Asigurări sociale

Sentinţă civilă 45/D din 19.01.2010


Prin cererea adresată acestei instanţe şi înregistrată sub nr.2202 din 8.04.2009 D-l A.V. a solicitat anularea deciziei de pensionare nr.194465 emisă de C.J.P. Bacău la data de 27.02.2009.

În motivarea acţiunii sale contestatorul a arătat că la data de 23.02.2007 îndeplinea cumulativ condiţiile de pensionare prevăzute de anexa nr.3 la L.19/2000, având un stagiu de cotizare de 43 de ani  şi 2 luni faţă de stagiul minim de 11 ani şi vârsta de 57 de ani şi 6 luni, beneficiind de reducerea vârstei standard de pensionare cu 5 ani şi 6 luni, potrivit art.42 şi 167 alin.(1) lit.a). Prin decizia contestată s-a utilizat stagiul de cotizare de 34 de ani şi 8 luni, ceea ce a condus la diminuarea cuantumului pensiei cu aproape 12% şi la nevalorificarea stagiului suplimentar realizat în perioada 23.02.2007-23.12.2008, potrivit art.78 alin.(8) din L.19/2000, nefiind valorificată nici contribuţia suplimentară de 2%, 3%, 4% şi 5% la sistemul public de pensii.

Contestaţia a fost motivată în drept pe dispoziţiile art.41,42,77 alin.(1),78 alin.(8),87,167 alin.(1) lit.a) din L.19/2000, pe cele ale punctului 44 din Ordinul 340/2003, fiind invocate şi decizia Curţii de Apel Bacău nr.815/2003 şi decizia Curţii Constituţionale nr.652/2007.

În dovedirea susţinerilor sale, contestatorul a depus la dosar înscrisuri (f.5,9-18).

Contestaţia este legal scutită de plata taxei judiciare de timbru şi a timbrului judiciar potrivit L.19/2000.

Formulând întâmpinare prin reprezentanţii săi legali (f.20-22), CJP Bacău a solicitat respingerea contestaţiei ca neîntemeiată cu motivarea că în cazul contestatorului, născut la 23.08.1949 vârsta standard de pensionare este de 64 de ani şi 10 luni, cu realizarea unui stagiu de cotizare de 34 de ani şi 8 luni, pentru activitatea desfăşurată în grupa a II-a de muncă, respectiv 24 de ani, 2 luni şi 24 de zile contestatorul beneficiind de o reducere a vârstei de pensionare cu 5 ani, 6 luni potrivit art.42 alin.(1) din L.19/2000, astfel încât vârsta standard de pensionare devine 59 de ani şi 4 luni.

În ceea ce priveşte neacordarea punctajului suplimentar, se arată în întâmpinare că în cazul contestatorului nu sunt aplicabile dispoziţiile art.78 alin.(8) din L.18/2000 având în vedere că data deschiderii drepturilor de pensie pentru limită de vârstă este aceeaşi cu data îndeplinirii condiţiilor de pensionare, respectiv 23.12.2008.

În dovedirea susţinerilor sale, intimata a depus la dosar înscrisuri (f.23-41).

Analizând actele dosarului, instanţa reţine următoarele:

Prin cererea nr.10086 din 7.01.2009 d-l V. A. a solicitat înscrierea la pensie pentru limită de vârstă în conformitate cu dispoziţiile art.42 din L.19/2000, prin decizia nr.194465/27.02.2009 fiind înscris la pensie începând cu data de 23.12.2008.

Din analiza coroborată a dispoziţiilor şi datelor cuprinse în art.41 şi anexa nr.3 din L.19/2000 cu cele din anexa nr.9 la Ordinul nr.340/2001 rezultă că în cazul contestatorului, născut la 23.08.1949, vârsta standard de pensionare este de 64 de ani şi 10 luni cu realizarea unui stagiu de cotizare de 34 de ani şi 8 luni, pentru 24 de ani, 2 luni şi 12 zile, perioadă lucrată în grupa a II-a de muncă, contestatorul beneficiind în temeiul art.42 alin.(19 din L.19/2000, de reducerea vârstei standard de pensionare cu 5 ani şi 6 luni, aceasta devenind 59 ani şi 4 luni.

Prin urmare, d-l V. A. a îndeplinit cumulativ condiţiile de pensionare la data de 23.12.2008, dată care coincide cu data deschiderii drepturilor de pensie astfel încât nu se poate vorbi despre incidenţa art.78 alin.(8) din L.19/2000 potrivit căruia asiguraţii care, după îndeplinirea condiţiilor de pensionare pentru limită de vârstă, contribuie o anumită perioadă la sistemul public, regăsindu-se în una dintre situaţiile prevăzute la art. 5, beneficiază de majorarea punctajului realizat în această perioadă cu 0,3% pentru fiecare lună, respectiv cu 3,6% pentru fiecare an suplimentar.

În ceea ce priveşte contribuţia suplimentară, verificând buletinul de calcul al deciziei nr.194465/27.02.2009 (f.25-29) instanţa constată că susţinerile contestatorului sunt neîntemeiate, fiind valorificate procentele de 2%, 3%, 4% şi 5%.