Intreruperea executarii pedepsei

Sentinţă penală 234 din 19.06.2012


Sentinţa penală nr. 234 din 19 iunie 2012 –Tribunalul Arad.

Prin cererea formulată condamnatul D.C. a solicitat întreruperea executării pedepsei de 13 ani închisoare aplicată prin sentinţa penală nr. 360/2007 a Tribunalului Timiş,  invocând motive medicale.

În motivarea cererii petentul a susţinut că prezintă grave probleme de sănătate care îl pun în imposibilitatea executării pedepsei, depunând în acest sens acte medicale.

Analizând cererea, Tribunalul Arad, în baza art. 455  rap. la art. 453 lit.a Cod procedură penală, a respins cererea de întrerupere a executării pedepsei  formulată de condamnatul D.C., reţinând din concluziile raportului de expertiză medico- legală că afecţiunile medicale pe care le prezintă acesta nu reprezintă urgenţă chirurgicală şi necesită doar tratament medical,  ce poate fi acordat în reţeaua ANP şi nu se află în imposibilitatea executării pedepsei.

Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs condamnatul şi prin Decizia penală nr. 1094/R din 8 august 2012,  Curtea de Apel Timişoara, în baza art. 385/15 pct.2 lit.c Cod procedură penală a admis recursul declarat de condamnatul D.C. împotriva sentinţei penale nr. 234 din 19 iunie 2012 a Tribunalului Arad pe care a casat-o şi a dispus rejudecarea de Tribunalul Arad, întrucât avocatul ales al condamnatului, care l-a asistat pe acesta la primă instanţă, nu are calitatea de avocat, făcând parte din structura Baroului Constituţional, instituţie nerecunoscută legal ca Barou în Statul român. În considerentele deciziei de casare s-a reţinut că, în temeiul art. 197 al. 2 şi 3 şi art. 171 C.p.p., întrucât asistenţa juridică era obligatorie în faţa primei instanţe, iar condamnatul a fost asistat de o persoană care nu are dreptul de a îl reprezenta în faţa instanţei, se impune admiterea recursului cu trimiterea cauzei spre rejudecare la prima instanţă, fiind încălcat dreptul la apărare al condamnatului şi în conformitate cu decizia de recurs în interesul legii nr. XXVII/2007 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în speţă fiind de asemenea incident motivul de casare prevăzut de art. 3859 pct. 6 Cod procedură penală. În acest context, prima instanţă urmează să refacă toate actele judiciare.