Obligaţie de a face, daune cominatorii

Decizie 656 din 09.11.2012


Prin sentinţa civilă nr. ….. pronunţată de ……. a fost admisă excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtului …, prin ….., invocată din oficiu şi, pe cale de consecinţă, a fost respinsă cererea formulată de reclamantul …... în contradictoriu cu pârâtul …, prin ….., ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate. De asemenea, a fost respinsă cererea reclamantului la obligare a pârâtului la plata cheltuielilor de judecată, ca neîntemeiată.

Pentru a se pronunţa astfel, a reţinut instanţa de fond că prin sentinţa civilă nr. …. pronunţată de …. s-a admis în parte acţiunea reclamantului în contradictoriu cu pârâţii …... şi ……., prin …., s-a anulat în parte dispoziţia de restituire nr. ….. emisă de ….. şi s-a dispus acordarea de măsuri reparatorii prin echivalent, precum şi obligarea pârâtului …… la înaintarea notificării reclamantului către .. … Prin decizia civilă nr. …., definitivă şi irevocabilă, s-a admis apelul formulat de reclamant şi s-a menţinut dispoziţia privind acordarea de măsuri reparatorii prin echivalent şi dispoziţia privind obligarea …. la înaintarea notificării formulate de reclamant privind acordarea de despăgubiri.

Faţă de sentinţa civilă nr. ……, definitivă şi irevocabilă prin decizia civilă nr. … pronunţată de ….., invocată în sprijinul acţiunii, care stabileşte doar în sarcina ….. obligaţia de înaintare a notificării formulate de reclamant privind acordarea de despăgubiri, şi având în vedere că … nu are calitatea de debitor, instanţa de fond a reţinut că este întemeiată excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a ….

Astfel, prin reglementarea de ansamblu privind executarea silită a altor obligaţii de a face sau a obligaţiilor de a nu face, cuprinsă în art. 5802 – 5805  Cod procedură civilă, este instituită procedura ce permite ca debitorul unei obligaţii de a face sau de a nu face, la care se referă un titlu judecătoresc, să fie constrâns să îndeplinească fie el însuşi, fie alte persoane pe cheltuiala sa. În cadrul acestei proceduri, prin art. 5803 alin. 1 Cod procedurăm civilă, s-a reglementat amenda civilă ca un mijloc de constrângere, pentru a înfrânge rezistenţa manifestată de debitor la executarea obligaţiei de a face sau de a nu face, cuprinsă în titlul executoriu. Acest mijloc de constrângere nu exclude folosirea dreptului de a se recurge la obligarea debitorului la daune cominatorii, astfel cum s-a statuat, de altfel, prin decizia nr. ……, pronunţată în recurs în interesul legii.

Având în vedere aceste considerente, instanţa de fond a constatat că pârâtul …. nu are calitatea de debitor, deci nu are calitate procesuală pasivă în prezenta cauză.

Împotriva acestei sentinţe civile a declarat recurs reclamantul …. criticând-o pentru nelegalitate.

În motivarea recursului, reclamantul a susţinut faptul că în mod greşit instanţa de fond a admis excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a …. prin … reţinând că prin decizia a cărei punere în aplicare se cere nu au fost obligaţi decât …. şi … îşi exercită atribuţiile numai în calitate de reprezentant al …, deci calitate procesuală pasivă are …. Prin Decizia nr. ……a fost obligat ….. nu în nume propriu, ci în calitate de reprezentant al … De asemenea, recurentul a invocat prevederile art. 21 alin. 1 şi 2 şi ale art. 102 alin. 1 din Legea nr. 215/2001 şi a susţinut că orice dispoziţie legală sau dispozitiv al unei hotărâri judecătoreşti se interpretează nu numai literal, aşa cum a procedat instanţa de fond, ci şi prin alte metodele ale interpretării juridice (sistematică, teleologică, etc).

Pentru toate aceste motive, recurentul a solicitat admiterea recursului şi trimiterea cauzei spre rejudecare.

Intimatul  …., reprezentat prin ….., a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului şi menţinerea sentinţei instanţei de fond ca legală şi temeinică. În motivarea poziţiei sale procesuale, intimatul a susţinut că în mod corect instanţa de fond a reţinut că excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a intimatului este întemeiată faţă de sentinţa civilă nr. .. a ….. De asemenea, intimatul a invocat prevederile art. 21 alin. 4 din Legea nr. 10/2001 şi a susţinut că legiuitorul a statuat competenţa exclusivă a primarului ori a preşedintelui consiliului judeţean de soluţionare a notificării sau a cererii de restituire în natură formulată de petenţi în temeiul legii speciale. Organul de conducere menţionat acţionează în nume propriu, potrivit competenţei stabilite prin lege specială derogatorie, care se aplică cu preeminenţă faţă de dispoziţiile de drept comun ale Legii nr. 215/2001.

La termenul de judecată din ….., instanţa a calificat calea de atac în prezenta cauză ca fiind apelul.

În apel nu s-au administrat probe noi.

Analizând actele şi lucrările dosarului cauzei, raportat la motivele de apel invocate şi la dispoziţiile legale aplicabile, instanţa constată că apelul este nefondat pentru următoarele considerente:

Prin acţiunea introductivă, reclamantul ….. a solicitat obligarea pârâtului …, prin ….., la punerea în executare a sentinţei civile nr. …. pronunţată de …. şi a deciziei civile nr. ….. pronunţată de …., sub sancţiunea plăţii de daune cominatorii de 100 lei/zi până la punerea efectivă în executare prin predarea imobilului. Ulterior reclamantul a precizat că solicită obligarea pârâtei la plata unei amenzi civile în cuantum de 20 lei/zi întârziere şi la plata de daune interese compensatorii de 80 lei/zi întârziere.

Prin sentinţa civilă nr. …….. pronunţată de …… a fost admisă în parte acţiunea formulată de reclamantul …. în contradictoriu cu pârâţii …. şi ….., prin …, a fost anulată în parte dispoziţia de restituire nr. ….. emisă de …..., s-a dispus acordarea de măsuri reparatorii prin echivalent – despăgubiri în condiţiile legii speciale pentru terenul de sub construcţiile menţionate la poziţiile 90, 101 şi 103 din H.G. nr. 1354/2001 şi a fost obligat pârâtul ….. să înainteze notificarea reclamantului către …... pentru imobilele construcţii demolate.

Prin decizia civilă nr. ….. pronunţată de ….. au fost admise apelurile formulate, fiind schimbată în parte sentinţa şi fiind păstrată dispoziţia privind obligarea … la înaintarea notificării formulate de reclamant privind acordarea de despăgubiri pentru imobilele demolate către ….

Raportat la sentinţa civilă nr. …. pronunţată de ….. şi la decizia civilă nr. ….. pronunţată de ……, instanţa de apel constată că doar în sarcina ….. a fost stabilită obligaţia de înaintare a notificării reclamantului, din cuprinsul hotărârilor judecătoreşti menţionate nerezultând faptul că debitorul obligaţiei de înaintare a notificării ar fi …. În consecinţă, sunt neîntemeiate susţinerile apelantului referitoare la faptul că prin decizia nr. … a fost obligat …... nu în nume propriu, ci în calitate de reprezentant al …

Or, în aceste condiţii, în mod corect instanţa de fond a constatat că intimatul …, prin …..., nu are calitate procesuală pasivă în cauză, …. neavând calitatea de debitor.

În ceea ce prevederile art. 21 alin. 1 şi 2 şi ale art. 102 alin. 1 din Legea nr. 215/2001 invocate de către apelant, instanţa reţine că acestea nu prezintă relevanţă în cauză. Astfel, din cuprinsul acestor dispoziţii legale rezultă că ….reprezintă …. în relaţiile cu celelalte autorităţi publice, cu persoanele fizice şi juridice române şi străine, precum şi în justiţie, însă doar atunci când calitatea de parte o are …. În speţă, calitatea de debitor al obligaţiei nu a avut-o …. ci ……

Raportat tuturor considerentelor expuse mai sus, instanţa, în baza disp. art. 296 Cod procedură civilă, va respinge apelul şi va păstra sentinţa instanţei de fond ca legală şi temeinică.

3