Acţiune in constatarea calităţii de moştenitor; cerere de reconstituire a dreptului de proprietate in condiţiile Legii 247/2005;repunerea in termenul de acceptare a succesiunii in conformitate cu dispoziţiile art. 13 din legea 18/1991; efectele acestei repuneri asupra restului masei succesorale.
Asupra apelului de faţă:
Prin sentinţa civilă nr. 3929/10.03.2009 pronunţată de Judecătoria Iaşi a fost respinsă, ca neîntemeiată, excepţia lipsei coparticipării procesuale pasive, excepţie invocată de pârâtul H C, prin întâmpinare.
A fost respinsă, ca neîntemeiată, cererea principală formulată de reclamanţii-pârâţi C A, reprezentată legal prin tutore C E, D E, şi H C, în contradictoriu cu pârâta-reclamantă I R, şi cu sediul procedural ales la Cabinetul de Avocat Daniel Remus Moraru, şi pârâţii H C, şi C M
A fost respinsă, ca neîntemeiată, cererea reconvenţională formulată de pârâta-reclamantă I R, în contradictoriu cu reclamanţii-pârâţi C A, reprezentată legal prin tutore C E, DE, şi HC, şi pârâţii H C, şi C M.
S-a luat act că reclamanţii-pârâţi nu au solicitat cheltuieli de judecată.
A fost respinsă, ca neîntemeiate, cererea pârâtei-reclamantei şi a pârâţilor privind restituirea cheltuielilor de judecată.
Pentru a pronunţa această sentinţă instanţa de fond a constatat că, prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei la data de 15.09.2008, sub nr.de dosar 17583/245/2008, reclamanţii C A, prin tutore C E, D E şi HC au solicitat instanţei, în contradictoriu cu pârâţii I R, H C şi C M, constatarea calităţii reclamanţilor de moştenitori ai defunctului H V.T, decedat la 14.03.1983.
În motivare, se arată că, de pe urma defunctului H T, nu a fost dezbătută succesiunea şi nici nu au fost înregistrate declaraţii privind opţiunea succesorală. Reclamanţii au formulat cerere în temeiul Legii nr.247/2005, în vederea reconstituirii dreptului de proprietate pentru un teren moştenire de la H V.T, prin urmare consideră că au acceptat tacit succesiunea rămasă după autorul lor. De la data decesului numitului H, nici pârâţii şi nici autorii acestora nu şi-au manifestat opţiunea succesorală în termenul legal.
În drept, au fost invocate dispoziţiile art.675, 676, 686 şi 700 Cod civil, precum şi art.111 Cod procedură civilă.
Analizând materialul probator administrat în cauză şi soluţionând cu prioritate, în temeiul art.137 alin.1 Cod procedură civilă, excepţia lipsei coparticipării procesuale pasive, excepţie invocată de pârâtul H C, prin întâmpinare, instanţa a constatat caracterul nefondat al acesteia, pentru următoarele considerente:
Potrivit art.47 Cod procedură civilă, mai multe persoane pot fi împreună reclamante sau pârâte dacă obiectul pricinii este un drept sau o obligaţie comună ori dacă drepturile sau obligaţiile lor au aceeaşi cauză. Coparticiparea procesuală reprezintă, aşadar, o aplicaţie pe plan procesual a pluralităţii subiectelor raportului juridic civil substanţial.
Din cuprinsul dispoziţiei legale mai sus-menţionate, rezultă că regula, în materie de coparticipare procesuală, este caracterul facultativ al acesteia, existând şi unele situaţii de obligativitate a participării, în procesul civil, a tuturor persoanelor implicate în raportul juridic de drept substanţial în discuţie.
În prezenta cauză, însă, pârâtul H C, cel care a invocat excepţia supusă discuţiei, nu a probat, în conformitate cu dispoziţiile art.1169 Cod civil, temeinicia acestei excepţii, în sensul existenţei şi a altor moştenitori ai numitului H V.T. Mai mult, deşi instanţa a dat dovadă de rol activ, conform art.129 alin.5 Cod procedură civilă, demersurile efectuate nu au dovedit caracterul fondat al apărărilor pârâtului.
Cu privire la fondul cauzei, s-a reţinut următoarea situaţie de fapt:
La data de 14.03.1983 a decedat numitul H V.T, conform certificatului de deces seria DP nr.473032 (fila 6). De pe urma acestuia au rămas următoarele persoane, cu vocaţie succesorală: C A, în calitate de fiică, H C şi IR, în calitate de nepoţi de fiu predecedat (H G), H C şi C M, în calitate de nepoţi de fiu predecedat (H M) şi DE, în calitate de nepoată de fiu predecedat (H T).
Până la momentul înregistării prezentei acţiuni pe rolul instanţei, nu a fost dezbătută succesiunea numitului H V.T.
În drept, potrivit art.700 alin.1 Cod civil, dreptul de a accepta succesiunea se prescrie în termen de 6 luni, socotit de la deschiderea succesiunii.
Din materialul probator administrat în cauză, nu rezultă acceptarea moştenirii numitului H V.T, expres ori tacit, de vreuna dintre părţi, în termenul legal. Astfel, cei trei martori audiaţi la solicitarea reclamanţilor-pârâţi au menţionat o serie de demersuri efectuate de aceştia cu privire la un teren situat în Bucium, Iaşi, dar nu au fost în măsură să precizeze despre ce suprafaţă este vorba, nici ca întindere, nici în ceea ce priveşte locaţia.
Mai mult, din cererea înregistrată la Consiliul local al mun.Iaşi sub nr.83726 din 04.11.2005 (fila 41), instanţa reţine că reclamanta-pârâtă C A a formulat, în calitate de moştenitor al numitului H V.T, o cerere de reconstituire a dreptului de proprietate cu privire la suprafaţa de 8400 m.p. O astfel de cerere are, în conformitate cu dispoziţiile art.13 din Legea nr.18/1991, semnificaţia unei repuneri în termenul de acceptare a moştenitorului care a fomulat solicitarea, cu privire la cota ce i se cuvine, considerându-se că a acceptat succesiunea prin cererea adresată comisiei. Chiar şi în aceste condiţii, acceptarea vizează doar terenul cu privire la care a fost formulată cererea de reconstituire, iar nu întreaga moştenire. Mai mult, la dosar nu a fost depusă nici o dovadă privind modul de soluţionare al acestei cereri ori situaţia juridică a imobilului în discuţie (în sensul de a se preciza dacă acesta mai este la dispoziţia Comisiei Locale de Fond Funciar sau dacă a fost constituit/reconstituit dreptul de proprietate în favoarea altei persoane). În situaţia în care se va soluţiona favorabil cererea de către Comisia de Fond Funciar, se va elibera titlu de proprietate doar pe numele acelui moştenitor care a solicitat reconstituirea, urmând ca acesta să exercite atributele dreptului de proprietate cu privire la terenul respectiv. În concluzie, o astfel de cerere de reconstituire nu valorează acceptarea întregiii moşteniri a defunctului H V.T, în privinţa acesteia operând regulile de drept comun, referitoare la acceptarea expresă ori tacită.
În ceea ce priveşte cererea reconvenţională, instanţa a reţinut că pârâta-reclamantă a depus o procură specială, autentificată sub nr.1678, la data de 11.04.2008, de către B.N.P. Coste Ştefan (filele 54-56), prin care pârâta-reclamantă declară că acceptă succesiunea defuncţilor H G, H T şi H R, însă această declaraţie a fost făcută mult după împlinirea termenului de 6 luni prevăzut de art.700 alin.1 Cod civil. Mai mult, pârâta-reclamantă nu a probat, conform art.1169 Cod civil, efectuarea de acte de acceprate tacită, astfel cum a susţinut prin cererea reconvenţională.
Împotriva acestei sentinţe au declarat apel reclamanţii C A, D E, H C şi pârâta reclamantă I R.
Apelanţii C A, D E şi H C au arătat că au făcut dovada acceptării exprese a moştenirii şi tacite a moştenirii dar instanţa nu a cercetat cu atenţie probele administrate.
Se consideră că greşit s-a reţinut că actele de acceptare a moştenirii iniţiate de C A prin cererea de reconstituire formulată conform Legii 18/1991 ar constitui repunerea în termen pentru soluţionarea acesteia.
S-a arătat că nefiind dezbătută succesiunea după defunctul H V. T, Comisia Locală de fond funciar a considerat că soluţionarea cererii s-ar putea realiza după stabilirea calităţii de moştenitori.
Apelanta mai arată că nu s-a ţinut cont de actele de acceptare tacită a succesiunii făcute de D E şi H C în sensul de folosire a bunurilor succesorale.
Au solicitat admiterea apelului şi a acţiunii.
Apelanta I R a susţinut că este nepoată de fiu predecedat a autorului şi a fost singura care s-a ocupat de conservarea şi administrarea bunurilor succesorale, astfel cum rezultă şi din declaraţia numitei P M şi procura 1678/2008. Apelanta a arătat că instanţa de fond a apreciat greşit probele administrate şi a solicitat admiterea apelului şi a cererii reconvenţională.
Intimaţii apelanţi C A, D E, H C au solicitat respingerea apelului formulat de apelanta Iftimoai Rodica.
Intimata apelantă IR a solicitat respingerea apelului formulat de apelanţii C A, D E, H C.
În apel au fost administrate probele cu interogatoriu, martori şi acte.
Analizând apelurile formulate în raport de motivele invocate şi conform art. 294 şi urm. Cod procedură civilă, Tribunalul reţine aspectele ce vor fi în continuare expuse.
La fila 45 dosar fond a fost depusă cererea formulată de apelanta intimată C A pentru reconstituirea dreptului de proprietate cu privire la terenul ce a aparţinut autorului H V. T (înregistrată la 4.11.2005).
La fila 47 dosar fond a fost depusă adresa emisă de Arhivele Naţionale, la cererea apelantei intimate DE cu privire la terenul ce a aparţinut autorului H V. T. Nu a fost depusă însă şi cererea formulată de apelantă pentru reconstituirea dreptului de proprietate.
Prin procura autentificată sub nr. 1678/11.04.2008 (fila 54 dosar fond), apelanta I R a împuternicit-o pe numita I A să o reprezinte în faţa autorităţilor în procedura reconstituirii dreptului de proprietate.
Martora audiată la fila 81 şi 82 dosar fond declară că şi apelanţii C A, DE au formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate. Cererile nu au fost însă depuse la dosar.
Martora a cărei declaraţii se află la fila 83 dosar fond declară că apelantul H C a revendicat (?) o suprafaţă de 2 ha teren.
Numita PM susţine conform declaraţiei autentificate sub nr. 981/6.03.2009 că apelanta I R a făcut acte de acceptare a succesiunii prin preluarea de bunuri din masa succesorală iar în apel audiată fiind a declarat că apelanta s-a îngrijit de cultivarea terenului.
Apelanţii H C, DE, C A au declarat că au formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate (fila 54 apel).
Singura cerere de reconstituire a dreptului de proprietate depusă la dosar este cea formulată de apelanta C A, astfel cum s-a precizat anterior.
În privinţa componenţei masei succesorale, părţile au declarat că este vorba doar despre teren astfel încât instanţa de fond a reţinut greşit că apelanta a făcut acte de acceptare a succesiunii doar cu privire la acest bun şi nu la întreaga moştenire (fără a cerceta componenţa masei succesorale).
Se reţine astfel că autorul H V. T a fost proprietarul unei suprafeţe de teren ce a fost preluată de stat.
Pentru reconstituirea dreptului de proprietate, în acest caz, legiuitorul a impus o procedură specială prin Legea 18/1991 şi următoarele.
Art. 8 Legea 18/1991 dispune că stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor ce se găsesc în patrimoniul cooperativei agricole de producţie se face în condiţiile prezentei legi prin reconstituire.
Alin. 3 al aceluiaşi articol stabileşte că reconstituirea dreptului de proprietate se face la cerere.
Prin urmare, interesul moştenitorilor în reconstituirea dreptului de proprietate după autorul lor este ocrotit prin legi speciale ce impun anumite condiţii sunt astfel irelevante actele de acceptare tacită a moştenirii, conform art. 689 Cod civil, atât timp cât nu s-a dovedit îndeplinirea condiţiilor impuse de Legea 18/1991.
Aceste acte de acceptare vor rămâne fără finalitate practică în cazul în care nu s-a formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate în termenul legal şi cu respectarea celorlalte dispoziţii speciale.
Art. 689 şi urm. Cod civil constituie norma generală în materia de acceptare a succesiunii dar în cazul în care terenul se află în patrimoniul cooperativei agricole, legiuitorul a impus condiţii deosebite ocrotind interesul moştenitorilor prin lege specială.
În raport de aceste considerente, nu putem fi de acord cu aspectele reţinute de instanţa de fond care s-a raportat la dispoziţiile legale de drept comun pentru părţile implicate cu excepţia apelantei C A pentru care a reţinut incorect că deşi a formulat cerere de reconstituire a dreptului nu a dovedit acceptarea întregii moşteniri.
Conform art. 296 Cod procedură civilă a fost admis apelul declarat de C A, iar acţiunea formulată de această reclamantă a fost respinsă ca lipsită de interes apreciindu-se că stabilirea calităţii de moştenitor trebuie realizată în cadrul procedurilor speciale de reconstituire a dreptului de proprietate stabilită de legile fondului funciar.
Apelurile formulate de reclamanţii D E, H C şi pârâta reclamantă I R au fost respinse având în vedere faptul că nu au dovedit că au urmat dispoziţiile speciale ale legilor fondului funciar.
Au fost păstrate restul dispoziţiilor sentinţei apelate cu obligarea intimaţilor la plata cheltuielilor de judecată către apelanta C A conform art. 274 Cod procedură civilă.
Tribunalul Brașov
Neînlăturarea efectului puterii de lucru judecat, urmare invocării unei eventuale discriminări provocate prin pronunţarea unor soluţii diferite în cauze similare celei a reclamantului, în raport de modalitatea de manifestare a discriminării, respectiv pri
Judecătoria Moldova-Nouă
restituire la parchet pentru refacerea actului de sesizare
Judecătoria Târgu Jiu
Transformare daune cominatorii în daune compensatorii. Prejudiciul decurgând din lipsa de folosinţă a terenului cu privire la care s-a dispus reconstituirea dreptului de proprietate pe un amplasament determinat prin hotărâre judecătorească irevocabil...
Tribunalul București
Anulare act
Curtea de Apel Constanța
Reconstituirea dreptului de proprietate pe vechiul amplasament conform Legii nr. 1/2000. Conditii de realizare. Eliberarea unor titluri de proprietate în favoarea unor terti.