Litigii de muncă – Aplicabilitatea art. 164 Codul Muncii în situaţia inexistenţei unei hotărâri judecătoreşti. Posibilitatea acordată angajatorului de a efectua reţineri din drepturile salariale ale angajaţilor.

Sentinţă civilă 2526 din 17.12.2010


Prin contestaţia înregistrată la această instanţă sub nr. …, contestatorii … au chemat în judecată pe intimatul …, solicitând anularea deciziei nr. … şi exonerarea de la plata sumelor de bani care urmau a fi reţinute în baza acestei decizii.

În motivarea contestaţiei, contestatorii au susţinut că sunt salariaţii intimatului, desfăşurându-şi activitatea în cadrul Laboratorului de analize medicale şi a secţiei de neonatologie. La data de 14.06.2010 le-a fost comunicată decizia nr. … prin care s-a decis ca începând cu data de 01.06.2010 să restituie sumele primite necuvenit, respectiv un procent de 10% din salariul primit în perioada ianuarie 2009 – mai 2010 reprezentând diferenţa de spor pentru condiţii deosebite de muncă de la 25% la 15%. Prin această decizie s-a reţinut că au beneficiat necuvenit de un spor pentru condiţii periculoase de 25% din salariul de bază, deşi potrivit O.U.G. nr. 115/2004 sporul maxim care putea fi acordat era de 15%.

Contestatorii mai precizează faptul că în art. 13 lit. c din O.U.G. nr. 115/2004, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 304/2008 de aprobare a O.UG. nr. 17/2008, s-a prevăzut că personalul care îşi desfăşoară activitatea în secţii de neonatologie şi în laboratoare de analize medicale beneficiază de un spor de până la 25% din salariul de bază. Având în vedere aceste dispoziţii legale, susţin contestatorii că în mod corect li s-a acordat un spor de 255, astfel încât nu se impune restituirea sporului de 10%.

În dovedirea contestaţiei, contestatorii au depus la dosarul cauzei, în copie, decizia nr. 52/14.06.2010, avizul din 30.03.2009, o anexă la avizul din 27.07.2007 şi au solicitat proba cu înscrisuri şi interogatoriu.

Intimatul … a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea contestaţiei. În motivarea poziţiei sale procesuale, intimatul a susţinut că în unităţile sanitare publice acordarea sporurilor se face cu respectarea prevederilor art. 13 alin. 3 din O.U.G. nr. 115/2004, prevederi potrivit cărora locurile de muncă, categoriile de personal, mărimea concretă a sporurilor şi condiţiile de acordare se stabilesc prin regulament aprobat prin ordin al ministrului sănătăţii. Astfel, prin Ordinul M.S. nr. 721/2005 a fost aprobat Regulamentul privind acordarea sporurilor la salariile de bază în conformitate cu prevederile art. 13 alin. 1 din O.U.G. nr. 115/2004 aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 125/2005. Majorarea sporurilor pentru condiţii de muncă a fost făcută în baza Legii nr. 304/2008, act normativ care a modificat art. 13 şi a prevăzut un spor de până la 25% pentru personalul care îşi desfăşoară activitatea în unităţi, secţii şi compartimente de neonatologie sau în laboratoare de analize medicale. Pentru a se acorda sporul prevăzut de aceste dispoziţii legale, trebuia modificat însă şi Regulamentul de acordare a sporurilor, respectiv Ordinul nr. 721/2005. Această modificare nu a avut însă loc, ultima modificare a regulamentului fiind făcută prin ordinul nr. 1524/03.09.2008.

Mai susţine intimatul că la data de 09.06.2010 compartimentul de audit din cadrul DSP Iaşi a emis Raportul de audit intern înregistrat sub nr. …, dispunând ca măsură obligatorie recuperarea sumelor acordate necuvenit salariaţilor din cadrul laboratorului de analize medicale şi compartimentul neonatologie.

Intimatul … a formulat şi o cerere reconvenţională prin care a solicitat obligarea contestatorilor la restituirea sumelor primite necuvenit constând în diferenţa de spor pentru condiţii de muncă de la 15% la 25% din salariul de bază acordată în perioada ianuarie 2009 – mai 2010 salariaţilor care îşi desfăşoară activitatea în laboratorul de analize medicale şi în secţia de neonatologie. A susţinut intimatul faptul că aceste sporuri au fost acordate salariaţilor fără temei legal, în condiţiile menţionate în întâmpinare.

În dovedirea susţinerilor sale şi a cererii reconvenţionale, intimatul a depus la dosarul cauzei, în copie, proiectul de raport de audit intern înregistrat sub nr. …. şi referatul nr….

În cauză a fost administrată proba cu înscrisuri.

Analizând actele şi lucrările dosarului cauzei, instanţa reţine următoarea situaţie de fapt:

Contestatorii … sunt angajaţii intimatului … desfăşurându-şi activitatea în cadrul secţiei de neonatologie şi în cadrul laboratorului de analize medicale.

Prin decizia nr. … emisă de intimat s-a decis ca începând cu data de 01.06.2010 salariaţii din cadrul laboratorului de analize medicale şi din cadrul secţiei de neonatologie să restituie „sumele primite necuvenit, respectiv un procent de 10% reprezentând diferenţa de spor pentru condiţii de muncă de la 25% la 15% acordat în perioada ianuarie 2009 – mai 2010”. S-a reţinut prin această decizie că în perioada menţionată salariaţilor din cadrul laboratorului de analize medicale li s-a acordat un spor de 25% pentru desfăşurarea activităţii în condiţii periculoase, iar salariaţilor din cadrul secţiei de neonatologie li s-a acordat un spor de 25% pentru desfăşurarea activităţii ce solicită încordare psihică ridicată, peste nivelul prevăzut în Regulament, respectiv de 15%. De asemenea, la art. 2 din decizie s-a prevăzut faptul că, potrivit art. 273 Codul muncii, sumele acordate necuvenit, respectiv procentul de 10% din salariul de bază al fiecărui salariat, vor fi reţinute din drepturile salariale în rate lunare fără a depăşi o treime din salariul lunar net.

Prin acţiunea introductivă, contestatorii au solicitat anularea deciziei nr. … şi exonerarea de la plata sumelor de bani ce urmau a fi reţinute în baza acestei decizii, iar prin cererea reconvenţională formulată, intimatul – reclamant a solicitat obligarea contestatorilor – pârâţi la restituirea sumelor încasate necuvenit reprezentând diferenţa dintre sporul de 25% din salariul de bază încasat în perioada ianuarie 2009 – mai 2010 şi sporul de 15% cuvenit.

Potrivit disp. art. 270 alin. 1 Codul muncii, salariaţii răspund patrimonial, în temeiul normelor şi principiilor răspunderii civile contractuale, pentru pagubele materiale produse angajatorului din vina şi în legătură cu munca lor, iar potrivit disp. art. 272 alin. 1 Codul muncii, salariatul care a încasat de la angajator o sumă nedatorată este obligat să o restituie. Principalele modalităţi de stabilire şi recuperare a prejudiciului produs angajatorului – atât în cazul răspunderii patrimoniale cât şi a obligaţiei de restituire – sunt învoiala părţilor şi acţiunea în justiţie. În acest sens, în situaţia în care părţile nu se înţeleg, respectiv când salariatul nu recunoaşte producerea pagubei ori nu este de acord cu valoarea acesteia sau când salariatul nu este de acord să restituie o sumă încasată necuvenit, singura cale aflată la îndemâna angajatorului păgubit este aceea de a sesiza instanţa competentă în vederea obligării salariatului la repararea prejudiciului.

De asemenea, potrivit disp. art. 164 alin. 1 Codul muncii, nici o reţinere din salariu nu poate fi operată în afara cazurilor şi condiţiilor prevăzute de lege, iar potrivit alin. 2 al aceluiaşi articol, reţinerile cu titlu de daune cauzate angajatorului nu pot fi efectuate decât dacă datoria salariatului este scadentă, lichidă şi exigibilă şi a fost constatată ca atare printr-o hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabilă. În consecinţă, pentru a opera reţineri din salariu, este necesar ca datoria salariatului să fie constatată printr-o hotărâre judecătorească.

Având în vedere aceste dispoziţii legale, precum şi faptul că la data de 14.06.2010 (data emiterii deciziei contestate) nu exista vreo hotărâre judecătorească irevocabilă referitoare la prejudiciul cauzat angajatorului de către salariaţi, se reţine de către instanţă că în mod greşit intimatul a emis dispoziţia nr. … prin care a decis restituirea de către contestatori, salariaţi în cadrul secţiei de neonatologie şi în cadrul laboratorului de analize medicale, a unor sume încasate necuvenit, respectiv reţinerea acestor sume din drepturile salariale în rate lunare, fără a depăşi o treime din salariul net.

În consecinţă, instanţa constată că decizia înregistrată sub nr. … este nelegală, fiind întemeiată cererea contestatorilor de anulare a acestei decizii.

În ceea ce priveşte cererea reconvenţională formulată de intimatul – reclamant, instanţa constată că aceasta este întemeiată. Astfel, din cuprinsul proiectului de raport de audit intern nr. … (pag 30 şi urm. dosar) rezultă că în anul 2009 intimatul a acordat conform Legii nr. 304/2008 un spor de 25% (peste nivelul prevăzut în Regulament de 15%) pentru personalul care îşi desfăşoară activitatea în condiţii periculoase în laboratoarele de analize medicale, precum şi pentru activitatea ce solicită încordare psihică ridicată pe care o desfăşoară personalul de specialitate medico – sanitar şi auxiliar sanitar din secţia cu paturi de neonatologie şi săli de naştere. De asemenea, prin acţiunea introductivă contestatorii – pârâţi au recunoscut că au primit un spor de 25% din salariul de bază, susţinând însă că acest spor le-a fost acordat în conformitate cu dispoziţiile legale.

În consecinţă, instanţa reţine faptul că în perioada ianuarie 2009 – mai 2010 contestatorii – pârâţi, angajaţi în cadrul laboratorului de analize medicale şi în cadrul secţiei de neonatologie, au beneficiat de un spor de 25% din salariul de bază.

Potrivit disp. art. 13 alin. 1 lit. c din O.U.G. nr. 115/2004, modificată şi completată prin Legea nr. 304/2008, se poate acorda, pentru activităţile care se desfăşoară în unităţile de urgenţă neurovasculare, de neurologie şi neurochirurgie şi care solicită o încordare psihică foarte ridicată, precum şi pentru personalul din unităţi, secţii şi compartimente de boli infecţioase, neonatologie, săli de naştere şi din laboratoarele de analize medicale, care îşi desfăşoară activitatea în condiţii periculoase, un spor de până la 25% din salariul de bază.

Totodată însă, potrivit art. 13 alin. 3 din acelaşi act normativ, locurile de muncă, categoriile de personal, mărimea concretă a sporurilor prevăzute la alin. 1, precum şi condiţiile de acordare a acestora se stabilesc prin regulament aprobat prin ordin al ministrului sănătăţii, cu consultarea sindicatelor semnatare ale contractului colectiv de muncă la nivel de ramură sanitară.

Prin Ordinul nr. 721/2005 a fost aprobat Regulamentul privind acordarea sporurilor la salariile de bază în conformitate cu prevederile art. 13 din O.U.G. nr. 115/2004. Prin acest ordin, sporurile acordate în baza art. 13 din O.U.G. nr. 115/2004 au fost grupate în 5 grupe (art. 3), prevăzându-se în mod expres la art. 4 faptul că „în situaţia în care unele categorii de personal, datorită specificului activităţii, îşi desfăşoară activitatea în locuri de muncă care se regăsesc în una sau mai multe grupe, vor beneficia de un singur spor aferent fiecărei grupe, şi anume de cel mai mare”. Potrivit anexei nr. 1 la regulament, cap. II, pct. II.1, lit. A, pct. 6, beneficiază de un spor de 15% din salariul de bază personalul din laboratoarele şi compartimentele de analize medicale. De asemenea, potrivit anexei nr. 3 la regulament, lit. B, pct. 10, beneficiază de un spor de 15% din salariul de bază personalul de specialitate medico-sanitar şi auxiliar sanitar din secţii şi compartimente cu paturi de neonatologie, medicină internă, cardiologie, gastroenterologie.

Pe cale de consecinţă, instanţa reţine faptul că salariaţii din cadrul secţiei de neonatologie şi din cadrul laboratorului de analize medicale beneficiau de un spor de 15% din salariul de bază, potrivit Regulamentului de acordare a sporurilor aprobat prin Ordinul nr. 721/2005.

Este adevărat faptul că prin Legea nr. 304/2008 s-a modificat O.U.G. nr. 115/2004, art. 13 alin. 1 lit. c, şi s-a prevăzut în beneficiul contestatorilor – pârâţi un spor de până la 25% din salariul de bază. Mărimea concretă însă a acestui spor trebuia stabilită prin regulament aprobat prin ordin al ministrului sănătăţii, conform art. 13 alin. 3 din O.U.G. nr. 115/2004.

Or, prin Regulamentul aprobat prin Ordinul nr. 721/2005 s-a prevăzut pentru contestatorii –pârâţi un spor de 15% din salariul de bază, iar ulterior intrării în vigoare a Legii nr. 304/2008, care a prevăzut un spor de până la 25% din salariul de bază, nu a mai fost modificat Regulamentul de acordare a sporurilor, sus – menţionat.

Pe cale de consecinţă, atât timp cât nu s-a stabilit prin regulament aprobat prin ordin al ministrului sănătăţii, conform art. 13 alin. 3 din O.U.G. nr. 115/2004, faptul că salariaţii din cadrul laboratoarelor de analize medicale şi din cadrul secţiilor de neonatologie beneficiază de un spor de 25% din salariul de bază, în mod eronat contestatorii – pârâţi au încasat în perioada ianuarie 2009 – mai 2010 un spor de 25% din salariul de bază.

În consecinţă, având în vedere şi disp. art. 272 alin. 1 Codul muncii potrivit cărora salariatul care a încasat de la angajator o sumă nedatorată este obligat să o restituie, instanţa reţine că este întemeiată cererea intimatului – reclamant, formulată pe cale reconvenţională, de obligare a contestatorilor – pârâţi la plata sumelor reprezentând diferenţa dintre sporul de 25% din salariul de bază încasat în perioada ianuarie 2009 – mai 2010 şi sporul de 15% cuvenit potrivit dispoziţiilor legale.

Reţinând ca întemeiată cererea reconvenţională, instanţa reţine, pe cale de consecinţă, că este neîntemeiat capătul de cerere formulat de contestatori având ca obiect exonerarea de plata sumelor care urmau a fi reţinute din retribuţie.

Raportat tuturor considerentelor expuse mai sus, instanţa constată că este întemeiată în parte contestaţia formulată de contestatorii …, în contradictoriu cu intimatul …, urmând să o admită astfel.

În consecinţă, instanţa va anula decizia nr. … şi va respinge cererea formulată de contestatori în contradictoriu cu intimatul având ca obiect exonerarea de plata sumelor care urmau a fi reţinute din retribuţie.

De asemenea, instanţa constată că este întemeiată cererea reconvenţională formulată de reclamantul – intimat … în contradictoriu cu pârâţii – contestatori …, urmând să o admită.

Pe cale de consecinţă, instanţa va obliga contestatorii – pârâţi să achite reclamantului – intimat sumele reprezentând diferenţa dintre sporul de 25% din salariul de bază încasat în perioada ianuarie 2009 – mai 2010 şi sporul de 15% cuvenit.