Faliment. Plan de distribuire a sumelor obţinute din averea debitorului. Obiecţiuni. ( iv )

Faliment. Plan de distribuire a sumelor obţinute din averea debitorului. Obiecţiuni. ( IV )

În procedura reorganizării judiciare şi a falimentului nu sunt incidente dispoziţiile Convenţiei Internaţionale pentru unificarea anumitor reguli privitoare la privilegiile şi ipotecile maritime, Bruxelles, 1926. În consecinţă, rangul de prioritate al creanţelor declarate de personalul ambarcat este cel reglementat prin Legea nr. 64/1995, iar nu cel dat de dispoziţii speciale aplicabile în procedura clasică de urmărire silită asupra navelor.

Creditorul SBN a formulat, în contradictoriu cu debitoarea CNM NAVROM S.A. şi lichidatorul desemnat în cauză, obiecţiuni asupra planului de distribuire parţială înregistrat la grefa tribunalului şi afişat la 05.12.2000.

S-a susţinut că în mod greşit lichidatorul a menţionat creanţa de 3.925 dolari SUA, aferentă perioadei de voiaj internaţional cuprinsă între 31.05.1996 – 17.01.1997, pe rangul de prioritate dat de art. 108 pct. 9 din Legea nr. 64/1995. Reclamantul creditor a solicitat, în consecinţă, schimbarea ordinii de prioritate a creanţei sale şi recunoaşterea caracterului privilegiat al sumei declarate, în virtutea dispoziţiilor speciale ale Codului comercial şi ale Convenţiei Internaţionale pentru unificarea anumitor reguli privitoare la privilegiile şi ipotecile maritime, Bruxelles, 1926.

Obiecţiunile sunt nefondate.

Actul normativ care statuează asupra rangului de prioritate al creanţelor declarate pe parcursul procedurii reorganizării judiciare şi a falimentului este Legea nr. 64/1995. Norma cuprinsă în art. 108 din lege stabileşte, cu caracter imperativ, ordinea de distribuire a fondurilor obţinute din lichidarea bunurilor debitoarei, între creditorii fără garanţii reale.

La poziţia art. 108 pct. 3 s-a configurat rangul creanţelor izvorâte din contracte de muncă, pe cel mult şase luni anterioare deschiderii procedurii.

Ca atare, în prezenta cauză vor fi înscrise pe acest rang creanţele generate de contractele de muncă pe o perioadă de cel mult şase luni anterioare deschiderii procedurii, dispusă de judecătorul sindic prin sentinţa civilă 1631/26.11.1998.

Creditorul este titularul unei creanţe născute anterior acestei perioade (31.05.1996 – 17.01.1997), constatate prin sentinţa civilă nr.16043/ 26.10.1998 a Judecătoriei Constanţa.

În speţă nu sunt incidente dispoziţiile Convenţiei Internaţionale pentru unificarea anumitor reguli privitoare la privilegiile şi ipotecile maritime, Bruxelles, 1926. Acestea conferă caracter privilegiat creanţelor rezultând din contractul de angajare al căpitanului, echipajului şi celorlalte persoane de la bordul navei şi au prevalenţă faţă de reglementările similare cuprinse în Cap. IV, Titlul IX - ,,Despre creanţele privilegiate asupra vasului’’ din Codul comercial.

Legiuitorul a înţeles, însă, să trateze distinct, în cuprinsul Codului comercial, procedura falimentului, atât sub aspectul normelor de drept substanţial, cât şi al celor cu caracter procedural, iar nu ca pe o formă atipică, dar subsumată executării silite comune.

Delimitarea normelor privind executarea silită de drept comun (inclusiv a celor referitoare la urmărirea şi vânzarea silită a navelor) de cele ale falimentului, se regăseşte şi în actuala reglementare.

Fiind lege specială, cu norme ce se aplică în mod prioritar faţă de normele dreptului comun, Legea nr. 64/1995 consacră ordinea de prioritate a creanţelor, fără a fi prevăzută expres o excepţie în acest sens,  de raportare la dispoziţii similare.

Având în vedere aceste considerente, obiecţiunile creditorului vor fi respinse ca nefondate.

(sentinţa civilă nr. 3154 COM/ 18.12.2000, irevocabilă conform deciziei civile nr. 607/2001 a Curţii de Apel Constanţa - secţia comercială)

Domenii speta

Spete similare