Exceptiile de necompetenta a instantei si de conexitate a plangerii impotriva dispozitiei din rechizitoriul procurorului de scoatere de sub urmarire penala a invinuitului.

Sentinţă penală 160 din 24.09.2012


Exceptiile de necompetenta  a instantei si de conexitate  a plangerii impotriva dispozitiei din rechizitoriul procurorului de scoatere de sub urmarire penala a invinuitului.

 Prin sentinta penala nr. 160 pron. la data de 24 sept. 2012 de Tribunalul Olt in dosarul nr. 4360/104/2012  a fost respinsa exceptia de necompetenta materiala  invocata de procurorul din cadrul Parchetului de pe langa Tribunalul Olt cu privire la plangerea menmtionata in titlu ca nefondata.

S-a admis plangerea  formulata de invinuitul T. I. C .impotriva dispozitiei de la pct. IV din rechizitoriul  nr. 341/P/2009 al procurorului din cadrul Parchetului de pe langa Tribunalul Olt si in baza art. 2781  alin. 8 C.p.p. s-a  desfiintat in parte aceasta dispozitie in sensul ca a fost schimbat temeiul de drept al acesteia din art. 10 alin.1 lit. b1 C.p.p. rap. la art. 181  C.p.p. si art. 91 C.p.  in art. 10 alin. 1 lit. d C.p.p. cu privire la acest invinuit.

S-a inlaturat sanctiunea amenzii administrative  in suma de 1.000 de lei aplicata acestui invinuit.

Pentru a se pronunta aceasta  sentinta au fost avute ain vedere cele de mai jos.

Prin cererea inregistrata pe rolul Tribunalului Olt la nr.  4360/104/2012  invinuitul T. I .C. a formulat plangere impotriva  dispozitiei la  pct. IV din rechizitoriul  nr. 341/P/2009 din data de 10.05.2012 al procurorului din cadrul  Parchetului de pe langa Tribunalul Olt prin care acesta a fost scos de sub urmarire penala in  baza art.  10 alin.1 lit. b1 C.p.p. rap. la art. 181 C.p.  cu aplicarea amenzii administrative in cuantum de 1.000 lei  pentru fapta de instigare neurmata de executare la marturie mincinoasa  prevazuta de art. 29 rap. la art. 260 C.p  solicitand desfiintarea acesteia.

In motivarea  acestei plangeri se arata ca  motivarea procurorului in sensul ca  acesta a facut demersuri impreuna cu invinuitul C T pentru a determina martorii oculari audiati in cauza sa-si schimbe depozitiile in sensul declararii unor fapte necorespunzatoare adevarului nu corespunde realitatii .Aceasta din urma se sustine ca este aceea ca  nu a recurs la aceste demersuri in scopul exonerarii de raspundere penala a inculpatilor C D.M. si C. V. A. ci asa cum rezulta din inregistrari pentru ca martorii sa spuna adevarul dupa cum  in mod  expres le-a cerut-o invinuitul  mai justifica plangerea de fata si prin  conduita oscilanta a  martorilor ,dintre care unul arata ca un lucrator de politie i-a dictat declaratia dupa  care acestia au avut o atitudine oscilanta cu privire la participarea sa in conflict. Mai mult, arata ca  partea vatamata  urmareste  in contradictie cu realitatea  sa il implice penal pe invinuit  pentru a obtine  sume de bani de la acesta  in conditiile in care a aflat ca detine de  astfel de resurse. Cu privire la  situatia de fapt invinuitul mai face referire la atitudinea de asemenea oscilanta nu doar a martorilor ci si a partii vatamate care in declaratia data la urmarirea penala arata ca a fost lovit  dupa inculpati si de catre invinuit dupa care la confruntarea consemnata in procesul verbal din data de 27.03.2012 mentioneaza ca  ,,personal nu l-am vazut pe invinuitul T. I.C.sa ma loveasca…”.In continuare invinuitul face referire la  buna sa reputatie  data de lipsa antecedentelor penale dar si de faptul ca este absolvent al Facultatii de Drept.

 In vederea solutionarii plangerii s-a  atasat dosarul de urmarire penala iar invinuitul a atasat copia  rezolutiei din 27.06.2012  cu nr. 517/II/2/2012 a primului procuror al Parchetului de pe langa Tribunalul Olt.

Pe baza  actelor si lucrarilor dosarului de urmrire penala  si a inscrisurilor prezentate s-a retinut  ca este fondata  plangerea  invinuitului si ca este nefondata exceptia  de necompetenta materiala invocata de procuror.

Pentru aceasta concluzie se retin argumentele de mai jos.

In primul rand ,  cu privire la exceptia mentionata se constata ca Tribunalul Olt este pe deplin competent din punct de vedere material si teritorial pentru a solutiona aceasta plangere.  In acest sens s-a retinut ca in speta isi gasesc aplicare prevederile art. 2781  alin. 1 C.p.p. care stabileste ca revine competenta  mentionata judecatorului de la instanta careia i-ar reveni, potrivit legii, competenta sa judece cauza in prima instanta. De aceea , s-au avut in vedere in privinta judecatii pe fond in  prima instanta a cauzei nu doar normele de la art.  25  alin. 1 C.p.p. care instituie competenta materiala generala a judecatoriei inclusiv pentru fapta de instigare neurmata de executare  la infractiunea de marturie mincinoasa dar si cele ale art. 27 pct. 1 lit. a C.p.p. care cu titlu de exceptie stabileste ca revine Tribunalului competenta materiala  de a judeca  infractiunea de  omor calificat in forma tentativei prevazuta de art. 20 alin. 1 C.p.  rap. la art. 174 alin. 1 si 2 rap. la art. 175 alin. 1 lit. i si alin. 2 C.p. Normele de competenta mentionate sunt incidente deoarece prin rechizitoriul mentionat mai sus  s-a dispus trimiterea in judecata a inculpatilor cauzei pentru fapta de tentativa de omor calificat iar  in privinta faptei invinuitului opereaza  cazul de conexitate prev. de art. 34 lit. d C.p.p. prin legatura  intre obiectul faptelor penale. Aceasta face ca pe fondul cauzei in cazul in care se dispunea trimiterea in judecata si pentru fapta invinuitului sa  se ajunga la reunirea  faptelor penale si a  inculpatilor,deci a cauzelor penale, nu numai  in cadrul aceluiasi rechizitoriu ci si in cursul judecatii. Intrucat  in raport de cele mentionate  competenta  de a judeca in prima instanta cauza ce ar fi privit pe inculpat revine Tribunalului, rezulta pe baza art. 2781 alin. 1 C.p.p. ca  va reveni competenta de a  solutiona plangerea de fata aceleiasi instante.

Dar chiar si exceptia de conexitate a dosarului de fata care are ca obiect prezenta  plangere cu dosarul penal format pe rolul Tribunalului Olt  care are ca obiect judecata in prima instanta a infractiunilor sesizate de procuror prin rechizitoriul  nr. 341/P/2009,cu efecte de reunire a acestor dosare, desi  nu s-a invocat de participantii la solutionarea  plangerii  se constata ca nefondata.In acest sens sunt argumente concludente care  rezulta  din ipoteza normelor  de la art.  34 lit. d C.p.p. si art. 35 alin. 1 C.p.p. privind conditiile conexitatii ,prima, si  competenta in caz de conexitate, cea de doua, dar  si din alte norme procedurale aplicate la speta de fata. Astfel , este de retinut ca aceste norme  se refera  ca premisa ,atunci cand prima dispune  in mod onerativ-imperativ ca exista conexitate si cea de a doua stabileste in acelasi fel instanta competenta, la existenta a doua sau mai multe infractiuni dar si la judecata  faptelor sesizate de cei competenti(de regula procurorul) ca infractiuni.Ori, in cazul nostru aceasta conditie nu este indeplinita deoarece in mod evident in cazul dosarului format pentru solutionarea plangeri de fata nu suntem in situatia unei infractiuni  care sa  fie judecata in fond in prima instanta ci a unei proceduri  a plangerii exercitata impotriva unei dispozitii a procurorului de scoatere de sub urmarire penala deci de netrimitere in judecata tocmai pe baza constatarii ca fapta nu constituie infractiune, in conditiile art. 181 C.p.  Este evident ca exceptia de  conexitate, si implicit reunirea acestor dosare penale, s-ar impune la modul imperativ in cazul in care fie procurorul prin rechizitoriu, fie prin exceptie instanta in conditiile prevazute de art. 2781  alin. 8 lit. c C.p.p., dispuneau punerea in miscare a actiunii penale si trimiterea in judecata a invinuitului care dobandea, astfel, calitatea de inculpat. Mai mult, se retin  in acelasi  sens si argumente ce se  refera la  termenul de  procedura  de 30 de zile  prevazut de art. 2781 alin. 12 C.p.p. de solutionare a plangerii de fata dar si la  caracterul definitiv al sentintei pronutata in cazul plangerii de fata  conform art. 2781  alin. 8 si 10 C.p.p.,  dispozitii care nu se regasesc in cazul procedurilor privind judecata in prima instanta a cauzei  penale privind infractiunea de tentativa de omor calificat.

In al doilea rand , s-a constatat ca nu se pune problema inadmisibilitatii plangerii de fata adresata instantei deoarece  invinuitul a parcurs procedura  prevazuta de art. 278 C.p.p. prin plangerea adresata primului procuror al  Parchetului de pe langa Trib. Olt  impotriva dispozitiei mentionate iar solutia data de acesta a fost de respingere a acestei plangeri ca nefondata.

In al treilea rand , s-a constatat ca  dispozitia mentionata impotriva careia  s-a formulat plangerea de fata este netemeinica. In  acest sens se retine  ca  prin rechizitoriul mentionat s-a retinut  in contradictie cu situatia de fapt dovedita pe baza de probe  ca invinuitul  ar fi facut demersuri pentru a determina pe martorii oculari ai cauzei sa-si schimbe depozitiile in sensul declararii unor fapte  necorespunzatoare adevarului. Argumentul este acela  ca  probele mentionate desi atesta demersuri verbale ale invinuitului prin convorbirile avute cu martorii oculari ai cauzei mai arata si ca acestea au avut  ca scop  asigurarea concordantei dintre adevarul obiectiv si cel judiciar si nu denaturarea acestuia din urma spre a nu mai  corespunde realitatii. In acest sens cu valoare de probe concludente  mentionam  pe cele din convorbirea  telefonica avuta de invinuit  cu martorul  D. I. consemnate in procesul verbal din 16.03.2012 privind inregistrarile efectuate in datele de 10.04.2012 si 13.04.2012 caruia i-a spus ca  fata de pretentia procurorului  de a se duce sa vorbeasca cu  persoana vatamata si de a se  impaca a raspuns ,,Da , cum sa ma duc, daca tu nu ai nici o treaba!” dar si ca la pretentia procurorului de a lua unul din cei prezenti fapta asupra sa in sensul de a accepta sa raspunda penal a raspuns ,,Ba nene,sa ia fapta cine a facut-o” si pe cele din convorbirea  telefonica din data de 27.06.2012 consemnata in procesul verbal din 16.03.2012 in care arata  ca ,, Da eu….,nevinovat, iti dai seama”. Pe de alta parte, se constata ca demersurile  invinuitului apar ca legitime  atata timp cat sunt justificate de scopul mentionat anterior  in conditiile atitudinii oscilante nu doar a partii vatamate care  in declaratia data la urmarirea penala il incrimineaza pe invinuit ca autor al unei lovituri cu pumnul, pentru ca ulterior  la confruntarea  consemnata  in procesul verbal din  20.03.2012 sa arate  dimpotriva ca ,, …eu personal nu l-am vazut  pe Tomescu Ionut Claudiu  sa ma loveasca “ ci si a martorilor.Mai mult , se retine ca aceste constatari  s-au concretizat  in solutia data prin rechizitoriu in care in privinta invinuitului s-a dat solutia de scoatere de sub urmarire penale pentru  fapta de  tentativa de omor calificat  prev. de art. 20 alin. 1 C.p.  rap. la art. 174 alin. 1 si 2 rap. la art. 175 alin. 1 lit. i si alin. 2 C.p. si ultraj contra bunelor moravuri si tulburarea  grava a linistii si ordinii publice prevazuta de art. 321 alin. 2 C.p.

Fata de cele mentionate mai sus s-a constatat  ca nu sunt intrunite elementele constitutive ale infractiunii de participatie sub forma instigarii neurmata de executare prev. de art. 29 C.p. la infractiunea de marturie mincinoasa prevazuta de art. 260 C.p. Sub acest aspect  se retine ca desi  in privinta laturii obiective  trebuie constatate demersurile de mai sus  ale invinuitului  aceste acte materiale nu se constituie intr-o actiune caracterizata prin scopul de determina afirmatii mincinoase deoarece nu au urmarit denaturarea adevarului ci, dimpotriva, au avut ca scop sa fie relevata realitatea in actul de justitie care evident are la baza probe inclusiv cele cuprinse in  declaratiile de parte vatamata si ale martorilor.De asemenea ,sub aspectul laturii subiective  se constata ca nu sunt intrunite elementele constitutive sub aspectul  intentiei  directe ori indirecte de a altera actul de justitie,in  raport de conduita de mai sus a invinuitului.

In consecinta, s-a respins exceptia de necompetenta materiala invocata de procuror ca nefondata .De asemenea , in baza art.  2781 alin. 8  C.p.p. rap. la  mentiunile din  decizia data pentru solutionarea  recursului in interesul legii promovat de procurorul general al Parchetului de pe langa I.C.C.J. nr. 44/2008 publicata in M.Of. nr. 423 din 22 iunie 2009 al Sectiilor unite ale I.C.C.J. cu privire la admisibilitatea plangerii formulata, pe temeiul art. 2781  C.p.p., de persoana  fata de care s-a dispus  netrimiterea in judecata daca aceasta solicita  schimbarea temeiului de drept al solutiei dispusa prin  rechizitoriu  care arata ca instanta  poate dispune aceasta schimbare in conditiile art. 2781  alin. 8 lit. b C.p.p. s-a admis plangerea invinuitului s-a desfintat  in parte dispozitia din rechizitoriu  in sensul schimbarii  temeiului de drept al solutiei in art. 10 alin. 1 lit. d C.p.p. .De asemenea , ca urmare  a acestei  dispozitii instanta a inlaturat sanctiunea amenzii administrative aplicata  invinuitului.

Data publicarii pe portal : 10.10.2012