Posibilitatea invocării şi a unor motive de fond în cazul unui titlu executoriu ce nu a fost emis de o instanţă judecătorească

Decizie 288 din 25.03.2009


Decizia civilă

nr. 288

25.03.2009

Posibilitatea invocării şi a unor motive de fond în cazul unui titlu executoriu ce nu a fost emis de o instanţă judecătorească.

Contestaţie la executare

Tribunalul Giurgiu Decizia civilă nr. 288/25.03.2009. Recurs civil. Contestaţie la executare. Posibilitatea invocării şi a unor motive de fond în cazul unui titlu executoriu ce nu a fost emis de o

instanţă judecătorească.

Conform dispoziţiilor 399 alin. 3 cod proc. civ. „ în cazul în care executarea silită se face în temeiul unui titlu executoriu care nu este emis de o instanţă judecătorească, se pot invoca în contestaţia la executare apărări de fond împotriva titlului executoriu, dacă legea nu prevede în acest scop o altă cale de atac".

Prin sentinţa civilă nr. 148/09.01.2009 Judecătoria Giurgiu a admis contestaţia la executare formulată de contestatoarea P.S., în contradictoriu cu intimata SC T.I.H. SRL, a dispus încetarea executării silite pornite în dosarul de executare silită nr. 273/2008 al B.E.J. I.l. şi restituirea către contestatoare a sumei de 10.000 lei, reprezentând cauţiune consemnată la CEC Bank SA, conform recipisei nr. 265163/1/19.11.2008 şi a obligat intimata să plătească contestatoarei suma de 212 lei reprezentând cheltuieli de judecată.

Pentru a hotărî astfel, instanţa de fond a reţinut că prin somaţia nr. 273/2008 emisă de B.E.J. I.l. la data de 01.10.2008 contestatoarea a fost somată să achite in termen de 15 zile suma de 20.000 euro intimatei, reprezentând creanţă, si suma de 3.570 lei onorariu executor invocându-se ca titlu executoriu antecontractul de vânzare -cumpărare, autentificat sub nr. 514/23.04.2007.

A mai reţinut judecătorului fondului că între cele două părţi a fost încheiat un antecontract de vânzare - cumpărare autentificat sub nr. 514/2007 prin care contestatoarea s-a obligat să-l vândă intimatei două terenuri extravilane pentru preţul de 122373 euro, din care a primit doar suma de 10000 euro urmând ca diferenţa de 112374 euro să fie achitată conform clauzelor contractuale până la data de 15.06.2007. De asemenea, s-a stabilit, conform clauzelor contractuale că în cazul în care vânzarea

nu se va perfecta din vina promitentului vânzător acesta va achita promitentului cumpărător dublul sumei primite, iar dacă nu se va perfecta din vina promitentului cumpărător, acesta va pierde suma acordată.

Ulterior încheierii antecontractului contestatoarea a notificat-o pe intimata să se prezinte la data de 15.06.2007 la sediul B.N.P. D.M şi A.L. în vederea perfectării vânzării si achitării diferenţei de preţ, însă aceasta nu a dat curs cererii, motiv pentru care a notificat-o din nou să se prezinte la data de 10.10.2007 pentru achitarea diferenţei de preţ, intimata neprezentându-se nici de aceasta dată. După aceste doua notificări, contestatoarea a fost somată să se prezinte la data de 07.01.2008 la sediul aceluiaşi birou notarial, însă, din motive neimputabile, nu s-a putut prezenta, notificând-o pe intimata in acest sens, dar intimata a trecut la executarea silita,

Instanţa de fond a constatat că motivaţia expusă de contestatoare privind nerealizarea perfectării vânzării la data de 07.01.2008 este justificată, aceasta depunând la dosarul cauzei dovezi din care rezultă imposibilitatea deplasării de la domiciliu având în vedere atât starea precară a sănătăţii sale, cât şi faptul că datorită condiţiilor meteorologice unele drumuri de pe raza locuinţei acesteia erau impracticabile.

Totodată, judecătorul fondului a reţinut că atitudinea contestatoarei a fost în sensul de a realiza vânzarea, şi de a respecta clauzele contractuale, menţionând în acest sens notificările trimise intimatei la data de 15.06.2007, respectiv la data de 10.10.2007, precum şi promptitudinea cu care a aceasta a răspuns notificării trimise de contestatoare, condiţii în care a reţinut inexistenţa culpei sale şi a admis contestaţia.

împotriva sentinţei civile nr. 148/09.01.2009 a Judecătoriei Giurgiu a formulat recurs în termen legal intimata SC T.I.H. SRL, prin care a solicitat admiterea recursului, învederând în esenţă că prima instanţă a analizat aspectul culpei părţilor în executarea obligaţiilor, deşi nu a fost investită în acest sens.

Pe de altă parte, precizează recurenta că din probele administrate în cauză rezultă că P.S. - contestatoarea din prezenta cauză - este în culpă, întrucât nu şi-a îndeplinit obligaţiile prevăzute în antecontract, în sensul că nu s-a prezentat la notariat când a fost notificată - nefăcând nici dovada certă a imposibilităţii de prezentare - iar la momentul când a notificat-o în acest sens pe cumpărătoare nu îşi îndeplinise obligaţiile legale care să permită perfectarea actelor, respectiv nu-şi intabulase dreptul de proprietate în Cartea Funciară, motiv pentru care intimata nu a înţeles să se prezinte.

Intimata contestatoare a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului invocând dispoziţiile art. 373 alin. 1 cod proc. Civ. şi pe cele ale art. 399 alin. 3 cod proc. Civ., potrivit căruia „ în cazul în care executarea silită se face în temeiul unui titlu executoriu care nu este emis de o instanţă judecătorească, se pot invoca în contestaţia la executare apărări de fond împotriva titlului executoriu, dacă legea nu prevede în acest scop o altă cale de atac".

A arătat intimata că în cauză s-au produs suficiente dovezi din care rezultă că nu s-a aflat în cuplă.

Examinând actele şi lucrările dosarului în raport cu sentinţa pronunţată şi recursul formulat, tribunalul a reţinut că acesta este nefondat, având în vedere următoarele aspecte:

Astfel, s-a reţinut că între părţi s-a încheiat un antecontract de vânzare cumpărare autentificat de B.N.P. D.M. si A.L. sub nr. 514 din 23.04.2007 având ca obiect înstrăinarea de către pârâta P.S. a două terenuri, unul în suprafaţă de 47.587 mp şi celălalt în suprafaţă de 13.600 mp către contestatoarea SC T.I.H. SRL pentru preţul de 122.374 euro, din care 10.000 euro s-au achitat la data încheierii sale, restul de 112.374 euro urmând a fi achitaţi la data de 15.06.2008, ce a fost stabilită de către părţi ca dată a perfectării contractului.

în cuprinsul antecontractului părţile au stabilit că dacă vânzarea nu se va perfecta din vina promitentului-vânzător, acesta va achita promitentului cumpărător dublul sumei primite, iar dacă nu se va perfecta vânzarea din vina promitentului-cumpărător, acesta va pierde suma achitată ca avans.

Acest contract a fost investit cu formulă executorie de către Judecătoria Giurgiu, în condiţiile prevăzute de art. 373/1 şi urm. cod proc. civ., în Camera de Consiliu şi fără citarea părţilor, cu această ocazie verificându-se îndeplinirea condiţiilor de formă cerute de lege în acest sens.

în baza titlului executoriu astfel emis, B.E.J. I.l. a trecut la executarea silită, sens în care s-a format dosarul nr. 273/2003, în care la 01.10.2008 s-a emis somaţia aflată în copie la fila 5 din prezentul dosar, prin care contestatoarei i se aduce la cunoştinţă că în termen de 15 zile de la primirea somaţiei, să achite către creditoarea SC T.I.H. SRL suma de 20.000 euro - reprezentând creanţă datorată şi 3570 lei reprezentând onorariu executor.

împotriva executării silite a formulat contestaţie numita P.S., contestaţie în mod corect admisă de judecătorul fondului, care a reţinut că nu s-a demonstrat cupla acesteia în ceea ce priveşte perfectarea contractului de vânzare cumpărare pentru suprafeţele de teren respective, motiv suficient pentru a se admite contestaţia sa.

în acest sens, reţine tribunalul că, susţinerile recurentei SC T.I.H. SRL vizând o aşa-zisă greşită analizare a situaţiei de fapt şi în special a culpei contestatoarei sunt total nefondate, câtă vreme art. 399 alin. 3 cod proc. civ. prevede că în cazul în care executarea silită se face în temeiul unui titlu executoriu care nu este emis de o instanţă judecătorească (cum este cazul în speţă, unde titlu executoriu este reprezentat de antecontractul încheiat între părţi) se pot invoca în contestaţia la executare şi apărări de fond - împotriva acestuia, dacă legea nu prevede în acest scop o altă cale de atac.

Prin urmare, în raport cu aceste dispoziţii legale, în mod corect prima instanţă a cercetat aspectul referitor la culpa contestatoarei, întrucât sancţiunea prevăzută în antecontractul în litigiu, a fost prevăzută sub condiţia existenţei şi, evident, dovedirii culpei vânzătoarei P.S., stipulându-se expres, aşa cum am arătat anterior că „dacă vânzarea nu se va perfecta din vina promitentului vânzător, acesta va achita promitentului cumpărător dublul sumei primite"(respectiv 20.000 euro).

Ori, în cazul în care o asemenea culpă nu a fost dovedită, aşa cum corect a reţinut judecătorul fondului în raport cu actele dosarului - acte din care rezultă situaţia de fapt expusă pe larg de prima instanţă - este evident că nu se poate reţine că, creanţa respectivă este certă şi exigibilă pentru a se putea începe urmărirea silită conform art. 379 cod proc. civ..

Referitor la motivele de recurs vizând existenţa unei atare culpe, tribunalul le consideră nefondate, întrucât din întreaga atitudine şi prin actele pe care Ie-a făcut contestatoarea P.S. - notificări adresate recurentei - rezultă fără putinţă de tăgadă că aceasta nu s-a aflat în culpă.

Cât priveşte faptul că aceasta nu şi-ar fi îndeplinit obligaţiile în vederea perfectării documentaţiei cadastrale - necesare pentru perfectarea actelor - tribunalul reţine că în antecontract această obligaţie nu a fost prevăzută expres în sarcina sa, nespecificându-se nici cine suportă cheltuielile legate de această operaţiune, astfel că susţinerea recurentei în acest sens, nu este suficientă pentru a demonstra culpa, la fel ca şi aspectul că Panait Steluţa nu a stabilit o altă dată pentru perfectarea actelor, acest lucru fiind necesar a se face cu acordul ambelor părţi.

De asemenea, recurenta nu face în nici un fel referire de ce la momentul când a fost notificată de contestatoare pentru a se prezenta la notar, nu a răspuns acesteia, eventual, indicându-i motivul neprezentării sale - acela al neperfectării documentaţiei cadastrale.

Pentru considerentele expuse, tribunalul a respins ca nefondat recursul formulat de recurenta intimată SC T.I.H. SRL, împotriva sentinţei civile nr. 148/09.01.2009 pronunţată de Judecătoria Giurgiu, în contradictoriu cu intimata contestatoare P.S. şi a obligat recurenta la plata sumei de 700 lei cheltuieli de judecată reprezentând onorariu avocat, către intimată.