Excepţia de perimare nu este supusă vreunui termen sau vreunui stadiu procesual. Ea poate fi invocată oricând cu condiţia să nu se fi finalizat executarea silită.

Decizie 961 din 24.10.2013


În speţă, contestatorii au solicitat anularea formelor de executare întocmite de executorul bancar. Au mai solicitat şi suspendarea executării silite.

Instanţa de fond a admis în parte contestaţia la executare şi a dispus îndreptarea actelor efectuate în dosarele de executare. 

În recurs, contestatorii au solicitat să se constate că de la ultimul act de executare au trecut mai bine de 2 ani, aspect în raport de care trebuia să se constate perimarea executării şi să se dispună anularea tuturor actelor de executare silită.

Instanţa învestită cu soluţionarea recursului a admis recursul, a modificat, în parte, sentinţa civilă şi, în consecinţă, a anulat toate actele efectuate în dosarele de executare.

Tribunalul a reţinut că prin sentinţa civilă nr.2423/24.03.2009, în baza dispoziţiilor art. 36 din Legea nr.85/2006, instanţa a dispus suspendarea de drept a executării silite efectuate în dosarele nr. 122/2008 şi nr.145/2009 ale intimaţilor până la soluţionarea procedurii insolvenţei SC TG SRL.

Prin decizia civilă nr. 1129/03.11.2009, Tribunalul Galaţi a admis recursul declarat de recurenta-intimată R.B. SA împotriva sentinţei civile nr. 2423/24.03.2009 şi a casat sentinţa atacată în sensul că a trimis cauza spre rejudecare instanţei de fond în vederea continuării judecăţii.

În consecinţă, faţă de modul de derulare a contestaţiei la executare, suspendarea executării silite a operat în intervalul 24.03.2009-03.11.2009.

După data de 03.11.2009, în absenţa unei suspendări a executării, executarea silită putea continua în mod valabil însă în intervalul 03.11.2009-12.10.2012 creditoarea nu a mai continuat executarea silită.

Intimata a lăsat să treacă mai mult de 6 luni de la data îndeplinirii ultimului act de executare, fără să fi urmat alte acte de urmărire, aspect în raport de care excepţia perimării executării silite invocată de contestatori în recurs, este întemeiată potrivit art.389 alin.1 V.C.proc.civ.