Dubiul care profită petentului – probele în materia contravenţională.

Analizând procesul-verbal în ceea ce priveşte legalitatea, instanţa apreciază că acesta a fost întocmit cu respectarea condiţiilor de formă prevăzute de art.17 din OG nr.2/2001 sub sancţiunea nulităţii absolute.

Cu toate acestea, instanţa reţine că nu au fost respectate dispoziţiile art.16 alin.1 din O.G. nr.2/2001, dat fiind faptul că agentul constatator nu a menţionat toate împrejurările ce pot servi la aprecierea gravităţii faptei.

Astfel, potrivit art.102 alin.3 lit.e din OUG 195/2002, constituie contravenţie cu amenda prevăzută în clasa a IV-a de sancţiuni şi cu aplicarea sancţiunii complementare a suspendării exercitării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 90 de zile săvârşirea depăşirea de către conducătorul de autovehicul cu mai mult de 50 km/h a vitezei maxime admise pe sectorul de drum respectiv şi pentru categoria din care face parte autovehiculul condus, constatată, potrivit legii, cu mijloace tehnice omologate şi verificate metrologic.

Instanţa reţine că prin procesul-verbal de constatare a contravenţiei nu a fost identificat clar locul săvârşirii faptei, nefiind precizat dacă fapta a fost săvârşită sau nu în localitate, agentul constatator limitându-se la a consemna că este vorba de „Hinova”, fără indicarea kilometrului unde s-a constatat contravenţia sau a vreunui număr de imobil. În acest caz, nu se poate stabili cu exactitate dacă fapta a fost comisă sau nu în localitatea Hinova şi nici care era viteza maximă admisă pe sectorul de drum respectiv. De altfel, aceasta este şi poziţia comunicată de DRDP CRAIOVA – Secţia Drumuri Naţionale Drobeta Turnu Severin, care, după studierea planşelor foto, comunică instanţei următoarele: „Dacă ni se precizează poziţia kilometrică de pe drumul naţional putem să vă răspundem dacă se află în intravilanul sau extravilanul localităţii Hinova”.

Coroborând planşele foto cu declaraţiile martorilor audiaţi în cauză, instanţa reţine că nu se poate reţine cu certitudine că maşina a fost filmată în localitate, atât timp cât unul declară că au fost opriţi de echipajul de poliţie înainte de a intra în localitate, iar celălalt că au fost opriţi aproape de pădure la Stârmina, lângă cişmea.

Instanţa mai reţine că, potrivit art.6 pct.17 OUG nr. 195/2002, prin localitate se înţelege “cătunul, satul, comuna, oraşul si municipiul ale căror intrări şi ieşiri sunt semnalizate în conformitate cu prevederile legale”. Atât timp cât de nicăieri nu reiese unde era indicatorul de ieşire din localitate, iar clădirile din planşele foto se află în plan îndepărtat, instanţa nu poate stabili cu certitudine că fapta s-a săvârşit în localitate,  fapt esenţial pentru stabilirea vitezei legale pe acea porţiune de drum.

Nu pot fi reţinute nici apărările intimatului potrivit cărora petentul avea posibilitatea de a susţine prin obiecţiuni că fapta s-ar fi săvârşit în afara localităţii, atât timp cât completarea acestei rubrici este făcută tot de agentul constatator şi neacceptată sub semnătură de către petent.

Consemnarea că petentul nu are obiecţiuni, fără ca acesta să semneze în dreptul rubricii respective, creează dubii serioase că acestuia i s-ar fi adus la cunoştinţă dreptul de a face obiecţiuni ori că s-ar fi consemnat eventualele obiecţiuni făcute.

În ceea ce priveşte temeinicia procesului-verbal, instanţa reţine că petentul a făcut dovada existenţei unei alte situaţii de fapt decât cea reţinută în sarcina sa prin procesul-verbal de contravenţie, potrivit art.1169 C. civ. şi art.129 al.1 teza finală C.proc.civ.

Astfel, din declaraţia martorului B. C. (fila 18 dosarul Judecătoriei Vânju Mare) reiese că au fost opriţi de echipajul de poliţie înainte de a intra în satul Hinova.

Martorul D. Ş. a declarat, de asemenea, că au fost opriţi de echipajul de poliţie aproape de pădure la Stârmina, lângă cişmea, nicidecum în localitatea Hinova.

Analizând planşele foto efectuate în cauză, niciunul dintre cei doi martori nu a putut preciza unde au fost făcute acestea.

Planşele foto au fost comunicate şi către DRDP Craiova şi atât DRDP Craiova, cât şi SDN Turnu Severin au solicitat poziţia kilometrică de pe DN6 pentru a putea preciza dacă înregistrarea este efectuată în intravilanul sau extravilanul localităţii.

Intimatul a precizat, la solicitarea instanţei, că nu există planşe foto care să reliefeze indicatoarele de intrare , respectiv ieşire din localitatea Hinova.

Nici restul documentelor depuse la dosar, respectiv buletinul serviciului, registrul de evidenţă a constatărilor sau raportul din 19.01.2009, nu aduc precizări privind locul exact al constatării contravenţiei, fiind consemnat fie Hinova, ceea ce poate însemna că fapta a fost constatată în intravilanul sau extravilanul acestei localităţi, fie DN 6, fără a se preciza limita de viteză pe sectorul de drum respectiv, lucru esenţial pentru reţinerea contravenţiei.

Instanţa reţine că această stare de fapt creează dubii serioase asupra locului unde a fost constatată contravenţia – în localitate sau în afara acesteia, dubiu ce profită petentului.

Faţă de cele arătate mai sus, instanţa urmează să admită plângerea formulată de petentul T. D., în contradictoriu cu intimatul IPJ MEHEDINŢI, să anuleze procesul-verbal, să exonereze petentul de plata amenzii contravenţionale de 486 lei şi să înlăture măsura complementară a reţinerii permisului de conducere.

Domenii speta

Spete similare