Stabilire Paternitate

Sentinţă civilă 2024 din 03.10.2011


Pe rol, judecarea cauzei având ca obiect stabilire paternitate formulată de reclamanta S.M., în contradictoriu cu pârâtul S.D.

La apelul nominal făcut în sedintă publică se prezintă reclamanta asistată de avocat I. S. lipsă fiind pârâtul  si reprezentantii legali ai celor două autorităti tutelare.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care:

Se constată depusă la dosar de către  reclamant prin serviciul registratură cerere de acordare a unui termen.

Instanta din oficiu dispune îndreptarea erorii materiale strecurată pe conceptul cauzei cu privire la calitătile procesuale ale părtilor, urmând a se retine corect că S.D. are calitate de reclamant iar S.M. de pârâtă.

Instanta pune în discutie această cerere de amânarea cauzei.

Avocat I.S. pentru pârâtă depune la dosar două copii ale certificatului de nastere al minorul A.C.  si arată că acestea nu sunt valabile si un înscris prin care invocă exceptia lipsei calitătii procesuale active a reclamantului în promovarea acestei cauze precum si exceptia inadmisibilitătii actiunii.Nu este de acord cu amânarea cauzei întrucat aceasta ar duce la tergiversarea cauzei si imposibilitatea înscrierii minorului la şcoală pentru acest an.

Insistă în exceptiile invocate arătând că actiunea în stabilirea paternitătii nu poate fi promovată de tată, ci doar de copil fiind pornită în numele său de către mamă sau prin reprezentant legal potrivit disp. art. 425 C. Civil, prin urmare raportat la textul de lege arătat solicită admiterea exceptiilor si respingerea actiunii ca inadmisibilă.

Reprezentantul Parchetului consideră că exceptiile sunt date.

Instanta respinge cererea de acordare a unui termen formulată de reclamant având în vedere că acesta a semnat dovada de citare la data de 26.07.2011 timp  suficient pentru a-şi fi angajat un apărător si rămâne în pronuntare pe exceptiile invocate.

După deliberare,

I N S T A N T A

Asupra cauzei civile de faţă, constată următoarele:

Prin cererea adresată iniţial Judecătoriei C., jud. I. si înregistrată sub nr. 3322/1748/2007, reclamantul S.D.  a chemat în judecată pârâta S.M. (fostă I.), solicitând pronunţarea unei hotărâri judecătoresti prin care să se stabilească paternitatea , în sensul că reclamantul este tatăl minorului  I.A.C. născut la data de 06.05.2002, purtarea de către minor a numelui reclamantului, acela de S. să-i fie  încredinţat spre creştere si educare minorul.

Prin sentinţa civilă nr.  1296/15.05.2008 Judecătoria C.  a admis acţiunea reclamantului  S.D. împotriva pârâtei S.M. şi Autoritatea Tutelară a oraşului P. a stabilit ca reclamantul este  tatăl  minorului  I.A.C. născut la 06.05.2002, a încuviinţat  ca minorul să poarte numele de S. a încredinţat reclamantului spre creştere şi educare minorul.

Pentru a pronunta aceasta sentinta, instanţa de fond a retinut că, la data de  06.05.2002  s-a  nascut  minorul I.A.C, conform certificatului de naştere  seria NL nr. 009745 având ca părinţi conform certificatului de naştere pe I.M. şi I.F.

Din căsătoria acestora a rezultat minora C.O.E.certificatului de naştere seria NM nr. 661886.

Prin sentinţa civilă nr. 1519/17.09.2004 a Judecătoriei T.N. s-a desfăcut căsătoria dintre I.M. şi I.F.

Potrivit declaraţiilor martorilor C.G. şi B.Şt.  propuşi de reclamant,  tatăl copilului I. A.-C. este reclamantul deoarece acesta a trăit în concubinaj cu S.M. în prezent pârâta fiind plecată în I. iar minorul a rămas în grija tatălui său natural.

 Conform  anchetei sociale nr. 30757/0.3.12.2007  efectuată la domiciliul lui S.D. reclamantul, a  reiesit că acesta  locuieşte într-un imobil compus dintr-o cameră şi un hol împreună cu concubina sa şi minorul.

Potrivit disp. art. 61 C. fam. dovedirea paternităţii din afara căsătoriei necesită stabilirea de către instanţa de judecată pe baza probelor a faptului că părţile au avut relaţii intime în timpul legal al concepţiei copilului  respectiv între a trei suta şi a o sută optzecea zi  dinaintea naşterii copilului socotită zi de zi.

Considerând că din probele administrate a reieşit că  reclamantul este tatăl natural al minorului instanţa a admis acţiunea.

A stabilit că reclamantul este tatăl minorului I.A.C. născut la 06.05.2002.

În temeiul art. 65 alin. 2 C. fam. a încuviinţat  ca minorul să poarte numele de S.

Considerând că este în interesul copilului, a încredinţat  minorul I.A.C, născut la 06.05.2002 spre creştere şi educare reclamantului.

Împotriva acestei sentinte parata S.M. a formulat cerere de repunere în termenul de apel si apel.

Dosarul a fost înaintat  Tribunalului B. – Secţia a III-a Civilă, fiind înregistrat sub nr.  3322/1748/2007 în data de 07.01.2010, primind termen de judecată în data de  25.02.2010.

In motivarea cererii, apelanta a susţinut că a fost chemată la judecată de către reclamantul S.D. la adresa acestuia din oraşul P. deşi ea nu a avut niciodată domiciliul la adresa sus menţionată, singurul sau domiciliu din R. este com. F. sat A. jud. S.

Indicarea greşită a domiciliului sau şi prin urmare citarea la un alt loc sunt prevăzute sub sancţiunea art. 88 C.pr.civ.

În perioada procesului, a învederat ca se  afla în Italia la muncă fapt care se poate  cu uşurinţă vedea printr-o adresă la Direcţia paşapoarte sau Evidenţa populaţiei.

Instanţa putea în virtutea rolului activ al instanţei să formuleze cereri pentru a vedea că domiciliază  sau nu într-o anumită localitate.

 Există o anumită practică în materia divorţului dar care din pricina similitudinilor se aplică şi în cauza  de faţă unde instanţa trebuia să cerceteze dacă domiciliul indicat de reclamant este şi cel real.

A mai susţinut apelanta ca instanţa trebuie să fie obiectivă şi imparţială dar să nu se păstreze tot timpul  într-o stare de expectativă faţă de proces ci aşa cum prevede art. 129 şi art. 130 C.pr.cvi,. ea trebuie să se manifeste activ acordând sprijin părţilor în înţelegerea şi exercitarea drepturilor lor procesuale şi administrând probe chiar peste voinţa părţilor dacă le consideră necesare pentru soluţionarea litigiului.

Deoarece nu a fost înştiinţată, nu a putut să propună şi să administreze probe în combaterea afirmaţiilor reclamantului. Copilul a fost luat (practic furat) fără înştiinţarea pârinţilor sai de la şcoală. Vecinul care a văzut copilul  urcându-se în acel taxi a înştiinţat părinţii sai fapt pentru care aceştia au anunţat poliţia locală. Părinţii sai au fost înştiinţati de către lucrătorii de poliţie  că acesta ar fi tatăl lui. Acest lucru s-a produs în data de 17.11.2009.  După  trei zile de la acel eveniment,  pe 20.11.2009,  lucrătorii de poliţie le-au arătat bunicilor materni numai o parte a sentinţei incompletă. A apreciat  că din acest moment curge termenul de declarare a apelului deşi nu a primit-o niciodată nici măcar completă.

Apelanta a invocat şi neompetenţa instanţei de fond  in judecarea pricinii întrucât nu a avut niciodata domiciliul in comuna P.

In drept, a invocat prevederile art. 88, 103 , 129, 139 Cod proc.civ.

Intimatul S.D. a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea cererii de repunere in termenul de apel si implicit dreptul acesteia de a mai declara apel.

In drept a invocat prevederile art. 289 Cod proc.civ.

Prin încheierea de sedinţa din data de 22.04.2010 tribunalul a admis cererea de repunere în termenul de apel.

In cadrul judecării pricinii in apel, tribunalul a încuviinţat părţilor administrarea probei cu înscrisuri si interogatorii .

Analizând apelul declarat în funcţie de criticile invocate, văzând si disp. art. 297 pct. 2 Cod proc.civilă, Tribunalul B. – Secţia a III a Civilă a admis apelul formulat de apelanta pârâtă S.M.  în contradictoriu cu intimatul reclamant S.D. şi intimatele Autoritatea Tutelară din cadrul Primăriei P. şi Autoritatea Tutelară din cadrul Primăriei Comunei F. împotriva sentinţei civile nr. 1296 din 15.05.2008  pronunţată de Judecătoria C., având ca obiect stabilirea paternitate, apreciind ca acesta este întemeiat si a anulat sentinţa civilă apelată, cauza fiind trimisă spre competentă soluţionare, Judecătoriei F., jud. S.

Tribunalul a observat ca prima instanta nu era competenta teritorial în solutionarea cauzei  întrucât în materia pricinilor privitoare la persoane, cum este si obiectul cauzei, competenta are caracter absolut. Or, cum s-a apreciat ca domiciliul paratei este în comuna Forasti, competenta de solutionare a cauzei revine Judecatoriei F. judetul S. în a cărei rază de competenţă se afla domiciliul paratei .

Pentru a pronunta aceasta sentinta, tribunalul a retinut că:

Prin cererea de chemare în judecata, reclamantul S.D. a solicitat stabilirea paternitatii fata de minorul I.A.C. , incuviintarea ca minorul sa poarte numele sau si sa-i fie incredintat  spre crestere si educare .

In cursul judecăţii la fondul cauzei reclamantul a indicat adresa paratei ca fiind in Comuna P. unde a fost citata pe tot parcursul procesului.

Din actul de identitate al paratei rezulta ca aceasta are domiciliul in satul A.comuna F., judetul S. actul fiind emis la data de 23.09.2006.

Din ancheta sociala efectuata la fond la domiciliul reclamantului, chiar acesta a relatat ca parata se afla la data de 03.12.2007 la S. împreună cu fiul lor întrucât a fost plecată in I.

Chiar si martorii audiaţi la fond au relatat ca parata in anul 2005 sau 2006 a plecat in I. deci anterior introducerii cererii , 05.10.2007.

De asemenea, referatul de ancheta sociala efectuat la domiciliul paratei în cursul judecăţii la fond la data de 05.05.2008 atesta ca aceasta nu se afla in tara.

Totodată, adeverinţa emisa de Primăria comunei F. la data de 25.10.2010  atesta ca in anul 2007 parata locuia împreună cu părinţii săi in aceasta comuna .

Văzând si înscrisurile depuse în apel cat si interogatoriile administrate rezulta ca, la momentul introducerii cererii, parata avea domiciliul in comuna F. judetul S. fiind plecata din tara anterior formulării acţiunii.

La Judecătoria F. cauza a fost înregistrată sub acelaşi număr – 3322/1748/2007 în data de 13.07.2011, primind aleatoriu termen de judecată în data de 03.10.2011.

S.M.  prin cererea de la fila 17 dosar a  invocat excepţia inadmisibilităţii şi  excepţiei lipsei calităţii procesuale active, motivat de faptul că acţiunea în stabilirea paternităţii nu poate fi promovată de către tată.

Invocă disp. art. 425 Cod civil.

Solicită admiterea  excepţiilor  aşa cum a fost formulate si respingerea acţiunii ca inadmisibilă.

Analizând actele şi lucrările dosarului instanţa constată următoarele:

Prin sentinţa civilă nr. 1519/17.09.2004 a Judecătoriei T.N. în dosarul 1682/2004 s-a desfăcut căsătoria dintre părţi din culpa exclusivă a pârâtei, iar instanţa nu s-a pronunţat asupra încredinţării minorului I.A.C. născut la data de 06.05.2002 având starea civilă a unui copil din timpul căsătoriei.

Pin sentinţa civilă nr. 1296/15.05.2008 din dosarul nr. 3322/1748/2007 al Judecătoriei C. a fost admisă acţiunea având ca obiect stabilire paternitate şi s-a stabilit că reclamantul este tatăl minorului cu încuviinţarea ca acesta să poarte numele de familie al reclamantului, acela de „S.” cu eliberarea corespunzătoare a unui nou certificat de naştere (fila 15).

După admiterea apelului formulat împotriva sentinţei civilă nr. 1296/15.05.2008 din dosarul nr. 3322/1748/2007 prin decizia civilă nr. 330A din 13.04.2011 a Tribunalului B. cauza a fost trimisă spre competentă soluţionare pe fond către Judecătoria F. drept instanţă competentă material şi teritorial faţă de domiciliul pârâtei.

De asemenea, s-a făcut dovada contestării recunoaşterii paternităţii minorului născut în timpul căsătoriei de către mama pârâtă prin sentinţa civilă nr. 2542/21.12.2007 pronunţată în dosarul 3048/321/2007 al Judecătoriei T.N., astfel încât s-a constatat că fostul soţ I.F. nu este tatăl minorului şi s-a dispus radierea numelui de familie „I.” din certificatul de naştere al acestuia.

Analizând cu prioritate condiţiile impuse de art. 59 şi 60 Codul Familiei pentru exercitarea unei acţiuni având ca obiect stabilire paternitate pentru minorul născut în afara căsătoriei conform dispoziţiilor sentinţei civile nr. 2542/21.12.2007 a Judecătoriei T.N. instanţa constată că acţiunea aparţine copilului şi se porneşte în numele său de către mamă, chiar dacă este minoră, ori de reprezentantul lui legal, iar dreptul de a porni acţiunea nu trece asupra moştenitorilor copilului care pot continua acţiunea pornită de acesta.

În această situaţie, reclamantul care susţine că ar fi adevăratul tată biologic al minorului A.C. născut la data de 06.05.2002 nu poate formula în mod legal o acţiune având ca obiect stabilire paternitate de vreme ce legea în vigoare la data introducerii acţiunii şi soluţionării pe fond a acesteia nu îi conferă calitatea procesual activă şi interesul legitim de a solicita modificarea atributelor de stare civilă ale minorului.

Prin urmare, capetele subsecvente ale acţiunii introduse iniţial referitoare la purtarea numelui de familie al reclamantului şi încredinţarea minorului spre creştere şi educare acestuia vor fi respinse ca nefondate deoarece nu s-a făcut dovada existenţei unei calităţi procesuale active şi a unui interes legitim recunoscut de legea civilă în condiţiile în care filiaţia faţă de tată a fost stabilită iniţial prin sentinţa civilă nr. 1296/15.05.2008 a Judecătoriei C. care a fost desfiinţată ca efect al admiterii apelului.

Deoarece certificatele de naştere eliberate pe numele minorului până în prezent conţin menţiuni nelegale referitoare la numele de familie, iar acesta nu poate rămâne fără acest atribut de identificare, instanţa din oficiu va încuviinţa în temeiul art. 64 alin. 1 ca minorul A.C. născut la data de 06.05.2002 să poarte numele de familie al părintelui faţă de care s-a stabilit primul filiaţia, în speţă, numele de familie al pârâtei, acela de „S.” cu efectuarea menţiunilor corespunzătoare în registrele de stare civilă.

Ca urmare a admiterii excepţiei lipsei calităţii procesuale active a reclamantului în promovarea prezentei acţiuni pentru motivele arătate mai sus, excepţia inadmisibilităţii invocate de către pârâtă prin apărător urmează a fi respinsă ca nefondată.

De asemenea, instanţa va respinge ca nefondată şi cererea de amânare a judecăţii în vederea pregătirii apărării formulată de către reclamant în condiţiile în care acesta a fost citat la data de 26.07.2011 pentru termenul din 03.10.2011, iar obiectul cauzei implică clarificarea de urgenţă a stării civile şi a numelui de familie pe care minorul îl va purta pe viitor prin modificarea succesivă a menţiunilor din certificatele de naştere nr. 918598/19.08.2008 (fila 15), respectiv 009745/14.05.2002 (fila 16).

PENRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTARASTE

Admite excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamantului şi respinge acţiunea civilă  având ca obiect stabilire paternitate  formulată de reclamantul – pârât S.D.în contradictoriu cu  pârâta – reclamantă  S.M. şi intimatele Autoritatea Tutelară din cadrul Primăriei P.şi Autoritatea Tutelară din cadrul Primăriei Comunei F.

Respinge ca nefondate capetele 2 şi 3 ale acţiunii privind încuviinţarea purtării de către minor a numelui de familie „S.” şi încredinţarea sa spre creştere şi educare către reclamant.

Respinge ca nefondată excepţia inadmisibilităţii acţiunii.

Încuviinţează ca minorul A.C. născut la data de 06.05.2002 în Sectorul 2 B. să poarte numele de familie al pârâtei, acela de „S.” cu efectuarea menţiunilor corespunzătoare în registrele de stare civilă şi eliberarea unui nou certificat de naştere.

Ia act că părţile nu au solicitat cheltuieli de judecată.

Cu recurs în 15 zile de la comunicare.

Pronunţată în şedinţă publică azi, 03.10.2011.