Plângere contravenţională

ROMÂNIA

JUDECĂTORIA INEU, JUDEŢUL ARAD Operator 2826

DOSAR NR. 

SENTINŢA CIVILĂ NR. 245/2012

Şedinţa publică din data de 08 februarie 2012

Preşedinte:

Grefier:

S-a luat în examinare plângerea  contravenţională formulată de petenta  SC C. SA împotriva intimatului Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Arad.

La apelul nominal se prezintă pentru petentă consilier juridic M. V. cu delegaţie la dosar (fila 24) şi martorul H. D. cu C.I., lipsă fiind intimatul.

Procedura de citare legal îndeplinită.

S-a  făcut referatul cauzei de către grefierul de şedinţă după care, instanţa  procedează la ascultarea martorului H. D. sub prestarea de jurământ potrivit art.193 C.proc.civ., declaraţia fiind consemnată în proces-verbal şi ataşată la dosarul cauzei.

Consilier juridic M. V. pentru petentă arată că nu mai are de formulat alte cereri.

 Instanţa încuviinţează părţilor proba cu înscrisurile depuse la dosar ca fiind pertinentă, concludentă şi utilă soluţionării cauzei, conform art. 167 alin. 1 C.proc.civ. şi, constatând că nu mai sunt alte cereri de formulat şi probe de administrat, declară încheiată faza probatorie şi acordă cuvântul pentru dezbaterea cauzei pe fond.

 Consilier juridic M. V. pentru petentă solicită admiterea plângerii astfel cum a fost formulată, anularea procesului-verbal de contravenţie şi a măsurilor dispuse prin acesta, arătând că reaua-credinţă a agentului constatator a fost evidentă, întrucât a încălcat dreptul petentei de a formula obiecţiuni, iar şoferul a prezentat diagramele solicitate.

INSTANŢA

Deliberând asupra acţiunii de faţă constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanţe petenta S.C. C. S.A., în contradictoriu cu intimatul Inspectoratul de Poliţie Judeţean Arad, a solicitat, în principal, anularea procesului-verbal de contravenţie seria.., nr.., întocmit de către intimat la data de 30.11.2011 şi, în subsidiar, înlocuirea sancţiunii amenzii cu sancţiunea avertismentului.

În fapt, petenta a arătat că procesul-verbal a fost întocmit cu încălcarea prevederilor legale referitoare la regimul juridic al contravenţiilor, precum şi cu încalcarea dispoziţiilor actelor normative incidente, prezentând o serie de vicii de procedură şi erori materiale. În urma controlului efectuat în trafic asupra cuplului format din autoutilitara marca.. cu numărul de înmatriculare.. si semiremorca cu numărul de inamtriculare.., condus de numitul H. D., s-a reţinut că acesta nu a prezentat în trafic numărul necesar de diagrame pe ultimele 28 de zile, perioada 15.11.2011-24.11.2011 si 02.11.2011 -13.11.2011.

Agentul constatator care a întocmit procesul-verbal atacat, mentionează că fapta constatată încalcă prevederile art. 8 alin. 1 pct. 31 al OG nr. 37/2007 si constituie contravenţia prevăzută de art. 9 alin. 1 lit c) a OG nr. 37/2007 aplicând petenei o amendă în cuantum de 4.000 lei.

Starea de fapt constată de agentul constatator nu este cea reală.

În continuare, petenta menţionează că s-a încălcat principiul contradictorialităţii şi dreptul de a se apăra, întrucât la data „constatării presupusei fapte” d-lui H. D. angajat la SC C. SA (societate din cadrul grupului de firme I. – C. – C.) în calitate de şofer i-au fost verificate diagramele fără a i se da acestuia posibilitatea să formuleze obiecţiuni şi să arate agentului constatator Certificatele de Desfăşurare a Activităţii din care rezultă că pe perioada

01.11.2011ora 07°°-02.11.2011 ora 1600, 10.11.2011 ora 700 - 11.11.2011 ora 1600, 16.11.2011 ora 07°° - 23.11.2011 ora 1700, acesta desfăşura o altă activitate decât condusul conform înscrisurilor depuse la dosarul cauzei.

Potrivit art. 16 alin. 7 din O.G. nr. 2/2001 „În momentul încheierii procesului-verbal agentul constatator este obligat să aducă la cunoştinţa contravenientului dreptul de a face obiecţiuni cu privire la conţinutul actului de constatare. Obiecţiunile sunt consemnate distinct în procesul-verbal la rubrica "Alte menţiuni", sub sancţiunea nulităţii procesului-verbal”.

Reaua-credinţă a agentului constatator rezultă şi din faptul că şoferul H. D. deţinea diagrame pe perioada 03.11.2011, 04.11.2011,

05.11.2011,07.11.2011, 08.11.2011, 09.11.2011, 14.11.2011, 15.11.2011,

24.11.2011,25.11.2011, 26.11.2011, 28.11.2011, 29.11.2011, 30.11.2011, ziua de 06.11.2011 era zi nelucrătoare (duminica), 12.11.2011 si 13.11.2011 erau zile nelucrătoare (sâmbăta si duminica), ziua de 27.11.2011 era zi nelucrătoare (duminica), iar pe perioadele 01.11.2011 -02.11.2011, 10.11.2011 - 11.11.2011,

16.11.2011- 23.11.2011 de asemenea deţinea documente din care rezulta inactivitatea autoutilitarei.., fără ca aceste înscrisuri sa fie luate in considerare de către agentul constatator.

Când i-a spus şoferul H. D. agentului constatator ca doreşte să facă obiecţiuni, întrucât cele consemnate în procesul-verbal nu corespund realităţii, agentul constatator i-a transmis că nu are ce obiecţiuni să facă, n-are decât să conteste procesul-verbal.

În continuare, petentul menţionează că agentul constatator după ce a completat procesul-verbal l-a pus pe şofer să semneze la rubrica martor asistent şi nu la contravenient, iar la obiecţiuni a inserat „întocmit în lipsa se va comunica în termen”, menţiune neadevărată întrucât „aşa zisul contravenient” a semnat la rubrica martor asistent dupa ce procesul-verbal a fost completat integral.

Pentru că vinovăţia este elementul subiectiv constitutiv al contravenţiei, în lipsa acesteia, contravenţia nu poate exista, astfel ca împrejurarea de fapt constatată de agentul constatator nu se mai găseşte pe tărâmul ilicitului contravenţional.

Neexistând vinovăţie, nu există nici fapta contravenţională, motiv pentru care petenta consideră că nu poate fi sancţionată contravenţional.

În subsidiar, petenta arată că în baza art. 21, alin 3 din OG2/2001 “(3) Sancţiunea se aplică în limitele prevăzute de actul normativ şi trebuie să fie proporţională cu gradul de pericol social al faptei săvârşite, ţinându-se seama de împrejurările în care a fost săvârşită fapta, de modul şi mijloacele de săvârşire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum şi de circumstanţele personale ale contravenientului şi de celelalte date înscrise în procesul-verbal.”

Petenta susţine că se află la prima abatere de acest fel şi sancţiunea aplicată trebuie să aibă un rol preventiv în conştiinţa contravenientului şi doar în situaţia în care acesta persistă în activitatea contravenţională să i se aplice o măsură coercitivă mai dură.

În drept, petenta a invocat: art.5. alin.7 din O.G. nr. 2/2001, art.21 alin.3 din O.G. nr. 2/2001, art.7 din O.G. nr. 2/2001, O.G. nr. 2/2001, O.G. nr. 37/2007.

Petentul a anexat plângerii în copie următoarele înscrisuri: procesul-verbal de contravenţie contestat (fila 5), extras diagramă (fila 6), diagrame pentru data de 29.11.2011 şi 30.11.2011 (fila 7), diagrame pentru data de 26.11.2011 şi 28.11.2011 (fila 8), diagrame pentru data de 25.11.2011 şi 24.11.2011 (fila 9), diagrame pentru data de 15.11.2011 şi 14.11.2011 (fila 10), diagrame pentru data de 9.11.2011 şi 8.11.2011 (fila 11), diagrame pentru data de 7.11.2011 şi 5.11.2011 (fila 12), diagrame pentru data de 3.11.2011 şi 4.11.2011 (fila 13), dovada de verificare a tahografului seria.., nr... (fila 14), certificat de desfăşurarea a activităţii conform Regulamentului CE nr.561/2006 sau AETR pentru perioada 1.11.2011-2.11.2011 (fila 15), certificat de desfăşurarea a activităţii conform Regulamentului CE nr.561/2006 sau AETR pentru perioada 16.11.2011-23.11.2011 (fila 16), certificat de desfăşurarea a activităţii conform Regulamentului CE nr.561/2006 sau AETR pentru perioada 10.11.2011-11.11.2011 (fila 17).

Plângerea este scutită de taxă de timbru şi timbru judiciar în temeiul art.36 din Ordonanţa nr.2/2001, art.15 alin.1 lit.i din Legea nr.146/1997 şi art.1 alin.1 teza a II-a din O.G. nr.32/1995.

Deşi legal citat intimatul nu s-a prezentat.

În întâmpinarea depusă intimatul a solicitat respingerea plângerii ca neîntemeiată şi menţinerea valabilităţii actului de sancţionare

În fapt, intimatul a arătat că motivele învederate de petent sunt neîntemeiate şi nelegale. Acest act juridic administrativ unilateral, emană de la o autoritate publică, ce are competenţa de a constata şi de a sancţiona faptele contravenţionale, şi se bucură de prezumţiile de legalitate, de autenticitate şi de veridicitate, are forţă probantă se execută din oficiu este întocmit în forma „ad validatem”, cu respectarea condiţiilor de fond şi de formă în scopul producerii efectelor juridice, pentru care a fost întocmit.

Principiul legalităţii, aplicabil dreptului administrativ, în general, şi materiei contravenţionale, în special, presupune ca rezultatul interpretării legii contravenţionale să fie concordant cu voinţa legiuitorului, iar textul nu poate fi interpretat nici extensiv, nici restrictiv (lex dixit quam voluit).

Încălcarea normelor de drept administrativ, prin comiterea unei fapte antisociale, săvârşite cu vinovăţie, care prezintă un pericol social mai redus decât infracţiunea, dă naştere unui raport de conflict, ceea ce atrage sancţionarea contravenţională, în speţă reclamantul făcându-se vinovat de contravenţia reţinută în sarcina sa prin procesul-verbal, din probele existente la dosarul cauzei, rezultând fără tăgadă că starea de fapt consemnată în procesul-verbal corespunde realităţii.

Procesul-verbal seria.. nr.. din 09.03.2011 întruneşte toate condiţiile de formă prevăzute sub sancţiunea nulităţii absolute de art. 17 din OG 2/2001, aspectele invocate de către recurent nefiind de natură să producă o îndoială cu privire la legalitatea constatărilor efectuate, deşi o eventuală vătămare potrivit art. 105 alin. 2 din C.pr.civ. nu a fost dovedită.

Motivele invocate de către petent cu ocazia judecării cauzei în primă instanţă nefiind justificate în sensul nelegalităţii procesului-verbal de contravenţie.

Intimatul consideră că agentul constatator a respectat prevederile legale atunci când a constatat şi sancţionat petentul pentru săvârşirea abaterii reţinută în sarcina sa, în baza prevederilor OG 37/2007. S-a procedat în mod just la sancţionarea petentului pentru faptul că nu a prezentat în trafic numărului necesar de diagrame tahografice, a cartelei tahografice sau a listărilor efectuate cu imprimanta tahografului digital, de altfel şi din înscrisurile anexate de către petent ulterior nerezultând îndeplinirea cerinţelor legale, consumarea contravenţiei având loc oricum la momentul efectuării controlului.

Potrivit art. 10 alin. 5 lit. a din Regulamentul CE referitoare la obligaţiile întreprinderilor de transport, prevede obligativitatea folosirii diagramei tahograf şi a posibilităţii dovedirii activităţii desfăşurate pe ultimele 28 de zile referitor la înregistrările tahografului.

Aplicarea sancţiunii contravenţionale operatorului de transport rutier este legală, art. 9 alin. 1 lit. c din OG 37/2007 stabilind că pentru fapta săvârşită, adică cea prevăzută de art. 8 alin. 1 pct. 31 din acelaşi act normativ, amenda se aplică întreprinderii/operatorului de transport rutier.

Fapta petentului a existat şi este încadrată juridic corespunzător, procesul-verbal fiind atât temeinic cât şi legal întocmit.

Petentul putea evita cu foarte mare uşurinţa situaţia creată, dacă ar fi dat dovadă de mai multă responsabilitate sau de mai puţină nepăsare faţa de lege, culpa sa fiind integrală în producerea incidentului.

Intimatul consideră că până la proba contrară procesul-verbal de constatare face dovada celor consemnate, iar potrivit normelor procesual civile “cel ce face o propunere înaintea judecaţii trebuie să o dovedească”.

În temeiul art. 242. alin. 2 din C.pr.civ. intimatul a solicitat judecarea cauzei şi în lipsă.

În drept, intimatul a invocat prevederile O.G. nr.37/2007.

Intimatul a anexat întâmpinării în copie raport din data de 9.01.2012 (fila 27).

La termenul din data de 11.01.2011 instanţa a admis cererea de amânare formulată de către intimat în vederea pregătirii apărării şi pentru a depune întâmpinare.

La termenul din data de 25.01.2011 instanţa, apreciind asupra pertinenţei, concludenţei şi utilităţii probei a încuviinţat audierea martorului asistent H. D.

Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine că plângerea a fost depusă în termenul legal prevăzut de art.31 alin.1 din Ordonanţa nr.2/2001, la data de 22.12.2011 prin poştă (fila 18).

În fapt, instanţa reţine că prin procesului-verbal Seria.. nr.. încheiat la data de 30.11.2011, ora 12:10, în localitatea Pâncota, judeţul Arad, intimatul Inspectoratul de Poliţie Judeţean Arad a aplicat petentei S.C. C. S.A. sancţiunea contravenţională constând în amendă în cuantum de 4000 lei pentru săvârşirea contravenţiei prevăzute de art.8 alin.1 pct.31 din O.G. nr.37/2007 şi sancţionată de art.9 alin.1 lit.c din O.G. nr.37/2007

În procesul-verbal de contravenţie s-a constatat în fapt că în data de 30.11.2011, ora 11:55, în localitatea Pâncota, pe DJ 709, la controlul efectuat în trafic  asupra cuplului format din autoutilara marca..  cu numărul de înmatriculare.. şi semiremorca marca.. cu numărul de înmatriculare.. condus de numitul H. D. acesta nu a prezentat în trafic numărul necesar de diagrame pe ultimele 28 de zile, pentru perioada: 15.11.2011-24.11.2011, 2.11.2011-13.11.2011.

Procesul-verbal nu este semnat de către petentă, la rubrica „alte menţiuni” fiind scris „întocmit în lipsă, se va comunica în termen”, iar la rubrica martor asistent fiind semnat de numitul H. D.

În ceea ce priveşte legalitatea procesului-verbal, potrivit considerentelor Deciziei nr.22/2007, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţiile Unite, situaţiile în care nerespectarea anumitor cerinţe atrage întotdeauna nulitatea actului întocmit de agentul constatator al contravenţiei sunt strict determinate prin reglementarea dată în cuprinsul art.17 din O.G. nr.2/2001. În raport cu acest caracter imperativ-limitativ al cazurilor în care nulitatea procesului-verbal încheiat de agentul constatator al contravenţiei se ia în considerare şi din oficiu, se impune ca în toate celelalte cazuri de nerespectare a cerinţelor pe care trebuie să le întrunească un asemenea act, nulitatea procesului-verbal de constatare a contravenţiei să nu poată fi invocată decât dacă s-a pricinuit părţii o vătămare ce nu poate fi înlăturată decât prin anularea actului.

Instanţa, analizând procesul-verbal atacat sub aspectul legalităţii constată că acesta a fost întocmit cu respectarea condiţiilor de formă reglementate sub sancţiunea nulităţii absolute de art.17 din Ordonanţa nr.2/2001 care pot fi invocate de instanţă din oficiu.

Petentul susţine că agentul constatator i-a încălcat dreptul de a formula obiecţiuni.

Obligaţia agentului constatator de a aduce la cunoştinţă contravenientului la momentul întocmirii procesului-verbal dreptul de a face obiecţiuni cu privire la conţinutul procesului-verbal este prevăzută de art.16 alin.7 din O.G. nr.2/2001.

Având în vedere Decizia nr. 22/2007, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţiile Unite, instanţa reţine că nerespectarea acestei obligaţii la întocmirea procesului-verbal poate determina anularea procesului-verbal de constatare a contravenţiei doar dacă petentul ar dovedi o vătămare ce nu ar putea fi înlăturată decât prin anularea actului. În cazul de faţă însă, petenta nu a dovedit că nerespectarea acestei cerinţe i-ar fi provocat vreo vătămare, cu atât mai mult cu cât, în cuprinsul plângerii, a avut posibilitatea să formuleze obiecţiuni cu privire la conţinutul procesului-verbal de contravenţie şi să propună probe în susţinerea acestora.

În ceea ce priveşte temeinicia procesului-verbal, instanţa reţine că procesul-verbal de constatare a contravenţiei se bucură de o prezumţie relativă de validitate cu privire la constatările făcute cu propriile simţuri de agentul care a încheiat procesul-verbal. Astfel, întrucât fapta petentului de a nu prezenta în trafic numărul necesar de diagrame pe ultimele 28 de zile, pentru perioada: 15.11.2011-24.11.2011, 2.11.2011-13.11.2011, a fost constatată de către agentul care a întocmit procesul-verbal, potrivit art.16 şi art. 34 din Ordonanţa nr.2/2001 petentul trebuie să facă dovada unei fapte contrare celei constate în procesul-verbal de contravenţie. 

Împrejurarea că sarcina probei revine petentului sancţionat contravenţional nu încalcă dreptul la un proces echitabil şi nici prezumţia de nevinovăţie asimilată dreptului penal, întrucât plângerea contravenţională presupune o judecată contradictorie cu toate garanţiile procesuale care decurg din aceasta. În hotărârea dată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în cauza Anghel c. României, s-a concluzionat, din perspectiva desfăşurării procedurii în ansamblul său şi asigurării dreptului la un proces echitabil, faptul că instanţa naţională a aşteptat de la reclamant să inverseze prezumţia de legalitate şi de temeinicie a procesului-verbal în litigiu, raportând proba contrarie la expunerea faptelor stabilită în procesul-verbal. Curtea a subliniat că o asemenea abordare a instanţelor naţionale nu este surprinzătoare, în măsura în care regimul juridic aplicabil contravenţiilor este completat de dispoziţiile Codului de procedură civilă, reglementat în materie de probă de principiul „onus probandi incubit actori” – sarcina probei revine reclamantului. Această regulă presupune că, obligaţia de prezentare a probei asupra unei fapte revine celui care invocă fapta, fiind acceptat de către Curte faptul că orice sistem juridic cunoaşte prezumţiile de fapt şi de drept pe care Convenţia nu le împiedică în principiu, dar în materie penală obligă statele contractante să nu depăşească un anumit prag.

Cu respectarea principiilor prezumţiei de nevinovăţie şi al egalităţii armelor impuse de exigenţele art.6 din Convenţia Europeană pentru apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor fundamentale, precum şi a principiilor contradictorialităţii şi al dreptului la apărare prevăzute de Codul de procedură civilă, s-a dat posibilitatea ambelor părţi de a propune probe.

Astfel, petentul a depus în copie următoarele înscrisuri: extras diagramă (fila 6), diagrame pentru data de 29.11.2011 şi 30.11.2011 (fila 7), diagrame pentru data de 26.11.2011 şi 28.11.2011 (fila 8), diagrame pentru data de 25.11.2011 şi 24.11.2011 (fila 9), diagrame pentru data de 15.11.2011 şi 14.11.2011 (fila 10), diagrame pentru data de 9.11.2011 şi 8.11.2011 (fila 11), diagrame pentru data de 7.11.2011 şi 5.11.2011 (fila 12), diagrame pentru data de 3.11.2011 şi 4.11.2011 (fila 13), dovada de verificare a tahografului seria.., nr.. (fila 14), certificat de desfăşurarea a activităţii conform Regulamentului CE nr.561/2006 sau AETR pentru perioada 1.11.2011-2.11.2011 (fila 15), certificat de desfăşurarea a activităţii conform Regulamentului CE nr.561/2006 sau AETR pentru perioada 16.11.2011-23.11.2011 (fila 16), certificat de desfăşurarea a activităţii conform Regulamentului CE nr.561/2006 sau AETR pentru perioada 10.11.2011-11.11.2011 (fila 17).

Petenta nu a prezentat însă nici o probă pentru a dovedi o stare de fapt contrară celei relatate în cuprinsul procesului-verbal contestat, respectiv pentru a dovedi că toate aceste înscrisuri ar fi fost prezentate şi agentului constatator la controlul efectuat în trafic.  Mai mult decât atât, în declaraţia dată, numitul H. D. (fila 33) arată că la controlul efectuat în trafic a prezentat foi de concediu doar pentru datele 9-10-11 noiembrie 2011.

Întrucât petentul nu a răsturnat prezumţia de validitate a procesului-verbal, instanţa reţine că acesta este temeinic întocmit.

În drept, potrivit art.8 alin.1 pct.31 din O.G. nr.37/2007:

„Următoarele fapte reprezintă încălcări foarte grave ale dispoziţiilor Regulamentului Parlamentului European şi al Consiliului (CE) nr. 561/2006, ale Regulamentului (CEE) nr. 3.821/85 şi, după caz, ale Acordului AETR şi constituie contravenţii, dacă acestea nu sunt considerate infracţiuni potrivit legii penale: (...)

31. neprezentarea în trafic a numărului necesar de diagrame tahografice, a cartelei tahografice sau a listărilor efectuate cu imprimanta tahografului digital;”

De asemenea, în temeiul art.9 alin.1 lit.c din O.G. nr.37/2007:

„Contravenţiile prevăzute la art. 8 se sancţionează după cum urmează: (...)

c) cu amendă de la 4.000 lei la 8.000 lei - faptele prevăzute la alin. (1) pct. 15 - 16, 18 - 20, 22 - 26, 28 - 30, 36 şi 38, aplicabilă conducătorului auto, şi faptele prevăzute la alin. (1) pct. 1 - 11, 31 şi 32, aplicabilă întreprinderii/operatorului de transport rutier;”

În conformitate cu prevederile art. 26 pct.4 din Regulamentul (CE) nr.561/2006 al Parlamentului European şi al Consiliului din 15 martie 2006, privind armonizarea anumitor dispoziţii ale legislaţiei sociale în domeniul transporturilor rutiere, de modificare a Regulamentelor (CEE) 3821/85 şi (CE) 2135/98 ale Consiliului şi de abrogare a Regulamentului (CEE) 3820/85 al Consiliului, alineatul 7 al articolului 15 din Regulamentul (CEE) 3821/85 se înlocuieşte cu următorul text: „a) atunci când conducătorul auto conduce un vehicul echipat cu un aparat de înregistrare, acesta trebuie să fie în măsura să prezinte, la cererea unui inspector de control: (i) foile de înregistrare din săptămâna în curs şi cele pe care le-a utilizat pe parcursul celor 15 zile precedente; (ii) cardul de conducător în cazul în care este titularul unui asemenea card; (iii) orice informaţie introdusă manual şi orice imprimat scos în timpul săptămânii în  curs  şi în timpul celor cincisprezece zile precedente, în conformitate cu prezentul regulament şi Regulamentul (CE) 561/2006.

Cu toate acestea, după data de 1 ianuarie 2008, perioadele de timp menţionate la punctele (i) şi (iii) vor acoperi ziua curentă şi cele 28 de zile precedente. (...)”

Fapta contravenţională constatată şi reţinută în sarcina petentei, constituie o

încălcare foarte gravă a dispoziţiilor Regulamentului Parlamentului European şi al Consiliului (CE) nr.561/2006 şi ale Regulamentului (CEE) nr.3821/85, la controlul efectuat în trafic petenta neprezentând agentului constatator toate diagramele tahograf pentru ultimele 28 de zile, respectiv pentru perioada 15.11.2011-24.11.2011, 2.11.2011-13.11.2011, şi nici alt document justificativ, aşa cum prevede Regulamentul Consiliului (CEE) 3821/85 sau Acordul AETR, respectiv nici formularul prevăzut de Decizia (CE) 230/2007 modificata prin Decizia 959/2009 UE, prin care s-a statuat că, în situaţia în care conducătorul auto nu poate prezenta înregistrările tahograf cerute prin Regulamentul (CE) nr.561/2006 sau, după caz, Acordul AETR şi care a fost în concediu medical, concediu de odihna sau a condus un vehicul care nu intră sub incidenţa prevederilor Regulamentului (CE) nr.561/2006 sau Acordul AETR, ori a fost în repaus, a efectuat alt tip de activitate sau a fost disponibil, reprezentantul legal al societăţii sau persoana desemnată să conducă permanent şi efectiv activitatea de transport rutier, va completa formularul stabilit prin Decizia mai sus amintită, prin dactilografiere, care se semnează înaintea fiecărei curse şi se păstrează împreună cu înregistrările tahograf care trebuie să se afle în posesia conducătorului auto.

Astfel, din aceste prevederi legale rezultă că, conducătorul auto trebuie să deţină tot timpul la bordul autovehiculului şi să prezinte organelor de control abilitate înregistrările aparatului tahograf pentru ultimele 28 de zile lucrate sau, în lipsa acestora, formularul pentru atestarea activităţii acestuia.

Absenţa înregistrărilor aparatului tahograf trebuie să fie justificată printr-o atestare numai dacă înregistrările făcute de tahograf, inclusiv intrările efectuate manual, nu s-au putut realiza din motive obiective, ceea ce înseamnă că în această situaţie operatorul de transport rutier emite formularul de certificat care vizează anumite activităţi din perioada menţionată la art.15 alin.(7) lit.(a) din Regulamentul (CEE) nr.3821/85, respectiv ziua curentă şi cele 28 de zile anterioare.

Cu privire la sancţiunea contravenţională aplicată petentei, constând în amendă în cuantum de 4000 lei, instanţa arată că aceasta se încadrează în limitele legale, potrivit art.9 alin.1 lit.c din O.G. nr.37/2007, reprezentând minimul amenzii prevăzut pentru încălcarea obligaţiei legale de prezenta în trafic numărul necesar de diagrame tahografice, a cartelei tahografice sau a listărilor efectuate cu imprimanta tahografului digital. În raport de  criteriile de individualizare prevăzute de art.21 alin.3 din O.G. nr.2/2001, instanţa reţine că sancţiunea amenzii în cuantumul aplicat corespunde gradului de pericol social al faptei, deoarece acest cuantum reprezintă minimul legal, fapta fiind considerată a prezenta o gravitate sporită de către legiuitor prin stabilirea unei amenzi minime în acest cuantum.

Pentru considerentele arătate, întrucât procesul-verbal contestat este legal şi temeinic întocmit, sancţiunea aplicată fiind corect individualizată, în temeiul art.34 alin.1 din Ordonanţa nr.2/2001 instanţa va respinge plângerea ca nefondată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE

Respinge plângerea formulată de către petenta S.C. C. SA, în contradictoriu cu intimatul Inspectoratul de Poliţie Judeţean Arad, cu privire la anularea procesului-verbal de contravenţie seria.., nr.. încheiat la data de 30.11.2011 de către intimat, ca nefondată.

Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.

Pronunţată în şedinţă publică azi, 8.02.2012.

PREŞEDINTE  GREFIER

Domenii speta

Spete similare