Divorţ cu copii

Divorţ cu copii.

La stabilira domiciliului minorului instanţa, are  în vedere probele administrate,  i vârsta minorului de 7 ani , faptul că aceasta este mai ataşat de un părinte ,care se ocupă îndeaproape de creşterea , educarea şi supravegherea minorului şi care poate să îi asigure condiţii materiale şi morale corespunzătoare .

Prin cererea de chemare în judecată, înregistrată pe rolul acestei instanţe sub nr. 440/238/2013, la data de 26 februarie 2013, reclamanta D. A. D. l-a chemat în judecată pe pârâtul D. C. ,solicitând instanţei ca prin hotărârea ce o va pronunţa să  dispună desfacerea căsătoriei încheiată între soţi din vina exclusivă a pârâtului, autoritatea părintească în privinţa minorului D. A. C., născut la data de 15 septembrie 2006, să se exercite în comun de către ambii părinţi,  stabilirea locuinţei minorului la domiciliul reclamantei ;obligarea  pârâtului la plata unei pensii de întreţinere pe seama minorului D. A. C, raportat la venitul minim pe economia naţională,revenirea reclamantei la numele avut anterior de căsătorie,cu cheltuieli de judecată. 

În motivarea cererii, legal timbrate cu taxa judiciară de timbru de 8 lei, şi timbru judiciar de 0,3 lei, reclamanta arată că  s-au căsătorit la data de 22 iulie 2006. În timpul căsătoriei lor s-a născut minorul D. A. C. După căsătorie părţile şi-au stabilit domiciliul conjugal în localitatea B, în casa bunicilor pârâtului, cu care s-au şi gospodărit împreună.

Neînţelegerile dintre ei au apărut în cursul anului 2007. Reclamanta a fost nevoită să plece la muncă în Germania cu mama pârâtului datorita neajunsurilor materiale, lăsând copilul în grija pârâtului şi a bunicii sale. În perioada de 6-7 ani cât a fost la muncă în Germania, pârâtul nu s-a ocupat deloc de minor, acesta fiind mai mult plecat pe la rude şi prieteni, minorul fiind îngrijit de bunica pârâtului. Mai mult, deşi a plecat în Germania cu acordul pârâtului, acesta a fost nemulţumit de un asemenea fapt.

Datorită acestor aspecte, reclamanta s-a întors în ţară pentru a încerca să salveze căsnicia, însă situaţia s-a înrăutăţit. Astfel, deşi pârâtul nu lucra, cheltuia foarte mulţi bani la jocuri mecanice şi a început să vândă lucruri din casă, respectiv, bijuteriile, găinile din curte, porumbul, tractorul, etc. Faţă de această atitudine a pârâtului, reclamanta îi făcea adesea reproşuri şi de fiecare dată ajungeau la ceartă, pârâtul exercitând şi violenţe fizice asupra  reclamantei şi copilului.

Toate aceste neînţelegeri au dus la separarea lor în fapt, în prezent reclamanta locuind la părinţii săi în C, împreună cu minorul.

În ceea ce priveşte creşterea şi educarea minorului , arată că ea se ocupă îndeaproape de creşterea şi educarea acestuia fiind ajutată şi de mama sa. De asemenea ,menţionează că minorul frecventează grădiniţa din localitatea Cil.

În drept , reclamanta a invocat disp. art. 373 lit. b, art. 396, art. 397,art.  400, art. 401,art. 402 din Noul Cod Civil.

În dovedirea cererii , reclamanta a solicitat probele cu înscrisuri şi martori, probe încuviinţate de instanţă.

Au fost întocmite referate de anchetă psiho - socială .

Din actele şi lucrările dosarului, instanţa a  constatat următoarele:

Părţile s-au căsătorit la data de 22 iulie 2006,căsătoria lor fiind înregistrată sub nr. 12/22 iulie 2006,în registrul de stare civilă al Primăriei comunei B.

Din căsătorie părţilor a rezultat minorul D. A. C ,născută la data de 15.09.2006. .

După cum a rezultat din declaraţiile martorilor audiaţi în cauză  , părţile au locuit la bunicii pârâtului. La un moment dat, pârâta a plecat împreună cu soacra sa în străinătate. Ulterior, ambii soţi au locuit în străinătate. Din motive de sănătate, reclamanta a revenit în ţară. Pârâtul avea obiceiul să ia parte la jocuri de noroc şi a cheltuit bani în mod excesiv . Totodată, pârâtul a vândut bunuri din casă, fapt care a nemulţumit-o pe reclamantă.

Pe fondul discuţiilor dintre părţi, pârâtul a exercitat violenţe fizice asupra acesteia .

Potrivit aceloraşi dovezi, în prezent părţile sunt despărţite în fapt, pârâtul punându-i în vedere reclamantei să părăsească domiciliul conjugal.

Faţă de cele arătate anterior, instanţa a constatat că raporturile dintre soţi sunt grav vătămate ,iar căsătoria lor nu mai poate continua din vina exclusivă a pârâtului , considerentele de fapt arătate constituind motive temeinice. Ca urmare , în baza  art. 373 lit. b 379,380 din Noul Cod Civil, art. 933 al. 1 din Noul Cod de Procedură civilă instanţa a admis primul capăt de cerere ,a dispus desfacerea căsătoriei părţilor încheiată la data de 22 iulie 2006 şi înregistrată sub nr. 12/22 iulie 2006,în registrul de stare civilă al Primăriei comunei B, din culpa pârâtului.

În conformitate cu prevederile art. 383 alineat 3 din Noul Cod Civil, potrivit căruia dacă nu a intervenit învoiala părţilor sau dacă instanţa nu a dat încuviinţare , fiecare dintre soţi va purta numele ce avea înainte de încheierea căsătoriei ,instanţa va dispune revenirea reclamantei la numele purtat anterior căsătoriei .

Relativ la celelalte capete de cerere instanţa constată următoarele :

Minorul locuieşte în satul C nr. .., comuna A. din anul 2012,împreună cu reclamanta şi cu bunicii materni, de care minorul este ataşat, fapt ce reiese din rapoartele de anchetă psiho - socială  şi din depoziţiile martorilor  .Imobilul  este dotat cu utilităţile necesare, conform raportului de anchetă psihosocială . Minorul frecventează grădiniţa din localitatea C. iar starea de sănătate a minorului , mamei şi bunicilor săi este bună, potrivit aceloraşi probe.

Reclamanta nu are loc de muncă iar pârâtul munceşte ocazional în străinătate. Acesta ţine legătura cu minorul, conform declaraţiei martorei L. A. N. şi raportului de anchetă psiho - socială efectuat la domiciliul pârâtului  .

Potrivit art. 396  din Noul Cod Civil „instanţa de tutelă hotărăşte, odată cu pronunţarea divorţului, asupra raporturilor dintre părinţii divorţaţi şi copii lor minori, ţinând seama de interesul superior al copilului, de concluziile raportului de anchetă psihosocială, precum şi, dacă este cazul, de învoiala părinţilor, pe care îi ascultă.”

Instanţa, având în vedere probele administrate,  luând în considerare şi vârsta minorului de 7 ani , faptul că aceasta este ataşat de mama sa, ,care se ocupă îndeaproape de creşterea , educarea şi supravegherea minorului şi care poate să îi asigure condiţii materiale şi morale corespunzătoare ,văzând în drept prevederile art. 396-397, art. 400 din Noul Cod Civil , prevederile Legii nr. 272/2004, a admis acest capăt de cerere şi a dispus ca exercitarea autorităţii părinteşti să se facă în comun, de ambii părinţi şi a stabilit locuinţa minorului la domiciliul reclamantei, din satul  C, nr. ., comuna A., jud. Arad.

Conform art.516, art. 529 din Noul Cod Civil care se coroborează cu dispoziţiile art. 499 din Noul Cod civil , părinţii sunt obligaţi să contribuie la întreţinerea copiilor lor minori, având îndatorirea de a se îngriji de creşterea, educarea, învăţătura şi pregătirea profesională a acestora.

 Potrivit prevederilor art.529 art.1 şi art.2 din Noul Cod Civil, obligaţia se datorează ,,potrivit cu nevoia celui care o cere şi cu mijloacele celui ce urmează a o plăti“.Alineatul 2 al aceluiaşi articol menţionează că atunci „când întreţinerea este datorată de părinţi, ea se stabileşte până la o pătrime din câştigul său pentru un copil, o treime pentru doi copii şi o jumătate pentru trei sau mai mulţi copii.”

Pârâtul nu  este încadrat într-o activitate salarială, motiv pentru care la stabilirea obligaţiei de întreţinere se va lua în considerare venitul minim pe economie.

Ca urmare, în temeiul art. 402, art. 516, art. 519, art. 524, art.532 din Noul Cod Civil, instanţa a obligat pârâtul la plata unei  pensiei de întreţinere în cotă de 25 % din venitul minim pe economie pe seama minorului,începând cu data introducerii acţiunii, 26 februarie  2013, şi în continuare până la majorat.

Domenii speta

Spete similare