Perimarea executarii silite. Contract de vanzare – cumparare deghizat partial. Plângerea împotriva refuzului executorului judecătoresc de a continua executarea

Sentinţă civilă 13860 din 19.11.2008


Prin sentinta civila nr. 13860 din 19 noiembrie 2008, Judecatoria Iasi a admis contestatia la executare formulata de catre contestatoarea MM in contradictoriu cu intimatii SC O S.A., DF si DM, si a respins, ca nefondata,  plângerea formulata de petenta S.C. O SA in contradictoriu cu intimatii DF, DM si Biroul Executorului Judecatoresc BG Iasi, împotriva procesului verbal din 21.07.2008 întocmit în dosarul de executare nr.161/2001, ca nefondata.

Pentru a dispune astfel, instanta a retinut ca, in fapt, prin contractul de vânzare – cumparare autentificat sub nr. x /04.03.1994, contestatoarea MM a vândut intimatului DF, casatorit, imobilul apartament 16 situat în Iasi, str.Mircea cel Batrân. La data de 26.01.2001 a fost înregistrata la Biroul Executorului Judecatoresc BG Iasi cererea executarea silita imobiliara privind imobilul indicat formulata de creditoarea S.C. O SA Iasi; creditoarea a aratat ca s-a subrogat în drepturile vânzatoarei S.C. DAEWOO Automobile România SA pentru recuperarea creantei de 12350,55 USD reprezentând debit al S.C. C S.R.L., potrivit contractului de vânzare-cumparare nr. x /29.06.1999. Prin contractul de ipoteca nr…./24.06.1999 autentificat sub nr…/25.06.1999 la BNP LG Iasi, numitii DF si DM au garantat executarea acestei obligatii pentru S.C. C S.R.L. cu imobilul indicat proprietatea lor.

Instanta a mai retinut ca prin sent. civ. nr. 2894/16.03.2007 a Judecatoriei Iasi, ramasa irevocabila prin dec. civ nr. 212/21.05.2008 a Curtii de Apel Iasi, s-a constatat simulatia contractului de vânzare cumparare autentificat sub nr. 8485/04.03.1994 încheiat între contestatoarea MM în calitate de vânzatoare si intimatul D în calitate de cumparator, în sensul ca natura sa juridica reala este cea de contract de garantie reala imobiliara pentru împrumutul acordat contestatoarei de catre intimat prin înscrisul sub semnatura privata întocmit la 07.03.1994.

Prin procesul verbal din 21.07.2008 întocmit de Biroul Executorului Judecatoresc BG în dosarul de executare nr.161/2001-fila 129 dosar executare silita, fata de staruinta creditoarei S.C. O SA de a proceda la continuarea executarii silite asupra bunurilor mobile si imobile proprietatea debitorilor garanti DF si DM, executorul judecatoresc si-a exprimat refuzul de a da curs acestei solicitari motivând ca imobilul indicat în cererea de executare silita nu mai poate fi supus urmaririi silite fata de dec.civ. nr.212/2008 a Curtii de Apel Iasi prin care s-a constatat simulat contractul de vânzare-cumparare din 04.03.1994 prin care debitorii garanti fac dovada proprietatii imobilului adus în garantie. De asemenea, executorul judecatoresc a motivat în sensul ca debitorii garanti nu s-au obligat la plata creantei de 12350,55 USD în solidar cu societatea debitoare C.S.R.L. astfel încât executarea silita nu poate fi continuata asupra altor bunuri proprietatea debitorilor garanti.

Analizând continutul dosarului de executare silita nr.161/2001, instanta a constatat ca procesul verbal de situatie din 03.07.2001, somatia din 04.07.2001 si cererea adresata Biroului de Carte funciara din 09.07.2001(- filele 40, 39 si 38 dosar executare ) nu au fost urmate de alte acte de executare în termenul de 6 luni prevazut de art.389 Cod procedura civila, urmatoarea manifestare de vointa a creditorului în sensul continuarii executarii silite fiind cererea înregistrata la BEJ la 06.11.2003. În conditiile în care nu a operat nici o cauza de suspendare a executarii silite, constatandu-se ca în dosarul nr.18086/2001 al Judecatoriei Iasi niciuna dintre instantele învestite cu solutionarea contestatiei la executare formulate de contestatoarea MM nu a dispus suspendarea executarii silite, instanta a retinut ca a operat perimarea executarii silite.

Astfel, se considera desfiintate toate actele de executare îndeplinite anterior lunii februarie a anului, disparând cu efect retroactiv si efectul de întrerupere al termenul de prescriptie a dreptului de a cere executarea silita al cererii de executare din 26.01.2001. Totodata, având în vedere ca acest drept s-a nascut pentru creditoarea S.C. O la 09.12.1999 când a efectuat plata sumei de 12350,55 USD în contul asiguratului S.C. DAEWOO Automobile România SA, cererea creditorului în sensul continuarii executarii silite înregistrata la BEJ la 06.11.2003 apare formulata dupa împlinirea termenului de 3 ani de prescriptie a dreptului de a cere executarea silita împotriva debitoarei S.C. C S.R.L. si a garantilor DF si DM (chestiunea prescriptiei dreptului de a cere executarea silita a fost pusa în discutia partilor la termenul din 10.09.2008).

Referitor la sustinerea creditoarei în sensul ca nu se poate retine pasivitatea sa în conditiile în care debitorii garanti au solicitat continuarea executarii silite, instanta a constatat ca toate aceste cereri au fost formulate dupa împlinirea termenelor de perimare si de prescriptie a dreptului de a cere executarea silita (dupa reluare executarii prin cererea din 06.11.2003; anterior atitudinea debitorilor a fost aceea de contestare a executarii – a se vedea cererea din 19.07.2001, fila 33 dosar executare) or pentru ca aceste cereri, interpretate ca recunoasteri ale datoriei, sa aiba efectul de întrerupere a respectivelor termene, ar fi fost necesar ca ele sa intervina înainte de împlinirea lor. Atât prescriptia si perimarea sunt prevazute de norme juridice imperative ca sanctiuni pentru pasivitatea creditorului în valorificarea drepturilor sale dedusa din absenta unor acte de executare. Astfel, numai o recunoastere a acestor drepturi din partea debitorului care a intervenit anterior împlinirii termenelor aferente este de natura sa justifice aceasta conduita a creditorului si sa întrerupa curgerea lor. Pe de alta parte îndeplinirea acestor termene înlatura posibilitatea creditorului de a beneficia de forta publica de coercitie, care este de esenta executarii silite. Dupa împlinirea termenelor, în absenta unei executari voluntare, debitorul nu mai poate fi constrâns la executarea obligatiei ( titlul executoriu îsi pierde forta executorie, actele de executare sunt lipsite de efecte) si simpla recunoastere survenita acum nu este în masura sa înlature acest beneficiu dobândit de debitor.

 Referitor la raporturile dintre partile prezentului litigiu în contextul simulatiei, instanta a retinut ca actul public contractul de vânzare cumparare nr. 8485/04.03.1994 prin care contestatoarea MM si intimatul DF au creat în mod constient aparenta transmiterii imobilului în patrimoniul intimatului nu poate fi opus intimatei S.C. O, în masura în care aceasta a fost de buna credinta în perioada când s-au nascut drepturile sale referitoare la acel act (perioada determinata de încheierea contractului de ipoteca si a contractului de asigurare), respectiv nu a cunoscut întelegerea reala a partilor privind natura dreptului dobândit de intimat.  Aceasta situatie a creditoarei O, tert fata de simulatie,  nu a putut fi afectata de admiterea actiunii în declararea simulatiei între partile simulatiei Astfel contestatoarea MM nu ar putea opune creditoarei sustinerea în sensul ca imobilul nu a apartinut niciodata patrimoniului garantilor D si ca atare nu poate fi supus urmaririi silite în temeiul contractului de ipoteca. Pe de alta parte însa, nu i se poate nega contestatoarei posibilitatea de a invoca în cadrul procedurii de executare imobiliara aceleasi aparari pe care le-ar putea face orice persoana obligata legal sa suporte o astfel de executare, între care aceea de a invoca perimarea executarii silite sau prescriptia dreptului de a cere executarea silita. Este vorba în fapt despre aceleasi aparari pe care le-ar fi putut face garantii intimati D, iar solutia de recunoastere a dreptului contestatoarei de a invoca aceste aparari se impune cu atât mai mult cu cât acestia din urma nu au interes practic în acest sens (de altfel au actionat în sens contrar formulând cereri de continuare a executarii silite) si cu cât este vorba despre chestiuni de ordine publica.

Referitor la plângerea împotriva refuzului executorului judecatoresc de a continua executarea împotriva altor bunuri mobile si imobile proprietatea intimatilor D, constatarea perimarii executarii silite în acest dosar de executare si, legat de aceasta, a prescriptiei dreptului de a cere executarea silita impun în sine respingerea acestei plângeri. Dincolo de acestea, în sensul celor invocate de executor, se constata ca nu exista un temei legal pentru urmarirea altor bunuri ale intimatilor în conditiile în care acestia nu sunt debitori ei însisi pentru creanta urmarita, nu s-au obligat în solidar cu debitorul principal S.C. C S.R.L. ci s-au obligat sa garanteze respectiv sa execute obligatia acestuia numai cu referire la imobilul respectiv, respectiv „în caz de neplata a ratelor/redeventelor la termenele prevazute în contractul de vânzare-cumparare, creditorul se va putea îndestula cu sumele obtinute din executarea silita a bunurilor aduse în garantie prin prezentul contract de ipoteca.” Cererile formulate de intimatii D în sensul continuarii executarii silite nu pot fi considerate un nou angajament de garantie dincolo de limitele angajamentului initial, lipsind manifestarea de vointa expresa a garantilor indispensabila în acest sens. De altfel, se constata ca toate aceste cereri au fost formulate în perioada în care executarea silita viza exclusiv imobilul ipotecat, anterior datei la care petenta S.C. O SA a solicitat extinderea executarii asupra altor bunuri mobile si imobile proprietatea lor.