Obligatia de a face

Sentinţă civilă 188 din 25.02.2013


Dosar nr. 1823/244/2010 - obligaţia de a face -

R O M Â N I A

JUDECĂTORIA HUŞI- JUDEŢUL VASLUI

SENTINŢĂ CIVILĂ Nr. 188/2013

Şedinţa publică de la 25 Februarie 2013

Completul compus din:

PREŞEDINTE X

Grefier Y

Pe rol  fiind pronunţarea în cauza civilă privind pe reclamantele T A, domiciliată în Huşi, …, jud.Vaslui şi  T S M, domiciliată în Huşi, str…., jud.Vaslui  şi pe pârâţii T V,  domiciliat în Huşi,… ,  jud. Vaslui pârât SC A SRL HUŞI, cu sediul în Huşi,str. …, jud. Vaslui având ca obiect obligaţia de a face .

La apelul nominal făcut în şedinţa publică la pronunţare,lipsă fiind reclamantele  şi pârâţii.

Dezbaterile în prezenta cauză au avut loc în şedinţa publică din data de 11  februarie 2013, au fost consemnate în încheierea din acea zi care face parte integrantă din prezenta hotărâre când instanţa,ţinând cont de lipsa apărătorului reclamantelor la acest termen, amână pronunţarea pentru a da posibilitatea acestuia de a depune concluzii scrise pentru data de 18 februarie 2013 , dată la care apărătorul reclamantelor av. I O, a depus la dosarul cauzei prin fax o cerere prin care arată că din motive de sănătate, a fost în imposibilitatea de a depune concluzii scrise şi solicită acordarea unui nou termen în acest sens,motiv pentru care instanţa admite cererea şi amână pronunţarea pentru termenul de astăzi.

Instanţa lasă cauza în pronunţare, după deliberare  dându-se sentinţa de faţă.

 INSTANŢA

Asupra acţiunii civile de faţă;

Prin cererea înregistrată la această instanţă sub nr. 1823/244/2010 reclamantele T A domiciliată în mun. Huşi, strada …jud. Vaslui şi T S M domiciliată în mun. Huşi, strada … jud. Vaslui, au chemat în judecată pârâţii T V, domiciliat în mun. Huşi, strada… şi S.C. A S.R.L. cu sediul în mun. Huşi, strada…, jud. Vaslui, solicitând instanţei ca, prin sentinţa ce o va pronunţa în cauză, să dispună:

-obligarea pârâtului la deblocarea drumului de exploatare 2020, cale ce constituie accesul către proprietatea lor,

-obligarea pârâtului la plata de daune cominatorii până la executarea în natură a obligaţiei, în cuantumul şi pe o perioadă de timp stabilită de instanţă,

-cheltuieli de judecată.

În motivarea acţiunii, reclamantele au precizat că accesul către imobilul dobândit de către reclamante de pe urma defunctului T V, potrivit certificatului de moştenitor nr. 102/1999 din 99, se realizează pe drumul de exploatare 2020 aflat în partea de sud a proprietăţii, aşa cum rezultă din Titlul de proprietate nr. 1298/47479  din 10.05.1995, fiind singura cale de acces către proprietatea acestora. Începând cu anul 2009, pârâtul T V (vecin în partea de est, a blocat drumul de exploatare 2020 prin construirea unei porţi imense din fier prin care împiedica în totalitate accesul către proprietatea reclamantelor. Până în luna iunie 2010, pârâtul le-a permis accesul prin deschiderea porţii ori de câte ori reclamantele aveau nevoie. Din luna iunie 2010, acesta a refuzat să mai deschidă poarta respectivă, îngrădind reclamantelor accesul către proprietatea lor, aducându-le atingere însuşi dreptului de proprietate.

În urma demersurilor făcute la OCPI VASLUI, reclamantelor li s-a comunicat că pe planul cadastral scara 1:10.000 al municipiului Huşi, ediţia 1983, este prevăzut drumul de exploatare cu nr. topografic 2020. Or, dacă s-ar fi schimbat situaţia juridică a respectivei porţiuni de teren, din drum de exploatare, în proprietate privată, ar fi operat modificările  de rigoare şi la OCPI şi în planurile cadastrale. Prin închiderea drumului de exploatare 2020, pârâtul nu face altceva decât să le încalce dreptul proprietate fiindu-le obstaculată posibilitatea de a folosi acel teren.

Reclamantele au mai arătat că, în urma solicitărilor lor de a lua toate  măsurile ce se impun pentru deblocarea drumului de exploatare, Primăria Huşi le-a răspuns prin adresa nr. 17216 din 16.07.2010  că „drumul de exploatare are continuitate în partea de nord-vest cu drumul de exploatare 2023” şi le recomandă să meargă pe partea cealaltă, prin nord-vest, dar fără a avea în vedere că varianta propusă presupune ocolirea a zeci de km şi că, pe calea de acces ce făcea legătura dintre drumul 2023 şi proprietatea reclamantelor, şi-a construit casă I S, blocând în totalitate acea cale de acces.

Având în vedere că în prezent nu există o posibilitate efectivă de a ajunge la imobilul lor, reclamantele au solicitat  instanţei obligarea pârâtului la deblocarea drumului de exploatare 2020, cale ce permite accesul către  proprietatea lor, precum şi obligarea acestuia  la plata de daune cominatorii până la executarea în natură a obligaţiei.

În drept reclamantele au invocat dispoziţiile art. 1075-1077 Cod civil. În dovedirea cererii reclamantele au solicitat proba cu înscrisuri, martori, interogatoriul pârâţilor, expertize tehnice de specialitate.

Pârâţii au formulat întâmpinare, solicitând respingerea cererii de chemare în judecată, ca neîntemeiată. Iniţial s-a invocat excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtei S.C. A S.R.L. Huşi, pe motiv că ea nu este proprietara terenului, ci are doar sediul social acolo, Excepţia a fost unită cu fondul cauzei. la dezbaterile pe fondul cauzei pârâta a arătat că nu mai susţine excepţia invocată iniţial, instanţa urmând a lua act de această renunţare.

Pe fond pârâţii au arătat că T V deţine în proprietate o suprafaţă de 5758 mp situată în mun. Huşi, strada …, jud. Vaslui, aşa cum reiese din titlul de proprietate nr. 1390/47502 emis la data de 20.07.1995, contract de vânzare-cumpărare nr. 1405/15.09.2000 şi 1404/15.09.2000 încheiate la B.N.P.M C din Huşi. Reclamantele, în calitate de moştenitoare ale lui T V, deţin în proprietate o suprafaţă de teren, în apropierea proprietăţii pârâtului T V. În anul 2009, T V le-a solicitat reclamantelor să nu mai folosească curtea sa pentru a ajunge la proprietatea lor deoarece îi încălcau dreptul de proprietate. Din acel moment relaţiile între părţi au devenit tensionate. Suprafaţa de teren pe care o stăpâneşte pârâtul T V în str. … este proprietatea sa, iar asupra acestei suprafeţe de teren nu este prevăzută vreo sarcină în favoarea altei persoane.

În actele pe care le deţine nu este specificat că prin proprietatea sa ar exista vreo cale de acces care să profite reclamantelor şi care să îl oblige legal la a le permite trecerea prin proprietatea sa. Mai mult, în acest moment, conform legislaţiei în vigoare, fostele drumuri de exploatare nu mai au reglementare legală (ele erau definite prin Legea nr. 13 din 1974, însă, după abrogarea acestei legi prin Ordonanţa de Guvern nr. 43 din 1997, drumurile de exploatare nu au mai fost reglementate), iar dacă reclamantele au vreo dovadă că fostele drumuri de exploatare au fost transformate în drumuri de acces către proprietăţile private, în baza vreunui act normativ, să prezinte o probă în acest sens.

Pretenţia reclamantelor ca pârâtul să le permită accesul prin curtea lui,  sub pretextul că pe acolo trecea cândva un drum de exploatare este şi nelegală  şi netemeinică. Este nelegală întrucât ele pretind accesul pe proprietatea pârâtului, iar legea şi Constituţia îi apără şi garantează dreptul de proprietate. Este neîntemeiată întrucât reclamantele au sau pot avea acces la proprietatea lor prin alte trei căi.

În drept pârâţii au invocat prevederile art. 115 Cod pr. Civilă. În contradovadă au solicitat proba cu înscrisuri, martori, cercetare la fata locului, expertize topometrice.

Din analiza şi coroborarea probelor administrate în cauză: plan de situaţie Sc 10000 al terenului situat în oraşul Huşi, punctul Dobrina, adresa nr.17216/16.07.2010 a Primăriei mun. Huşi, Titlul de proprietate nr. 1298/47479 din 10.05.1995 pe numele defunctului Toma Virgil, certificatul de moştenitor nr. 102/1999, adresa nr. 3425/03.08.2010 a OCPI, titlul de proprietate nr. 390/47502 emis pe numele T V, contractele de vânzare-cumpărare autentificate sub nr. 1404 şi 1405 din 15.09.2000, planuri de amplasament şi delimitare a bunului imobil, declaraţiile martorilor B A, răspunsurile

părţilor la interogatoriile civile,concluziile expertizelor tehnice judiciare, instanţa reţine următoarea situaţie de fapt:

Prin titlul de proprietate nr. 1390/47502 emis la data de 20.07.1995 de Comisia Judeţeană Vaslui pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor, pârâtului T V i s-a constituit dreptul de proprietate asupra suprafeţei de 3000 mp teren situat în intravilanul mun. Huşi, având ca vecinătăţi GOSCOMLOC Huşi, drum acces, T V şi T V. Prin contractele de vânzare-cumpărare nr. 1405/15.09.2000 şi 1404/15.09.2000 încheiate la B.N.P.M C din Huşi, T V a mai cumpărat două suprafeţe de teren de la numita E M, aflate alături de suprafaţa de 300 mp, deţinând în total o suprafaţă de 5758,525 mp situată în mun. Huşi, strada…, jud. Vaslui.

Reclamantele T A şi T S M, în calitate de moştenitoare ale lui T V (conform certificatului de moştenitor nr. 102/1999), deţin în proprietate suprafaţa de 2000 mp teren, lângă proprietatea pârâtului Toma Valeriu.

Reclamantele susţin că pe terenul respectiv deţin o construcţie folosită ca şi locuinţă, la care au avut acces pe un vechi drum de exploatare, că au putut folosi acest drum până în anul 2009 când pârâtul T V le-a solicitat să nu mai folosească curtea sa pentru a ajunge la proprietatea lor deoarece îi încălcau dreptul de proprietate.

Din întreg materialul probator administrat, instanţa a constatat că aceste susţineri sunt neîntemeiate. în primul rând, din cercetarea efectuată la faţa locului, instanţa a constatat că imobilul la care se referă reclamantele nu este o casă de locuit, în care reclamantele să fi locuit permanent şi să folosească implicit drumul de acces în mod constant. Imobilul proprietatea reclamantelor este o clădire degradată, neîntreţinută, ele explicând că acolo au avut birouri, a fost sediul unei firme al cărei administrator au fost într-o anumită perioadă. Clădirea părea a fi nefolosită de mult timp.

Reglementarea juridică a drumurilor de exploatare se regăseşte în Legea  nr.13 din 26 iulie 1974, Legea drumurilor. Potrivit dispoziţiilor art. 6 din acest act normativ ,,Drumurile se împart, din punct de vedere al folosinţei şi al administrării, în:

a) drumuri publice, destinate satisfacerii cerinţelor de transport rutier ale întregii economii naţionale şi ale populaţiei şi care sunt gospodărite de organele centrale sau locale ale administraţiei de stat;

b) drumuri de exploatare, destinate satisfacerii nevoilor proprii de transport ale unor organizaţii socialiste de stat, cooperatiste, celorlalte organizaţii obşteşti sau altor persoane juridice si care sunt gospodărite de către organizaţiile ce le au în administrare sau în proprietate.

De asemenea, potrivit art. 11 din Legea drumurilor, drumurile de exploatare erau căi rutiere construite sau amenajate în scopul gospodăririi fondului forestier şi transportului materialului lemnos, cercetărilor geologice şi accesului la exploatările zăcămintelor de substanţe minerale utile, exploatării şi

întreţinerii sistemelor de hidroamelioraţii şi irigaţii, culturilor agricole sau pentru legarea altor obiective cu reţeaua drumurilor publice.

Odată cu desfiinţarea fostelor CAP-uri, IAS-uri şi a celorlalte forme de organizaţii cooperatiste, terenurile au fost atribuite în proprietate persoanelor fizice sau juridice de drept privat, noţiunea de drum de exploatare nemaigăsindu-şi corespondent în realitatea obiectivă. Existenţa unui drum de exploatare îşi justifică raţiunea în condiţiile în care este util unui fond forestier, unor cercetări geologice şi accesului la exploatările zăcămintelor de substanţe minerale utile, exploatării şi întreţinerii sistemelor de hidroamelioraţii şi irigaţii, culturilor agricole sau pentru legarea altor obiective cu reţeaua drumurilor publice. Or, în speţă, reclamantele nu pot invoca existenţa vreuneia din categoriile de exploatări prev de lege, este vorba de două proprietăţi private, una din ele neavând acces la drumul public, caz în care au aplicare alte instituţii juridice.

Aşa cum rezultă şi din adresa nr. 28638 din 19.10.2011 eliberată de Primăria mun. Huşi (filele 307-308 dosar) Legea nr. 18/1991, modificată şi completată, a permis atribuirea în proprietate a terenurilor pe care erau amplasate drumuri de exploatare, respectiv includerea acestora în suprafaţa reconstituită, în măsura în care nu au afectat accesul altor proprietari la terenurile proprii. O porţiune de aproximativ 70 m lungime din DE 2020 aşa cum a fost el delimitat în planul cadastral din 1983 a fost inclusă în titlurile de proprietate nr.2498/48286 din 02.11.1999 emis pe numele E M şi titlul de proprietare nr.1390/47502 din 20.07.1995 emis pe numele T V, deoarece DE 2020 la Est se învecina cu terenul Consiliului Local care este spaţiu de siguranţă aferent căii ferate conform HG nr.581/1998 /Anexa nr.2 ( Zona de siguranţa a CF este de 20 m de la axa CF de o parte si de alta), deci DE 2020 nu avea acces spre Est la drum public.

Faptul că porţiunea din DE 2020 menţionată mai sus a fost inclusă în cele două proprietăţi la data emiterii titlurilor de proprietate, reiese şi din faptul ca acesta nu a fost trecut ca vecin în nici unul din cele două titluri de proprietate.

În urma acestei atribuiri în proprietate, DE 2020 există în continuare şi comunică în partea de NV cu DE 2023 care are acces către strada Dobrina, conform ortofotoplanului municipiului Huşi, zona Dobrina, T.18, P.2021 VN. Drumurile de exploatare nu fac parte din trama stradală, nu au regim de drum public, în general nu au amenajări speciale, sunt drumuri de pământ şi sunt destinate deservirii plantaţiilor şi culturilor agricole.

În cauză au fost efectuate mai multe expertize de specialitate. În ceea ce priveşte expertiza efectuată de experţi Ch şi S, în baza actelor depuse la dosarul cauzei (adresa OCPI nr. 3425 din 03.08.2010, planul cadastral ed. 1983 Sc. 1/10.000 (anexa nr 2 la raportul de expertiză) şi adresa Primăriei municipiului Huşi, nr. 17216 din 16 07.2010, ortofotoplanul zonei (anexa nr. 3 la raportul de expertiză), aceştia au concluzionat că identificarea DE 2020 se poate realiza la doua momente distincte şi în baza a doua documente distincte astfel:

a) -Pe baza planului cadastral al zonei sc 1/10000 ed 1983 (anexa nr. 2 la raportul de expertiză)

Drumul identificat pe plan avea o lăţime de 4 m.l şi o lungime de 180 m.l. şi făcea legătura între un grup de construcţii şi drumul existent paralel cu calea ferată CF 1326. Aşadar drumul DE 2020 era închis (înfundat la vest) şi deschis la est către calea ferata Pe planul cadastral drumul este reprezentat cu o culoare galbenă.

În urma efectuării cercetării şi măsurătorilor în teren, coroborate cu planul cadastral ed 1983, DE 2020 a fost figurat în anexa nr. 1 la raportul de expertiză prin punctele de contur 22,19,15, 11, 3,4, 10, 16, 17, 20, 21,22 .

Din DE 2020 astfel identificat după planul cadastral ed 1983, în prezent se

regăseşte efectiv pe teren numai o porţiune, reprezentată în anexa nr. 1 la raportul de expertiză prin punctele de contur  19, 15, 11, 10, 16, 17, 20, 19. Aceasta porţiunea din DE 2020, identificată efectiv pe teren, are o lungime de 72.87ml. şi  o lăţime de 4 ml.

b- Pe baza ortofotoplanului zonei şi adresei nr. 17216 din 16.07.2010 şi a adresei nr. 4108 din 08.02.2011 ale Primăriei municipiului  Huşi:

În adresa nr. 17216 din 16.07.2010 (anexa nr. 3 la raportul de expertiza) Primăria

Mun. Huşi precizează că drumul de exploatare 2020 are continuitate în partea de nord-vest cu drumul de exploatare 2023. Din ortofotoplan rezulta clar că DE 2020 nu este închis la partea de vest, ci se continuă spre sud-vest şi că are legătură cu DE 2023. Drumul 2020 începe de la limita proprietăţii pârâţilor, anexa nr. 1, punctele 10-11 şi se termină în DE 2023, anexa 1, punctele 23-24.

În acest caz se constată o modificare a situaţiei din teren în raport cu planul

cadastral ed 1983, în sensul că DE 2020 are o altă formă, respectiv cea din anexa 1, punctele de contur  11, 10, 16, 17, 24, 23, 20, 19, 15, 11.

De asemenea, în titlul de proprietate nr. 148894 din 20.09.2009 (anexa nr. 5 la raportul de expertiză) emis pe numele D D ş.a (vecinul de la est faţă de DE 2020) la parcela 2021/1/1 se specifică că vecinul de la nord este DE 2020 şi vecinul de la vest este DE 2020. Acest titlu de proprietate confirmă poziţia actuală a DE 2020 rezultată în urma reconstituirii dreptului de proprietate asupra terenurilor începând cu legea 18/1991.

Conform  expertizei Ch-S, proprietăţile învecinate DE 2020 sunt:

- nord - proprietatea Ţ P, proprietatea moştenitorilor lui T V (respectiv reclamantele),

- est - T V şi proprietatea D D sa,

- sud - proprietatea lui S I, proprietatea lui D D ş.a,

- vest - proprietatea SC Original SRL.

Din acelaşi raport de expertiză instanţa a reţinut că drumul de exploatare nr. 2020, aşa cum este identificat în baza ortofotoplanului, ar putea fi folosit ca şi cale de acces de toate proprietăţile învecinate cu precizarea ca unele proprietăţi au şi alte căi de acces. Pentru reclamanţi şi pentru Ţ  P DE 2020 este singura cale de acces spre DE 2023 care deschide la rândul sau acces la trama stradală a mun. Huşi. Dacă s-ar deschide DE 2020, aşa cum a fost la nivelul anului 1983 (planul cadastral 1983) şi cum solicită reclamantele, acestea ar avea de parcurs o distanţă de 62, 87 m prin proprietatea pârâţilor, până la terenul primăriei unde se deschide o posibilitate de acces cu o lungime de 300 m către str. Dobrina. Lungimea acestui traseu este de 362 ml.

2-Porţiunea de drum 11,3,4,10,11 ce se solicită a se deschide, în baza planului cadastral din 1983, este închisă în partea de vest punctele 10-11 cu gard de scândură pe soclu de beton (acest gard delimitează latura de vest a proprietăţii pârâţilor) şi în partea de est punctele 3-4 cu porţi metalice (aceste porţi reprezintă accesul pârâţilor pe proprietatea lor.)

3-Din porţiunea de drum de 62,87 m.l ce se solicita de către reclamanţi a se deschide (puncte de contur 11,3,4,10,11), segmentul 3,4,9,3 având o lungime de 41 ml este betonat de către pârâţi (fiind o parte a curţii interioare) şi acoperit cu o copertină.

4-calea de acces existentă în prezent şi indicată prin adresa Primăriei mun. Huşi şi reprezentată în anexa nr.1 la raportul de expertiză, punctele 15,19,20,23,24,17,16, 15 presupune că reclamantele ar parcurge distanţa de  121 m.l pe DE 2020 şi distanţa 138ml pe DE 2023 (puncte de contur 24, 25,27,28,29,23) până la terenul primăriei care deschide posibilitate de acces de 450 m.l. către str. Dobrina. Lungimea totala a acestui traseu este de 709ml.

Din punctul 23-24 pârâţii au acces pe DE 2023 şi spre nord vest către str. Dobrina pe o distanţă de 412m.l. Lungimea totală a acestui traseu este de 533ml.

5 -cea mai scurtă cale de acces de la proprietatea pârâţilor la str. Dobrina a fost cea indicată în planul de situaţie sc 1/500 (anexa nr. 7 la raportul de expertiza) ''drum acces, intrare comună" care are avea o lungime de aprox 25ml cu deschidere direct in str. Dobrina. Acesta cale de acces este de asemenea închisă în prezent de alte proprietăţi.

6-str. Dobrina face parte din trama stradală a municipiului Huşi şi este cea mai apropiată strada faţă de amplasamentul proprietăţii reclamanţilor.

Cei doi experţi au avut stabilit ca obiectiv distinct dacă DE 2020 este ocupat în prezent de către pârâtul T V. Potrivit raportului de expertiză, în baza titlului de proprietate nr. 1390/47502 din 20.07.1995, a contractelor de vânzare-cumpărare nr. 1404 şi nr. 1405 din 15.09.2000, pârâtul T V este proprietarul suprafeţei de teren de 5758,525mp dispusă în sola 70, parcela-4l/B. Forma dimensiunile şi vecinii suprafeţei de 5758.525  mp proprietatea pârâţilor sunt reprezentate în anexa nr. 1 la raportul de expertiză prin punctele de contur 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 9,10,11,12,13. În raport de planul cadastral ed 1983, DE 2020 este definit pe anexa nr. 1 la raportul de expertiză prin punctele de contur 22, 19, 15,11, 3, 4,10,16,17,20, 21, 22. O porţiune din DE 2020 astfel delimitat de planul cadastral ed 1983, respectiv porţiunea 3, 4, 10, 11, 3 a fost inclusă în terenul ce ulterior a devenit proprietatea pârâtului T V. Porţiunea din vechiul DE 2020, aşa cum era el delimitat la nivelul anului 1983 pe planul cadastral, a fost inclusă în proprietatea cetăţenilor de la care T V a cumpărat terenul. Modificarea se regăseşte  consemnată şi în titlul de proprietate comun, nr 148894/ 20.09.2009 emis pe numele D D s.a, unde la parcela 2021/1/1 apare vecin la vest DE 2020, deci o poziţie a drumului care în anul 1983 nu figura.

Cei doi experţi au concluzionat că, în conformitate cu actele sale de proprietate, însoţite de documentaţii cadastrale avizate de OCPI Vaslui, nu se poate spune că pârâtul T V ocupă în prezent vreo porţiune din DE 2020.

Aşadar, dacă acest drum de exploatare 2020 a fost inclus în titlurile de proprietate ale proprietarilor din zonă, acest lucru a avut loc şi în favoarea unor vecini şi a fost efectuată de comisiile locale. Măsurarea şi delimitarea terenului, punerea în posesie nu a fost făcută personal de pârât, ci de reprezentanţii abilitaţi ai Comisiei locale pentru aplicarea Legii 18/1991.

De asemenea, expert Ch a fost solicitat să precizeze dacă pe terenul proprietatea pârâtului, astfel cum este înscris în actele sale de proprietate şi intabulat la Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară, figurează vreun drum de exploatare sau vreo cale de acces spre alte imobile. Expertul a concluzionat că pe terenul proprietatea pârâtului nu figurează vreun drum de exploatare sau vreo cale de acces spre alte imobile.

În urma obiecţiunilor la expertiză formulate de reclamante expert tehnic judiciar in specialitatea topografie-geodezie-cadastru, Ch C, a precizat că în contractul de vânzare cumpărare nr 1405/15.09.2000 prin care T V a cumpărat terenul de la E M se precizează ca vecinii terenului vândut sunt: la nord - GOSCOMLOC Huşi, la est - Consiliul Local Huşi, la sud - B M şi la vest -T V. Poziţia vecinilor precum şi forma şi dimensiunile terenului ce a făcut obiectul tranzacţiei sunt prezentate în documentaţia cadastrală nr. 388 vizată de OCPI  cu nr. 3180/14.09.2000. În acest act nu s-a consemnat DE 2020 ca de altfel nici un act de proprietate al pârâtului.

La obiectivul nr. 4 experţii aveau de stabilit dacă DE 2020 este ocupat în prezent de către pârâtul T V. Răspunsul a fost stabilit strict în raport cu obiectivul formulat, adică  în prezent DE 2020 are traseul indicat de Primăria Huşi prin adresa nr. 17216/16.07.2010 (anexa nr. 3 la raportul de expertiză ) şi adresa nr. 4108/08.02.2011(anexa nr. 6 la raportul de expertiză) care prezintă ortofotoplanul zonei în care se figurează, în prezent, traseul DE 2020. Acest traseu corespunde integral cu situaţia din prezent existentă în teren.

În titlul de proprietate al lui T  V nr. 1390/47502 din 20.07.1995 sunt indicaţi următorii vecini: la nord - GOSCOMLOC Huşi, la est - drum acces, la sud – T V şi la vest - T V. Deci nu există nici un DE 2020 înscris în acest act, drumul de acces indicat la este drumul pe lângă calea ferată la care solicita acces reclamanta şi nu DE 2020. În contractul de vânzare cumpărare nr. 1405/15.09.2000 prin care T V a cumpărat terenul de la E M se precizează că vecinii terenului vândut sunt: la nord - GOSCOMLOC Huşi, la est - Consiliul Local Huşi, la sud - B M şi la vest -T V.

În contractul de vânzare-cumpărare nr. 1404/15.09.2000 prin care T V a cumpărat terenul de la E M, se precizează că vecinii terenului vândut sunt:

-nord - I S,

-est -T V,

-sud - S I,

-vest -E M.

Poziţia vecinilor precum şi forma şi dimensiunile terenului ce a făcut obiectul tranzacţiei sunt prezentate în documentaţia cadastrală nr. 386. Vecinul de la sud este S I şi nu DE 2020. În documentaţiile cadastrale nr. 445, 386, 388, care fac parte integrantă din actele de proprietate ale pârâtului şi care sunt avizate tehnic de OCPI Vaslui şi înscrise în cartea funciară nu este consemnat DE 2020 ca o cale de acces spre alte proprietăţi prin proprietatea pârâtului.

În urma analizării planului cadastral scara 1:10000 ediţia 1983 pus la dispoziţie de către părţi, DE 2020 se identifică cu porţiunea de teren evidenţiata cu culoarea verde ce porneşte din zona de siguranţa a căii ferate Bârlad -Huşi si face legătura cu un perimetru care are ieşire directa spre Str. Dobrina. În urma măsurătorilor efectuate la locul litigiului comparativ cu planul cadastral scara 1:10000 ediţia 1983 se constata ca DE 2020, materializat în Anexa nr.l cu punctele de contur 36-33-32-30-31-45-12-13-14-15-50-16-36.are următoarele dimensiuni : o lungime in partea de Nord pe aliniamentul punctelor 36-33-32-30 de 135.83 m, in partea Sud pe aliniamentul punctelor 16-50-15-14-13-12-45-31 de 136.16 m si o lăţime in partea de Est de 6.20 m si in partea de Vest de 3.64 m.

În cauză s-a admis efectuarea unei contraexpertize, efectuată în cauză de experţi S şi O. Aceştia au constatat că proprietăţile ce se învecinează cu DE 2020 conform situaţiei reale din teren sunt:

-în partea de Nord se învecinează cu proprietatea lui H V,T V, T V, SC ASRL:

-în partea de Sud se învecinează cu proprietatea lui SC A SRL ,S I, B I, D D etc.

-în partea de Est se învecinează cu teren aflat in administrarea Consiliului Local Husi

 -în partea de Vest se învecinează cu proprietatea lui S.C.B.

Având in vedere forma si amplasamentul DE 2020 identificat ca vecinătate in baza TP 148894/20.09.2009,DE 2020 se mai învecinează :in partea de Vest cu SC B si in partea de Est cu proprietatea D D.

În urma ascultării părerii părţilor şi a documentării efectuate la locul litigiului, experţi S şi O nu au putut preciza dacă vecinii DE 2020 identificat conform răspunsului la obiectivul nr. 1 utilizează în mod curent DE2020, ca o cale de acces.

În urma comparării formei şi amplasamentului DE 2020, cei doi experţi au constatat că suprafaţa de teren de S= 434 mp, materializata în anexa nr.l punctele de contur 32-30-31-45-12-13-32 se afla in îngrăditura actuală a pârâtului Toma Valeriu SC Club T.SRL si se suprapune parţial cu parcelele de teren cu numerele cadastrale 388,386,445/1/1,445/1/2. În conformitate cu categoriile de folosinţă ale terenului proprietatea pârâtului înscrise în actele de proprietate şi documentaţiile cadastrale avizate de către OCPI Vaslui, pe terenul proprietatea pârâtului nu figurează nici o suprafaţă de teren care să aibă categoria de folosinţă drum de exploatare sau cale de acces.

Având în vedere toate aceste precizări instanţa concluzionează că, potrivit ambelor expertize efectuate în cauză, în conformitate cu categoriile de folosinţă ale terenului proprietatea pârâtului înscrise în actele de proprietate şi documentaţiile cadastrale avizate de către OCPI Vaslui, pe terenul proprietatea pârâtului nu figurează nici o suprafaţă de teren care să aibă categoria de folosinţă drum de exploatare sau cale de acces. Includerea în titlurile de proprietate ale unor cetăţeni a unor drumuri de exploatare  a avut loc sine die, odată cu dispariţia/desfiinţarea fostelor CAP-uri, IAS-uri şi a celorlalte forme de organizaţii cooperatiste, terenurile au fost atribuite în proprietate persoanelor fizice sau juridice de drept privat, noţiunea de drum de exploatare nemaigăsindu-şi corespondent în realitatea obiectivă. Existenţa unui drum de exploatare îşi justifică raţiunea în condiţiile în care este util unui fond forestier, unor cercetări geologice şi accesului la exploatările zăcămintelor de substanţe minerale utile, exploatării şi întreţinerii sistemelor de hidroamelioraţii şi irigaţii, culturilor agricole sau pentru legarea altor obiective cu reţeaua drumurilor publice. Or, în speţă, reclamantele nu pot invoca existenţa vreuneia din categoriile de exploatări prevăzute de lege, este vorba de două proprietăţi private, una din ele neavând acces la drumul public, caz în care au aplicare alte instituţii juridice.

Dacă reclamantele au avut acces la proprietatea lor prin curtea pârâtului, acest lucru s-a întâmplat prin bunăvoinţa pârâtului, de altfel ele au folosit o perioadă de timp o altă cale de acces care trecea prin proprietatea unui alt vecin, acesta neavând îngrădită proprietatea. Reclamantele au folosit ocazional clădirea respectivă, în perioada în care au avut funcţională o societate, nu au folosit frecvent această intrare prin curtea pârâtului. Pârâtul nu şi-a delimitat singur proprietatea, el a fost pus în posesie de Comisia locală care a făcut măsurarea şi punerea în posesie prin proprii angajaţi. Faptul că reclamantele deţin un teren fără acces la drumul public nu este imputabil pârâţilor şi situaţia se poate soluţiona prin negocierea şi constituirea unei servituţi de trecere. În zona respectivă nici nu se justifică existenţa unui drum, porţiunea care pretind reclamantele că ar fi fost blocată, dă într-un teren adiacent căii ferate, care nu poate fi folosit ca drum public pentru autoturisme, pietoni, el având o reglementare specifică şi o interdicţie de folosinţă.

Cei doi experţi, S şi Ch, au concluzionat că, în conformitate cu actele sale de proprietate, însoţite de documentaţii cadastrale avizate de OCPI Vaslui, nu se poate spune că pârâtul T V ocupă în prezent vreo porţiune din DE 2020.

În consecinţă instanţa  va lua act că pârâta S.C. A S.R.L. renunţă la excepţia invocată, a lipsei propriei calităţi procesual pasive. Va respinge acţiunea civilă formulată de reclamantele T A domiciliată în mun. Huşi, strada…, jud. Vaslui şi T S M domiciliată în mun. Huşi, strada …jud. Vaslui, împotriva pârâţilor T V, domiciliat în mun. Huşi, strada …, jud. Vaslui şi S.C. A S.R.L. cu sediul în mun. Huşi, strada …, jud. Vaslui, cu toate  capetele de cerere, nu se justifică acordarea de daune din moment ce capătul principal de cerere a fost respins.

În baza art. 274 Cod pr. civilă va obligă reclamantele să achite pârâţilor 2505 lei cheltuieli de judecată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE:

Ia act că pârâta S.C. A S.R.L. renunţă la excepţia invocată, a lipsei propriei calităţi procesual pasive.

Respinge acţiunea civilă formulată de reclamantele T A domiciliată în mun. Huşi, strada…, jud. Vaslui şi T S M domiciliată în mun. Huşi, strada…, jud. Vaslui, împotriva pârâţilor T V, domiciliat în mun. Huşi, strada …, jud. Vaslui şi S.C. A S.R.L. cu sediul în mun. Huşi, strada…, jud. Vaslui.

Obligă reclamantele să achite pârâţilor 2505 lei cheltuieli de judecată.

Definitivă. Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.

Pronunţată în şedinţă publică, azi 25.02.2013.

PREŞEDINTE, GREFIER,

.

6 ex./09.04.2013