Fara titlu

Judecătoria Mediaş

Sentinţa civil nr.1168/20.05.2009

Domeniu asociat - fond funciar - plângere la Leg.18/1991

Constată că prin plângerea înregistrată la instanţă la data de 2 martie 2009 petentul D. G., domiciliat în Ş. M., str. P. nr.-, jud. S., solicită în contradictoriu cu intimaţii C. J. S. P. S. D. P. A. T. C.L. M. P. S. D.  P. A. T. anularea Hotărârii nr. 688/16 ianuarie 2009 a Comisiei Judeţene Sibiu, să se constate că are calitatea de persoană îndreptăţită la reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole situate pe raza administrativă a localităţii M., înscrise în CF X şi X şi, pe cale de consecinţă, să fie obligată C.L. M. să întocmească documentaţia necesară, pe care să o înainteze C. J. în vederea eliberării titlului de proprietate pentru terenurile proprietatea antecesorilor săi, pe vechile amplasamente, în măsura în care este posibil, iar dacă nu, pe alte amplasamente.

La fond, petentul a fost de acord şi cu plata de despăgubiri în situaţia în care nu mai există terenuri disponibile.

În motivare arată că a formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate asupra terenurilor mai sus descrise imediat după intrarea în vigoare a Legii nr. 18/1991, iar odată cu intrarea în vigoare a Legii nr. 247/2005 a formulat din nou cerere de reconstituire, dar comisia de aplicare a legii fondului funciar a refuzat emiterea titlului, cu motivarea că nu s-a precizat suprafaţa de teren solicitată după fiecare antecesor, faptul că foile de avere nu dovedesc suprafaţa deţinută de către fiecare antecesor în parte sau faptul că nu s-a făcut dovada preluării abuzive a terenurilor în perioada 1945 – 1990 de către Stat sau CAP, motive neîntemeiate câtă vreme a depus actele de stare civilă şi  copii după cărţile funciare, din care rezulta că bunicul său a deţinut o suprafaţă de aproximativ 83 ha pe raza localităţii M., iar o parte din această suprafaţă a cedat-o copiilor săi, între care şi tatăl său D.I..

Mai arată că, fiind singurul moştenitor al antecesorilor săi care a formulat cerere de reconstituire, nu mai era necesară specificarea cotei deţinute de fiecare coproprietar, iar dacă au existat nelămuriri la nivelul comisiei, aveau posibilitatea să ceară lămuririle necesare. Cât priveşte modalitatea de preluare, arată că este de notorietate că în perioada 1945-1990 marii proprietari de terenuri au fost deposedaţi de dreptul lor de proprietate prin preluarea averii la stat.

În drept invocă dispoziţiile art. 53 şi urm., art. 11, art. 13 , art. 8, art. 17, art. 2, art. 55 din Legea nr. 18/10991, art. 6 din Legea nr. 1/2000, Legea nr. 247/2005, art. 112-115 Cod pr. civilă.

Cele două comisii intimate nu formulează întâmpinare, dar prin răspunsurile date la interogator Comisia locală M. arată că este de acord cu admiterea plângerii.

Examinând plângerea instanţa reţine:

Prin cererea adresată C. l. M. la data de 21.09.2005, reiterată la data de 27.10.2005 petentul a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor preluate abuziv în anul 1945 şi a depus în acest sens copii după cărţile funciare  X şi X M., din care rezulta că autorii săi D. S., D. I., D. A., I. S., născ. D. şi D. G. au fost proprietarii unei suprafeţe de teren de 83,05 ha teren agricol.

Cerea sa a fost respinsă de C. L. M., iar împotriva acestei soluţii a formulat plângere la C. J. S..

Prin Hotărârea nr. 688/16 ianuarie 2009 C. J. S. respinge contestaţia cu motivarea că petentul nu a precizat suprafaţa de teren solicitată după fiecare antecesor în parte; că foile de avere prezentate nu dovedesc suprafaţa deţinută în proprietate de către fiecare antecesor în parte, acestea cuprinzând proprietari pentru care nu se face legătura de rudenie şi după care nu a fost solicitat teren; că suprafeţele de teren sunt înscrise în cote părţi pentru fiecare coproprietar; şi că actele de proprietate nu justifică suprafaţa de teren solicitată după fiecare antecesor şi nu sunt concludente în dovedirea deţinerii în proprietate de către antecesori şi a preluării abuzive în perioada 1945-1990 de către stat sau de către CAP.

Aşa cum este de observat, nici comisia locală şi nici comisia judeţeană nu au făcut o analiză temeinică pe fond a cererii petentului şi s-au mulţumit doar să constate că acesta nu a depus acte concludente pentru dovedirea deţinerii în proprietatea de către antecesori şi nici nu a făcut dovada preluării abuzive a terenurilor în perioada 1945-1990.

Cât privesc motivele de respingere a cererii, instanţa le consideră nefondate pentru următoarele considerente:

În privinţa actelor doveditoare ale deţinerii terenurilor în anul 1945, petentul a făcut dovada cu copiile cărţilor funciare nr. X şi X M. (filele 14-25 dosar) că la data respectivă, dar şi în prezent, autorii săi, D. S., D. I., D. A., I. S., născ. D., şi D. G., sunt proprietarii imobilelor cu nr. top 3013 şanţ în suprafaţă de 1140 stp., nr. top 3014 rât de 1040 stp., nr. top 3015 rât de 910 stp., nr. top 3016 arător de 12 iugăre şi 780 stp., nr. top 3017 arător de 530 stp., nr. top 3018 arător de 740 stp., nr. top 3020 păşune de 27 iugăre şi 1200 stp., nr. top 3636/3019 arător de 54 iugăre şi 660 stp., nr. top 3029 păşune de 1 iugăr şi 430 stp., nr. top 3021 păşune de 735 stp., nr. top 3022 păşune de 320 stp., nr. top 3023 păşune de 680 stp., nr. top 3025 arător de 690 stp., nr. top 3026 păşune de 545 stp., nr. top 3027 păşune de 2 iugăre şi 345 stp., nr. top 3028 rât de 2 iugăre şi 850 stp.,  nr. top 3030 arător de 250 stp., nr. top 3031 rât de 860 stp., nr. top 3638/3338 păşune de 8 iugăre şi 700 stp., nr. top 3602/3005 arabil de 420 stp.,  nr. top 3637/3019 arabil de 10 iugăre şi 1500 stp., nr. top 3795/3033 pădure de 1190 stp., nr. top 3334/1 arabil de 2 iugăre şi 1100 stp.,  nr. top 3639/3338/5 păşune de 13 iugăre şi 1246 stp., nr. top 3336/1 arabil de 790 stp., suprafeţe ce însumează 82,3 ha.

Faptul că în prezent petentul nu mai este în posesia terenurilor, chiar dacă de iure  autorii lui sunt încă proprietari, şi că aceste terenuri au fost atribuite altor cetăţeni ai comunei în baza legilor funciare, este suficient pentru a se dovedi că deposedarea a avut loc, indiferent că le-a preluat Statul român sau CAP-ul.

Potrivit dispoziţiilor art. 10 alin. 21 din Legea nr. 18/1991, terenurile preluate abuziv de cooperativele agricole de producţie de la persoanele fizice, fără înscriere în CAP, sau de către stat, fără nici un titlu, revin de drept proprietarilor care au solicitat reconstituirea dreptului de proprietate, pe vechile amplasamente, dacă acestea nu au fost atribuite legal altor persoane, dovada preluării acestor terenuri putându-se face prin orice mijloc de probă.

Prin urmare, câtă vreme de iure antecesorii petentului sunt proprietari ai terenurilor, proprietate dovedită cu înscrierea în cartea funciară, indiferent cât de vechi ar fi aceste înscrieri, este absurd a se considera că acesta nu a făcut dovada dreptului de proprietate, pentru că, potrivit dispoziţiilor art. 32 alin. 1 din D-L nr. 115/1938, dacă în cartea funciară s-a înscris un drept real în folosul unei persoane, el se prezumă că există în folosul acelei persoane.

Pe de altă parte, este de notorietate că prin Legea nr. 187/1945 terenurile proprietatea cetăţenilor de etnie germană au făcut obiectul exproprierii, iar de facto aceste terenuri au trecut fie în proprietatea statului român, fie cu ele au fost împroprietăriţi cetăţenii români participanţi la cel de-al doilea război mondial sau care nu aveau pământ.

 Ca atare, motivarea respingerii cererii petentului că actele de proprietate nu sunt concludente pentru atribuirea suprafeţei solicitate  şi că nu s-a făcut dovada preluării abuzive a terenurilor este lipsită de suport.

Nici împrejurarea că petentul nu a precizat suprafaţa de teren solicitată după fiecare antecesor în parte nu este de natură să ducă de plano la respingerea cererii. Prin cererea de reconstituire a dreptului de proprietate petentul a precizat că pentru eventualele completări sau explicaţii poate fi contactat la adresa din Ş. M., str. P. nr.-, sau la telefon X, iar dacă s-a considerat necesar precizarea suprafeţei pentru fiecare proprietar, atunci exista posibilitatea de a se cere petentului să-şi completeze cererea.

Pe de altă parte, dacă în cartea funciară nu se precizează cota pe care o are fiecare coproprietar, făcându-se doar menţiunea că dreptul de proprietate „se întabulează cu titlu de drept moştenire în favoarea lui: D. S. lui S., D. I. lui S., D. A. lui S., I. S. născ. D., D. G. lui S.” înseamnă că toţi cei cinci moştenitori au dobândit în cote egale, iar dacă la nivelul comisiei a existat dubiul cu privire la cotele de proprietate, atunci ar fi trebuit să-i ceară petentului să prezinte certificatul de moştenitor, deşi nu este necesar atâta timp cât a solicitat atribuirea tuturor cotelor celor intabulaţi în virtutea calităţii sale de moştenitor.

Potrivit dispoziţiilor art. 39 din Legea nr. 18/1991 „ persoanele fizice ale căror terenuri agricole au fost trecute în proprietatea statului prin efectul Decretului nr. 83/1949 (pentru completarea unor dispoziţii din Legea nr. 187/1945), precum şi al oricăror acte normative de expropriere, sau moştenitorii acestora pot cere reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafaţa de teren trecută în proprietatea Statului, până la limita suprafeţei prevăzute la art. 3 lit. h) din Legea nr. 187/1945, de familie, indiferent dacă reconstituirea urmează a se face în mai multe localităţi sau de la autori diferiţi, în termenul, cu procedura şi în condiţiile prevăzute de art. 9”.

De asemenea, conform art. 3 alin. 2 din Legea nr. 1/2000 „reconstituirea dreptului de proprietate pentru persoanele fizice prevăzute la art. 9 alin. (1) din Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, se face pentru diferenţa dintre suprafaţa de 10 ha de familie şi cea adusă în cooperativa agricolă de producţie sau preluată prin legi speciale ori în orice mod de la membrii cooperatori, dar nu mai mult de 50 de ha de proprietar deposedat”.

În fine, potrivit dispoziţiilor arat. 30 alin. 2 din Regulamentul privind procedura de constituire, atribuţiile şi funcţionarea comisiilor pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, a modelului şi modului de atribuire a titlurilor de proprietate, precum şi punerea în posesie a proprietarilor, aprobat prin HG nr. 890/2005, „În cazul în care proprietarii deposedaţi au deţinut suprafeţe mai mari, acestora li se vor retroceda terenuri până la limita a 50 ha”.

Prin urmare, legile funciare au stabilit ca suprafaţă limită de retrocedare  50 ha, chiar dacă se solicită reconstituirea pe raza mai multor localităţi sau de la autori diferiţi.

Potrivit titlului de proprietate nr. 358/55 din 03.07.1995 petentul a mai beneficiat de reconstituirea unei suprafeţe de teren de 9ha şi 9800 mp pe raza localităţii Ş. M. (fila 44 dosar) şi, ca urmare, acesta este îndreptăţit să mai primească doar suprafaţa de 40,02 ha.

În raport de toate aceste considerente, în temeiul dispoziţiilor art. 53 şi urm. din Legea nr. 18/1991 plângerea va fi admisă în parte, urmând a se dispune anularea hotărârii nr. 688/16 ianuarie 2009 a C. J. S. pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor în ce-l priveşte pe petent şi  a se obliga intimata C. l. M. să-i reconstituie dreptul de proprietate pentru o suprafaţă de 40,02 ha teren, pe vechile amplasamente dacă mai este posibil, pe alte amplasamente, dacă există la dispoziţia comisiei, sau sub formă de despăgubiri în cazul în care restituirea în natură nu mai este posibilă.

Văzând că nu se solicită cheltuieli de judecată,

Domenii speta

Spete similare