Sentinta penala

 Prin sentinta penală nr. 193/09.06.2008 a Judecătoriei Hârlău

In baza art. 11 pct. 2 lit. a, raportat la 10 lit. b1 C.proc pen., si art. 181 alin. 1 si 2 C.pen., achita pe inculpatul PTpentru savarsirea infractiunii de neluarea măsurilor preventive a atacului canin asupra unei persoane  prevazuta de art. 11 din legea 55/2002 modificată şi completat de legea 60/2003, fata de partea vatamata Grămadă Anişoara domiciliată in Hârlău strada Alexandru cel Bun nr.11, jud. Iasi.

 In baza art. 181 alin. 3 si art. 91 C.pen., aplica inculpatului amenda cu caracter administrativ in cuantum de 100 lei.

 În baza art.346 alin.2 şi art.14 alin.3 lit. b C.proc.pen. rap. la art.998-999 C.civ., admite in parte  acţiunea civilă a părţii civile G A, şi obligă inculpatul  la plata sumei de 500 RON, cu titlu de despăgubiri reprezentând daune morale.

 Respinge daunele materiale solicitate de  către partea civilă G A

 In temeiul art 14 raportat la art 346 cod procedura penala admite actiunea  Spitalului Clinic de Boli infecţioase Sf Parascheva Iaşi  Iaşi obligând inculpatul  la plata sumei de 492,20 lei.

 In baza art.  192 alin. alin. 1 pct. 1 lit. d C.proc.pen., obliga inculpatul la plata cheltuielilor de judecata avansate de catre stat in suma de 100 lei.

 Pentru a se pronunta astfel instanta  aretinut următoarele

la data de 28.09.2005 partea vătămată, formulează o plângere, din care rezultă că, în ziua de 27.09.2005 a fost muşcată de câinele inculpatului, suferind leziuni ce au necesitat 12 - 14 zile îngrijiri medicale pentru vindecare.

 In dovedirea sustinerilor sale de deţine certificatul medico legal 4435/18.06.2007 al IML  din care rezultă că  partea vătămata prezintă echimoze ce s-au putut produce prin lovire cu corp contondent şi pot data de 17.06.2007, şi necesită ingrijiri medicale de 11-13 zile.

Din materialul probator administrat in cauză rezultă că  în ziua de 27.09.2005 inculpatul se afla în curtea locuinţei sale. Acesta este proprietarul unui câine rasă"Lup" care în ziua respectivă era lăsat liber în curte.

 În jurul orelor 19.00, la gardul împrejmuitor al locuinţei părţii vătămate a venit partea vătămată, care are imobilul situat în vecinătatea acestuia.

 Partea vătămată a început să discute cu inculpatul despre faptul că, în ziua respectivă câinele acestuia a pătruns în curtea locuinţei şi a speriat membrii familiei.

 Inculpatul s-a apropiat de gardul ce desparte proprietatea sa de  a părţii vătămate, cu scopul de a discuta cu aceasta, despre incident.

 În urma inculpatului, de gard s-a apropiat câinele, care era lăsat liber în curtea acestuia, şi a pătruns in curtea părtii vătamate atacănd-o moment in care inculpatul a intervenit insă căinele nu l-a ascultat, acesta ascultănd mai mult de sotia acetuia, care de altfel a intervenit verbal şi căinele a revenit in curtea sa.

Ulterior căinele a fost inchis  în locul special amenajat, după care a mers la partea vătămată şi a transportat-o la spital, unde i-a acordat primul ajutor.

 Fiind audiată partea vătămată, a relatat că în timp ce discuta cu inculpatul , a văzut cum câinele acestuia, a trecut printr-un orificiu creat prin gardul despărţitor şi a muşcat-o.

Acest aspect este confirmat şi de către martorul X, care a precizat că, a văzut cum câinele a pătruns în curtea locuinţei părţii vătămate, printr-un loc, creat în gardul despărţitor.

După cele întâmplate, inculpatul a revenit la domiciliul său şi studiind amănunţit gardul despărţitor , a găsit un orificiu creat pe unde a ieşit câinele din curtea sa.

 Inculpatul, în aceeaşi seară, a remediat gardul, în sensul că, a înlăturat orificiul creat, cu scopul de a nu ieşi câinele din curte.

Din declaratiile martorilor audiati reiese că fiul părtii vătamate avea un căine mai mic pe care il asmutea in nenumărate rănduri la căinele inculpatului şi chiar ar fi afirmat că este mai bun câinele său decăt al său.

Faptul că acea gaură din gard nu putea fi văzută cu ochiul liber este sustinută atât de martorii propuşi de inculpat cât şi de martorii proouşi de partea vătamată care au relata că era o tăietură a sărmii la baza bordurii de beton .

De asemenea mai retine instanta că niciunul din martorii audiati nu confirmă faptul ca acest câine ar mai fi agresat şi alte persoane asa cum a sustinut partea vătămată..

Declaraţiile amintite mai sus se referă atât la constatări indirecte ale faptei inculpatului, ale martorilor care au văzut ulterior pe partea vătămată lovită. Toate acestea sunt confirmate şi de certificatul medico-legal nr ... al IML  din care rezultă că  partea vătămata prezintă echimoze ce s-au putut produce prin lovire cu corp contondent şi pot data de 17.06.2007, şi necesită ingrijiri medicale de 11-13 zile.

Instanta, retine, asadar, in primul rand, acest debutul atacului canin s-a produs ca urmare a culpei fiului părtii vătamate care a smutea câine său către căinele inculpatului situatie tolerată de către ambele parti deoarece nicuna dintre acesta nu a luat maşuri in acest sens.

Deşi căinele apartine fiul inculpatului asa cum rezultă din carnetul de sănătate al acestuia, in momentul săvărşirii fapeir căinele se afla sub paza inculpatului asa cum rezultă din declaratia acestuia care a relatat că a dat drumul la căine şi a stat in foisor să citească presa, textul de lege incriminănd şi "detinătorul temporar".

In cauza instanta apreciază că există o concurentă a culpelor şi anume a acea a inculpatului şi a fiului părtii văţamate(care asmutea căinele său către căinele inculpatului in nenumărarte rănduri) şi chiar a părtii văţămate care nu a anuntat despre prezenta căinelui inculpatului in curte sa, insă in cauză nu poata opera o compensare a culpelor ci doar va tine cont la individualizarea judiciară a pedepsei.

Săvârşirea faptei astfel cum a fost descrisa rezultă cu certitudine din interpretarea coroborata a probelor administrate in cauza, respectiv declaratiile date de catre inculpat in dosarul de urmarire penala şi instantă, depozitia martorilor, declaratia partii vatamate, certificatul medico - legal  care prevăd că partea vătamtă prezintă plăgi muşcate şi echimoze leziuni ce au putut fi produse de colt de câine şi pot data din data de 27.09.2005.

De asemeni, din probe rezultă că parta vătămată ar fi for interesată doar de aspecte financiare iar complicatiile uletrioare pe care le-a afirmat că le-ar fi suferit ca urmare a bolii pe care o avea partea vătămată nu le-a dovedit in cauză din foile de observatie rezultă că partea vătămată a avut ingrijiri medicale anterioare muscăturii de căine pentru hepatită.

Din certificatul medico legal nr.  rezultă că partea vătamtă prezintă plăgi muşcate şi echimoze leziuni ce au putut fi produse de colt de câine şi pot data din data de 27.09.2005 şi necesită ingrijiri medicale de 12-14, astfel, chiar daca leziunile sunt de o evidenta lipsa de gravitate, totusi, impreuna cu celelalte probe, ele confirma existenta unui act de violenta ca urmare a atacului canin din culpa inculpatului de a lua toate măsurile de prevenire a acestui atac.

Se contureaza, asadar, existenta unei fapte de nerespecatare a măsurilor  lovire savarsita de catre inculpat, faţă de partea vatamata.

Fapta este săvărşită din culpă  asa cum este incriminată in art 19 alin 3 cod penal care prevede o regulă diferită de cea consacrată pentru infracţiunile comisive în sesnul că fapta contănd intr-o inacţiune constituie infracţiune fie că este săvărşită cu intenţie fie din culpă afară de cazul in care legea sancţionează numai săvărşirea cu intentie. In consecintă in continutul constitutiv al infractiunii prevăzută de art 11 din legea 55/2002 nu este făcută nici o precizare cu privire la modalitatea acesteia, atunci incriminarea este prezumată legal atăt sub forma culpei căt şi sub forma intenţiei.

Fundamentarea acestei răspunderi are la bază ideea unei prezumţii de culpă în supraveghere, de vinovăţie în exercitarea pazei juridice, la care se adaugă ideea de garanţie din partea paznicului juridic al animalului. Ideea de garanţie explică, aşadar, de ce paznicul juridic al animalului trebuie să răspundă şi în acele ipoteze în care animalul a scăpat de sub supravegherea sa ori, chiar supravegheat, animalul a cauzat un prejudiciu.

Fata de cele sus aratate, instanta apreciaza ca in cauza, exista o fapta de neluare a măsurilor de prevenire a atacului canin de către proprietar sau deţinător temporar si ea a fost savarsita de inculpat. In acelasi timp, insa, instanta apreciaza ca fapta, in continutul sau concret, prin atingerea minima adusa uneia din valorile aparate de lege si prin continutul ei conctret, fiind lipsita in mod vadit de importanta, nu prezinta gradul de pericol social al unei infractiuni.

In acest sens, instanta va tine cont de modul si mijloacele de savarsire a faptei, de imprejurarile in care a fost comisa, de scopul urmarit de inculpat. Astfel, partea vătămată anunta in acel moment pe inculpat cum că , căinele său a pătruns in curtea sa şi in acel moment căinele s-a deplasat la plasa desfăcută de la gard şi a sărit pe partea vătamată moment in care inculpatul a intervenit să salveze victima insă căinele nu l-a ascultat deoarece acesta asculta mai mult de sotia sa. Instanta va avea in vedere ca gravitatea leziunilor cauzate părtii vătămate, aceasta necesitand ingrijiri medicale de 12-14 zile,atitudinea inculpatului de a recunoaşte şi regreta cele intămplate precum şi dorinta acestuia de a se  impăca cu partea vătamata acordându-i şi primul ajutor şi oferindu-se să o ajute şi cu celelalte interventii medicale , insă partea vătămată a refuzat,  conflictul imputabil poate fi apreciat ca fiind de o gravitate redusa, evidenta lipsa de gravitate a leziunilor produse partii vatamate fiind un argument in acest sens.

De asemenea mai retine instanta că inculpatul este o persoană cu o familie organizată, are un loc de muncă stabil fiind director economic la spitalul Orăsenesc Hârlău, a luat măsuri minime de asigurare a atacului canin insă nu indeajuns cât să fi prevenit atacul şi nici nu averificat peridic gardul construit in anul 2004 să vada dăcă nu detine vreo gaură pentru a putea pătrunde câinele in curtea părtii vătămate, cu atăt mai mult cu cât cunosteau despte actiunile fiului părtii vătamate de a asmuti câinele său către câinele inculpatului.

Pentru aceste considerente, instanta apreciaza ca in cauza, fapta in continutul ei concret aduce o atingere minima valorilor sociale ocrotite de lege, impunandu-se solutia achitarii inculpatului  in temeiul art. 11 pct. 2 lit. a raportat la 10 lit. b>1 C.proc.pen. si art. 18 >1 si 2 C.pen. si, in temeiul art. 18>1 alin. 3 raportat la art. 91 C.pe.n, aplicarea unei sanctiuni administrative in cuantum de 100 lei.

 In ceea ce priveşte actiunea civilă devoluată, instanţa constată că partea vătămată s-a constituit parte civilă în prezenta cauză pentru suma de 15000 lei din care 10.000 lei daune morale şi 5000 lei daune materiale.

 Analizând condiţiile răspunderii civile delictuale prev. de art. 998 şi 999 C.civ., respectiv fapta ilicită, constând într-o încălcare a normelor dreptului obiectiv prin care se aduce atingere unor drepturi subiective, prejudiciul, care trebuie să fie cert şi nereparat, legătura de cauzalitate între fapta ilicită şi prejudiciu, precum şi existenţa culpei  făptuitorului, instanţa constată că sunt îndeplinite cumulativ cerinţele arătate mai sus.

 Astfel, urmare a neglijenţei inculpatului căinele pe care îl detinea a atacat partea vătămată  care a suferit atât un prejudiciu material cât şi unul moral.

 Prejudiciul moral a constat în  consecinţele negative ale faptei inculpatului asupra părţii civile, precum şi implicaţiile acestei fapte pe toate planurile vieţii acesteia, respectiv pe plan fizic, psihic, moral, social, profesional şi familial, partea civilă fiind în imposibilitatea de a-şi desfăşura în mod normal activitatea. Cât priveşte, însă, cuantumul acestei sume, instanţa hotărăşte că prejudiciul moral suferit poate fi satisfăcut prin plata sumei de 500 lei, sumă considerată de către instanţă suficientă pentru a repara dauna morală cauzată de către inculpat părţii civile tinănd cont de imprejurările concrete in care sa săvârşit fapta şi de concurenta culpelor la săvărşirea acesteia drept pentru care, instanţa, în baza art. 346 alin. 1 C.proc.pen., raportat la art. 998, 999, 1001 C. civil, cu referire la art. 14 alin. 1 şi 5 C.proc.pen., urmează să admită în parte cererea de despăgubiri formulată de către partea civilă.

 Prejudiciul material a constat în faptul că aceasta a trebuit să-şi facă deplasări la spital, să, cumpere medicamente, etc., insă la dosarul cauzei nu au fost depuse chitante sau alte acte care să confirme existenta acestor cheltuieli materiale, martorii audiati in cauza cu privire la latura civilă nu dau date concrete cu privire la cuantumul cheltuielilor efectuate de către fiul părtii vătămate şi nu de către partea vătamată nu au date exacte cu privire la data cănd a făcut aceste cheltuieli având in vedere că partea vătamata avea şi are  o boală cronica care necesită alte ingrijiri medicale . Actele medicale depuse la dosar fac dovada a ingrijilor dar cu privire la alte boli ale părtii văţamte respectiv, angină infectioasă(in perioada 19.09-.27.09.2005-anteriare muscăturii respectiv 27.09.2005), hepatită cronică, angină, etc in perioada 16.06.2006-26.06.2006, 10.04.2006-12.04.2006, 24.05.2006-31.05.2006, 28.03.2005-08.4.2005, 20.01.2005-03.02.2005  perioade făra legătură cu cauza fiind mult ulterioare incidentului, şi fara a a se proba o oarecere legătură de cauzalitate intre acetse internări şi suferinte şi muscătura de căine.

 Nu a făut dovada in cauză cum că ar fi suferit complicatii ca urmare a muscăturii de căine suferită.

 Fata de aceste aspecte retinute va respinge pretentiile materiale solicitate cu atât mai mult cu cât ingrijirile medicale le-a primit in spitat asa cum rezultă din foile de observatie depuse la dosar de către Spitalul de boli infectioase care la rândul său s-a constituit parte civilă in prezenta cauză.

Sub aspectul actiunii civile devoluate instantei  prin constituirea partii vatamate  Spitalul Clinic de Boli Infectioase Sf Parascheva Iaşi  care s-a constituit parte civila cu suma de 429,20  lei,  suma ce reprezinta ingrijirile medicale acordate partii vatamate in perioada 29.09.2005-11.10.2005 conform foaiei de observatie 10419/2005, potrivit art 313 alin 1 din legea 95/2006 modificata si completat de OUG 72/2006 persoanele prin care prin faptele lor aduc daune sanatatii altei persoane raspund potrivit legii si au obligatia să repare prejudiciul cauzat furnizorilor de servicii medicale reprezentând cheltuieli efective ocazionate  de asistenta medicală.

Cererile de constituire de parte civila formulate de catre unitatile furnizoare  de servicii medicale sunt intemeiate pe dispozitiile art 313 din legea legea 95/2006 şi OUG 72/2006.

Având in vedere constarea cuplei inculpatului faţa de spitalizarea părtii vatamate va admite actiunea civila şi va obliga inculpatul la plata acestor cheltuieli cu spitalizarea.

Deşi partea vătamata a relatat că a primit ingrijiri medicale şi la Spitalul Orăşenesc Hârlău acesta nu s-a constituit parte civilă in prezenta cauză deşi i s-a solicitat in nenumărate rănduri, nefiind introdus in cauza ca urmare a neconstituirii acestuia.

Impotriva acestei sentinta a declarat recurs Parchetul de pe lângă Judecătoria Hârlă, şi partea civilă. A fost respins recursul Parchetului ca nefundat şi admins in parte recursul părtii civile doar in latură civilă , majorând daunele morale la suma de 2500 lei

Domenii speta

Spete similare