Sentinta civila

Dosar nr. 530./239/2008

Operator de date cu caracter personal:

Cod 3121

R O M Â N I A

Judecatoria Hârlau, Judetul Iasi

Sedinta publica din 17 Martie 2009

Presedinte - Luminita Varvara

Grefier Liliana Ivanuta

SENTINTA CIVILA Nr. 249

La ordine fiind judecarea cauzei Civil privind pe reclamant S.C.C  si pe pârât C.E. pârât C.J. , pârât C.C.C. având ca obiect fond funciar modificare titlu de proprietate.

La apelul nominal facut în sedinta publica: lipsa partile .

S-a facut referatul cauzei de catre grefier, constând în:

Procedura este completa.

Dezbaterile la fond au avut loc în sedinta publica din data de 03.03.2009, sustinerile partilor fiind consemnate în încheierea de sedinta de la acea data,  când din lipsa de timp pentru deliberare si pentru a se depune concluzii scrise, pronuntarea s-a amânat la data de 10.03.2009 si pentru astazi când,

INSTANTA

 Deliberând asupra cauzei civile de fata,constata urmatoarele:

 Prin cererea înregistrata pe rolul acestei instante la data de 28.03.2008 sub nr.530/239/2008,reclamanta SC.C. a chemat în judecata pe pârâtii C.E. C.J.I si CLC ,solicitând modificarea partiala a hotarârii nr.1676/1993 a comisiei judetene emisa în favoarea pârâtului C.E. si a numitei C.L.,în sensul de a se înscrie "teren arabil",conform sentintei civile nr.331/1992 a Judecatoriei Pascani,constatarea nulitatii absolute a documentatiei prealabile-proces-verbal de punere în posesie,plan parcelar,schita terenului,care a stat la baza emiterii titlului de proprietate nr.34368/2002 si constatarea nulitatii absolute a acestui titlu de proprietate,terenul aflându-se în concesiunea sa,conform contractului de concesiune nr.17/2000 încheiat cu Agentia Domeniilor Statului Bucuresti.

In motivarea cererii,reclamanta a aratat ca,prin sentinta civila nr.331/1992 a Judecatoriei Pascani a fost reconstituit pârâtului C.E. si numitei C.L ,dreptul de proprietate pentru suprafata de 1,5 ha teren arabil iar în baza acestei sentinte,Comisia Judeteana Iasi a emis hotarârea nr.1676/1993.

Reclamanta a sustinut ca aceasta hotarâre contravine sentintei civile mentionate deoarece se refera la teren agricol,în timp ce sentinta mentioneaza ca este vorba de teren arabil,distinctia între cele doua categorii de teren fiind esentiala din punct de vedere al valorii economice a terenului,conform art.2 din Legea 18/1991,reconstituirea realizându-se nu generic ci pe categorii de folosinta.

In ceea ce priveste nelegalitatea actelor prealabile care au stat la baza emiterii titlului atacat  -proces-verbal de punere în posesie,plan parcelar si schita,reclamanta a aratat ca acestea au fost întocmite cu nerespectarea conditiilor cerute de art.7 din Lega 268/2001 si art.44 din HG 1172/2001,în sensul ca terenul apartine domeniului privat al statului si nu a fost predat prin protocol comisiei locale.

Reclamanta a precizat ca acest teren figureaza în patrimoniul statului si face obiectul contractului de concesiune nr.17/2000,încheiat cu ea.

S-a mai învederat ca nu a fost respectata procedura de echivalare a terenurilor agricole pe categorii de folosinta prevazuta de art.31 din HG 1172/2001 iar titlul de proprietate a fost emis pe o suprafata de teren care nu se afla la dispozitia comisiei locale deoarece Agentia Domeniilor Statului,care exercita in numele statului prerogativele dreptului de proprietate nu a predat comisiei locale terenul in litigiu nici pana in prezent,situatie în care întreaga documentatie prealabila a fost întocmita prematur si este lovita de nulitate absoluta.

Reclamanta a mai aratat ca,din motivele expuse anterior,nu a fost întocmit nici protocolul de predare a terenului catre comisia locala.

Interesul sau în promovarea acestei actiuni consta în faptul ca este proprietara plantatiei de vita de vie aflata pe terenul în litigiu,este concesionara terenului situat in T.162,înscrisa în titlul atacat si este chemata în judecata în calitate de pârâta într-o actiune în pretentii în legatura cu acest teren.

Cererea a fost întemeiata în drept pe dispozitiile art.109 Cod procedura civila,art.III din Legea 169/1997,art.7 din Legea 268/2001 si art.44 si 55 din HG 1172/2001,art.19 din legea 1/2000.

In dovedirea cererii,scutita de plata taxei de timbru,conform art.42 din Legea 1/2000,modificata prin Legea 247/2005,reclamanta a depus înscrisuri:titlu de proprietate nr.34368/2002,hotarârea nr.1676/1993 emisa de comisia judeteana,sentinta civila nr.331/1992 a Judecatoriei Pascani.

Legal citat,pârâtul C.E. a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea actiunii si obligarea reclamantei la plata cheltuielilor de judecata si a invocat exceptia autoritatii de lucru judecat,având în vedere ca instantele au mai analizat legalitatea titlului atacat in dosar 1563/2003 iar actiunea a fost respinsa irevocabil.

Pe fondul cauzei,pârâtul a aratat ca în mod corect reconstituirea s-a facut pe teren agricol,prin acesta întelegându-se totalitatea categoriilor de folosinta,în fapt reconstituirea realizându-se pe fostul amplasament,ca s-au efectuat masuratorile în teren în anul 2002 în prezenta delegatului reclamantei si s-a întocmit fisa conform art.2 al.1 din Legea 1/2000,reclamanta neformulând obiectiuni,ca protocolul încheiat la data de 15.01.2002 între Agentia Domeniilor Statului si reclamanta viza si actiunea de predare a suprafetelor delimitate,protocol in care s-a consemnat ca pe terenurile retrocedate nu sunt realizate investitii a caror valoare nu a fost amortizata in ultimii 10 ani,motiv pentru care nu a fost necesar sa se întocmeasca anexa 42 din HG 180/2000 pentru recuperarea cheltuielilor.

A precizat pârâtul ca nu este valabila echivalarea terenurilor pentru care s-a reconstituit dreptul de proprietate conform Legii 1/2000 iar in baza protocolului încheiat la data de 15.01.2002 s-au întocmit mai multe fise a suprafetelor primite în proprietate,semnate de comisia locala si vizate de reclamanta,în baza carora s-au emis titlurile de proprietate.

Titlul de proprietate atacat a fost întocmit legal pentru terenul aflat pe vechiul amplasament.

Intâmpinarea a fost întemeiata in drept pe dispozitiile art.115 si urmatoarele Cod procedura civila si art.1201 Cod civil.

In dovedirea celor sustinute prin întâmpinare,pârâtul a depus înscrisuri:sentinta civila nr.779/2004 a Judecatoriei Hârlau,decizia civila nr.761/2005 a Tribunalului Iasi,protocol,situatia inventarierii terenurilor,fisa suprafetelor primite în proprietate,tabel.

Reclamanta a depus raspuns la întâmpinare prin care a solicitat respingerea exceptiei autoritatii de lucru judecat deoarece obiectul si cauza sunt diferite fata de primul dosar.

Pârâtele comisiile de fond funciar nu au formulat întâmpinare si nu s-au prezentat în instanta pentru a solicita încuviintarea si administrarea de probe.

Instanta de fond a admis exceptia autoritatii de lucru judecat în ceea ce priveste capatul de cerere referitor la constatarea nulitatii absolute a titlului de proprietate si a respins actiunea pentru celelalte capete de cerere.

Tribunalul Iasi a admis recursul promovat de SC.C.,a respins exceptia autoritatii le lucru judecat,retinând ca nu sunt întrunite elementele prevazute de art.1201 Cod civil si a trimis cauza spre rejudecare primei instante.

Cauza a fost înregistrata pe rolul Judecatoriei Hârlau la data de 4.12.2008 sub nr.530./239/2008.

La acest dosar,a fost conexata cererea reconventionala formulata în  dosar 1769.239/2006 al Judecatoriei Hârlau care priveste aceleasi parti,are acelasi obiect si aceeasi cauza si care a fost disjunsa si înregistrata separat.

Aceasta cerere reconventionala este identica cu actiunea promovata în dosarul de fata,în sensul ca are acelasi petit,doar motivarea este putin diferita,fiind adaptata dosarului în care a fost depusa si care avea drept obiect pretentii.

In ambele dosare,cel de fond si cel conexat,paratul C.E. a formulat întâmpinare prin care a invocat exceptiile inadmisibilitatii actiunii si lipsei de interes al reclamantei în promovarea cererii.

Pârâtul a motivat exceptia inadmisibilitatii prin aceea ca,odata ce s-a solicitat nulitatea absoluta a titlului de proprietate nu se mai poate solicita si nulitatea actelor premergatoare,fiind evident ca daca titlul este nul si celelalte acte vor fi anulate iar în art.III din Legea 169/1997 se prevede doar posibilitatea constatarii nulitatii titlurilor nu si a actelor premergatoare,aceasta pentru capetele I si II din cerere.

Cu privire la capatul III de cerere,acesta este inadmisibil,în opinia pârâtului,deoarece autoritatea locala si judeteana nu au avut libertatea de a emite aceste titluri ci acest lucru a fost impus prin sentinta civila 331/1992 a Judecatoriei Pascani,irevocabila,instanta neputând sa constatate nulitatea unui titlu care a fost emis în baza unei hotarâri judecatoresti iar reconstituirea s-a realizat pe vechiul amplasament.

In ceea ce priveste exceptia lipsei de interes legitim al reclamantei în promovarea prezentei actiuni,aceasta se bazeaza pe faptul ca reclamanta nu a înregistrat nici un fel de pagube prin reconstituirea dreptului de proprietate in favoarea pârâtului,terenul nu este concesionat reclamantei iar suprafata în litigiu a facut parte dintre parcelele destinate aplicarii Legii 1/2000.

Întâmpinarea a fost întemeiata în drept pe dispozitiile art.III din Legea 169/1997,modificata.

Reclamanta a depus raspuns la întâmpinarea pârâtului si a solicitat respingerea exceptiilor invocate,aratând ca art.III din Legea 169/1997 are în vedere actele de reconstituire sau constituire a dreptului de proprietate in a caror sfera se încadreaza si hotarârile comisiei judetene,acte de punere în posesie,premergatoare emiterii titlului,precum si titlurile de proprietate,astfel ca actiunea este admisibila,având temei legal.

Pe de alta parte,reclamanta a precizat ca nu era permis comisiilor de fond funciar sa emita acte premergatoare titlului de proprietate în contradictie cu sentinta civila nr.331/1992,acest lucru fiind sanctionat cu nulitatea actelor întocmite in acest mod.

Cu privire la exceptia lipsei interesului legitim,reclamanta a reiterat considerentele din actiunea introductiva,adaugând ca este proprietara vitei de vie de pe terenul in litigiu,care este înscrisa in registrul de mijloace fixe cu nr. de inventar 5061.Aceasta plantatie a fost defrisata de reclamanta la sfârsitul anului 2006,ceea ce a format obiectul unei plângeri penale.

Paratul C.E. a depus concluzii scrise.

Analizând actele dosarului,instanta se va pronunta mai întâi asupra exceptiilor invocate de paratul C.E.,in temeiul art.137 Cod procedura civila.

In ceea ce priveste exceptia inadmisibilitatii cererii sub aspectul tuturor capetelor de cerere,instanta o va respinge pentru urmatoarele considerente:

Prin intermediul inadmisibilitatii,paratul se opune actiunii adversarului sau declarând-o inacceptabila,sustinând ca instanta nu poate examina cererea cu care a fost investita.

In realitate,încercarea de a consacra o institutie distincta a inadmisibilitatiilor este artificiala deoarece legislatia si literatura juridica acopera cu notiunile deja existente toate situatiile ,notiunea de inadmisibilitate vizand nu exceptia ci efectul spre care tinde aceasta si anume o anumita modalitate de respingere a cererii.

Pe de alta parte,s-ar incalca accesul reclamantei la justitie ,conform art.21 din Constitutie,reclamanta avand posibilitatea de a se adresa justitiei pentru apararea drepturilor si intereselor sale legitime,prin exercitarea unei actiuni in constatarea nulitatii unui titlu de proprietate si a actelor premergatoare acestui titlu.

Cu privire la exceptia lipsei de interes in promovarea actiunii de catre reclamanta,instanta retine urmatoarele:

Interesul este folosul practic,imediat,pe care il are o parte pentru a justifica punerea in miscare a procedurii judiciare,reclamantul fiind cel care trebuie sa justifice in persoana sa interesul de a promova actiunea civila si care trebuie sa fie legitim,personal,nascut si actual.

Interesul este legitim atunci când se urmareste afirmarea sau realizarea unui drept subiectiv recunoscut de lege,respectiv a unui interes ocrotit de lege,potrivit scopului economic si social pentru care a fost recunoscut.

In cauza de fata,reclamanta si-a justificat interesul prin faptul ca este proprietara plantatiei de vita de vie,precum si concesionara terenului in litigiu,fara a fi produs insa nici o proba în sprijinul afirmatiilor sale.

Desi reclamanta a indicat si numarul contractului de concesiune,acesta nu a fost depus la dosar iar cu privire la faptul ca este proprietara plantatiei de vita de vie,reclamanta însasi a recunoscut în raspunsul la întâmpinare ca a defrisat plantatia la sfârsitul anului 2006,ceea ce a format obiectul unei plângeri penale din partea paratului.

Chiar daca s-ar fi depus înscrisurile la care face referire reclamanta,acestea nu ar fi fost suficiente pentru a justifica în persoana reclamantei,persoana juridica cu capital privat,un interes legitim,ocrotit de lege,în anularea unui titlu de proprietate si a documentatiei premergatoare acestuia,emise în favoarea unei persoane fizice.

Potrivit art.III al.2 din Legea 169/1997,nulitatea actelor de constituire sau reconstituire poate fi invocata de primar,prefect,Autoritatea Nationala pentru Restituirea Proprietatilor sau alte persoane care justifica un interes legitim.

 Astfel de persoane sunt acelea care au fost prejudiciate prin actele de reconstituire sau constituire a dreptului de proprietate. Practic,reclamanta si-ar putea justifica interesul legitim prin depunerea unui titlu de proprietate emis in favoarea sa in baza legilor fondului funciar sau prin orice alt act (adeverinta eliberata de comisia locala,hotarâre judecatoreasca),prin care sa dovedeasca ca i-a fost recunoscut dreptul care ii este lezat prin titlul a carui anulare o solicita.

Niciodata reclamanta nu a pretins ca ar avea un drept de proprietate  asupra terenului in litigiu,teren care a fost restituit mostenitorilor fostului proprietar pe vechiul amplasament si nici nu a precizat care drept ii este lezat prin emiterea titlului de proprietate paratului.

Atât timp cât reclamanta nu are un drept propriu asupra terenului in litigiu,aceasta nu are nici un folos practic in urma anularii titlului de proprietate si a actelor premergatoare acestuia deoarece nu se poate emite un titlu in favoarea sa asupra aceluiasi teren.

 Pe de alta parte,este dovedit cu Protocolul încheiat la data de 15.01.2002 - fila 37 dosar ca pe suprafetele de teren delimitate nu exista lucrari de investitii a caror valoare sa nu fi fost amortizata in ultimii 10 ani,conform art.19 din Legea 1/2000,deci nu a fost necesara întocmirea anexei 42 din HG 180/2000 pentru recuperarea cheltuielilor,asa cum a sustinut reclamanta în actiunea introductiva. Fiind amortizata valoarea investitiilor de pe terenul în litigiu,reclamanta nu dovedeste existenta unui prejudiciu in dauna sa,care sa justifice interesul in promovarea cererii.

 Interesul trebuie sa fie si actual,adica sa existe in momentul formularii cererii,ori,din însusi raspunsul reclamantei la întâmpinare rezulta ca plantatia de vita de vie a carei proprietara pretinde ca este,a fost defrisata din anul 2006,deci anterior promovarii actiunii. Instanta nu poate avea în vedere un interes care a trecut,a fost depasit,la analiza cererii reclamantei.

In doctrina s-a afirmat ca interesul este actual în sensul ca,daca cel interesat nu ar recurge la actiune în momentul respectiv,s-ar expune prin aceasta unui prejudiciu,ori reclamanta nici nu a pretins ca ar avea un prejudiciu ca urmare a emiterii titlului de proprietate in favoarea paratului.

In sfârsit,interesul trebuie sa fie personal si direct adica folosul practic urmarit sa apartina celui care recurge la actiune. Aceasta cerinta exprima ideea ca,în principiu,nu este îngaduit unei persoane sa apere interesul altei persoane ori interesul colectiv.

In cauza de fata,reclamanta apara interesul statului,aratând ca terenul in litigiu apartine domeniului privat al statului,lucru care nu este permis deoarece apararea interesului colectivitatii este recunoscut numai unor organe ale statului:Ministerul Public,sindicate,etc.

Reclamanta si-a mai justificat interesul în actiune prin aceea ca a fost chemata în judecata de pârât într-o actiune în pretentii,ceea ce ar justifica,în opinia sa,interesul sau de a solicita anularea titlului de proprietate si a documentatiei prealabile,afirmatie care nu poate fi avuta în vedere de instanta prin prisma celor expuse anterior cu privire la conditiile pe care trebuie sa le îndeplineasca interesul pentru a justifica punerea în miscare a procedurii judiciare.

Fata de toate aceste considerente,instanta considera ca reclamanta SC.C.,societate comerciala cu capital privat,nu justifica un interes legitim,actual,personal si direct in promovarea prezentei actiuni,nefiind prejudiciata prin actele de reconstituire a dreptului de proprietate emise in favoarea paratului Calugaru Emilian,motiv pentru care va admite exceptia lipsei de interes si va respinge actiunea si cererea conexa sub aspectul tuturor capetelor de cerere.

In temeiul art.274 Cod procedura civila,va obliga reclamanta la plata sumei de 1190 lei catre pârâtul C.E.,reprezentând cheltuieli de judecata - onorariu avocat,conform chitantei nr.231 din 7.01.2009.

PENTRU ACESTE MOTIVE

IN NUMELE LEGII

HOTARASTE

Respinge exceptia inadmisibilitatii invocata de pârâtul C. E.

Admite exceptia lipsei de interes invocata de acelasi pârât.

Respinge actiunea si cererea conexa promovata in dosar 1769/239/2008 de reclamanta SC C. cu sediul in comuna C.,judetul I,prin reprezentant legal,în contradictoriu cu pârâtii C.E. cu domiciliul în Iasi, strada B ,CLC si CJI pentru stabilirea dreptului de proprietate privata asupra terenurilor,pentru lipsa interesului reclamantei in promovarea actiunilor,sub aspectul tuturor capetelor de cerere.

Obliga reclamanta sa plateasca pârâtului C.E. suma de 1190 lei cu titlu de cheltuieli de judecata.

Cu recurs în 15 zile de la comunicare.

Pronuntata în sedinta publica azi,17.03.2009.

Presedinte, Grefier ,

VL/DD/5ex

8.04.2009

530./239/2008

Domenii speta

Spete similare