Fond funciar

Prin acţiunea civilă promovată la această instanţă şi înregistrată cu nr. 804/230/01.07.2009 reclamanta P.A.  i-a chemat în judecată pe pârâţii  Prefectul  Jud. Dolj, Comisia Judeţeană de Fond Funciar Dolj, primarul oraşului Filiaşi , S. N., Comisia Locală de Fond Funciar Filiaşi şi O. L. pentru ca prin sentinţa ce se va pronunţa să se constate nulitatea  parţială absolută  a hotărârii  Comisiei Judeţene Dolj nr. 4045/2006 şi a Ordinului Prefectului Dolj nr. 88/03.04.2008 şi să fie obligate cele două comisii  la emiterea unei noi hotărâri şi a unui nou ordin în care propunerea  şi atribuirea  suprafeţei de  teren intravilan situat în oraşul Filiaşi, str. .. nr…să fie făcută  atât  reclamantei cât şi pârâtului O. L.In motivarea acţiunii, reclamanta a arătat că Hotărârea  nr. 4045/2006 şi Ordinul Prefectului nr. 88/2008 sunt nelegale fiind date cu încălcarea art. 13 alin. 3 din Legea nr. 18/1991.A arătat reclamanta că este sora pârâtului O.L. , iar tatăl lor O.  C. decedat în  1990 a avut în proprietate o casă de locuit şi curtea aferentă în suprafaţă de 1650 m.p. După decesul acestuia  a formulat  cerere  pentru a i se atribui în proprietate  suprafaţa de teren din intravilanul oraşului Filiaşi ce reprezintă curtea casei părinteşti demolată, cerere înregistrată  sub nr. 173/11.03.1991, la data de 20 martie 1991 revenind cu o nouă cerere  prin care a solicitat  ca atribuirea  să se facă atât  în favoarea sa cât şi a pârâtului O.L., în calitate de moştenitori.A mai învederat că a făcut numeroase intervenţii şi a fost primită în audienţe  pentru identificarea , individualizarea  terenului intravilan cât şi pentru a  se stabili că acesta  nu face parte din domeniul public, urmare a acestor intervenţii  terenul fiind  găsit în  registrul agricol şi stabilindu-se că nu aparţine domeniului public iar primarul  oraşului Filiaşi urmând să înainteze  propunerea de atribuire în proprietate a terenului  celor doi moştenitori în conformitate cu  art. 13 alin. 3 din Lg. 18/1991. A arătat că în mod inexplicabil  primarul oraşului Filiaşi a ignorat  cererile pe care ea le-a formulat şi a înaintat propuneri de atribuire  în proprietate a  terenului  numai fratelui său, situaţie în care s-a emis Ordinul Prefectului  nr. 88/2008.

In dovedirea acţiunii reclamanta a solicitat emiterea unei adrese către  Comisia Locală de Fond Funciar Filiaşi  pentru a înainta anexa  47 a Comisiei locale Filiaşi, procesul-verbal nr. 4236/15.02.2008 al acestei pârâte, HCJ nr. 4045/2006, Ordinul Prefectului nr. 88/03.04.2008 şi cererile  formulate în datele de 11.03.1991 şi 20.03.1993.Instanţa a dispus emiterea adresei solicitate de către reclamantă .Prin întâmpinare, pârâtul  O. L. a solicitat  respingerea acţiunii  formulate de reclamantă.In apărare, a arătat că  reclamanta nu justifică un interes legitim, conform art. III din Legea nr. 18/1991, modificat prin Legea nr. 247/2005, în demersul său procesual privind constatarea nulităţii absolute a HCJ nr. 4045/02.11.2006 şi a Ordinului Prefectului nr. 88/03.04.2008, câtă vreme nu şi-a valorificat vocaţia  la reconstituirea dreptului sau în sensul formulării cererii de reconstituire în  temeiul Legii nr. 247/2005 şi a contestării actelor premergătoare . Legat de acest aspect pârâtul a arătat că  a solicitat respectiva suprafaţă  de 1500 m.p. în baza Legii nr. 247/2005 iar prin HCJ nr. 4045/02.11.2006 a fost admisă contestaţia formulată de el împotriva modului de soluţionare a cererii, s-a dispus înscrierea sa cu  suprafaţa de 1500 m.p. şi emiterea Ordinului Prefectului. De asemenea, prin HCJ nr. 551/23.03.2007 s-au validat propunerile  Comisiei Locale Filiaşi cu privire la Anexa 47, în această anexă figurând el cu suprafaţa de 1500 m.p.Pârâtul a precizat că reclamanta nu a  formulat cerere  în baza Legii nr. 247 /2005 şi nici nu a contestat  modul de soluţionare al Comisiei locale, locuind în Canada, stabilirea  dreptului de proprietate  pentru suprafaţa în litigiu  fiind  o consecinţă  exclusivă a demersurilor sale.A mai arătat , tot în acest sens ,  că prin s.c. nr. 840/02.11.2007 pronunţată în dosarul nr. 747/230/2007 a fost respinsă acţiunea  Primarului oraşului Filiaşi privind anularea  HCJ nr. 4045/02.11.2006 iar prin  s.c.  nr. 178 din 10 martie 2008 pronunţată în dosarul nr.  1019/230/2008 ( rămasă irevocabilă prin  D.C. nr. 1359/12.06.2009 a tribunalului Dolj ) a fost respinsă acţiunea  Primarului oraşului Filiaşi privind constatarea nulităţii absolute  a Ordinului Prefectului nr. 88/03.04.2008. De asemenea, prin  încheierea de şedinţă  din data de 04.11.2008 dată în acelaşi dosar (nr. 1019/230/2008 ) a fost respinsă în principiu  cererea de intervenţie în nume propriu formulată de reclamantă, prin care aceasta solicita respingerea  acţiunii formulate de Primarul oraşului Filiaşi, invocând printre altele că şi ea a formulat cerere de reconstituire  în baza Legii nr. 18/1991 dar aceasta a rămas în nelucrare, purtând rezoluţia „ atribuire în altă parte „. Prin urmare , a apreciat că legalitatea celor două acte a căror nulitate  se solicită a fost  consacrată în mod definitiv şi irevocabil de instanţa de judecată, sub acest aspect  existând  prezumţia de lucru judecat.In sfârşit, a arătat pârâtul că, constatarea nulităţii  actelor de reconstituire şi emiterea Ordinului Prefectului şi pe numele reclamantei ar conduce  la eludarea prevederilor legii fondului funciar şi la o imixtiune a instanţei de judecată în atribuţiile Comisiilor îndrituite de lege, din moment  ce aceasta ar obţine direct reconstituirea dreptului de proprietate  fără a urma procedura prevăzută de lege.In probaţiune, pârâtul a depus la dosar , în copie, următoarele înscrisuri: S.C. nr. 178/10.03.2009 pronunţată  în dosarul nr. 1019/230/2008 al Judecătoriei Filiaşi, D.C. nr. 1359/12.06.2009 pronunţată de Tribunalul Dolj în dosarul nr. 1019/230/2008, S.C. nr. 840/02.11.2007 pronunţată în dosarul nr. 747/230/2007 al Judecătoriei Filiaşi.Cu adresa nr. 14023/25.08.2009 Comisia Locală de Fond Funciar Filiaşi a înaintat la dosar documentele care au stat la baza  emiterii H.C.J. nr. 4045/2006 şi a Ordinului Prefectului nr. 88/03.04.2008 , respectiv: cerere de reconstituire a dreptului de proprietate  nr.529/19.09.2005, declaraţie din 19.05.2005, declaraţie aut. sub nr. 2592/12.10.2005 de BNP D. F., declaraţie aut. sub nr. 2617/17.10.2005 de BNP D. F., act de vânzare din 07.06.1935, act de vânzare din  15.06.1925, TDp nr.2095-59485 /24.01.2001, acte de stare civilă, cereri formulate de B. V. , O. I. C. şi O. C. L., referat din 18.10.2006 al Biroului urbanism şi amenajare din cadrul Primăriei Filiaşi, proces verbal nr. 17414/17.10.2006, schiţă, declaraţie aut. sub nr. 119/01.02.2006 de BNP V. V. filă registru agricol 1959-1963, HCJ nr.4045/02.11.2006, anexa de validare nr.47, proces verbal nr. 4236/15.02.2008 , cerere privind reconstituirea dreptului de proprietate nr. 173/11.03.1991, memoriu justificativ, act de vânzare cumpărare şi convenţiune , cererea nr. 173/11.03.1991 formulată de numita Ş. I.conform Legii nr. 18/1991 cu documentele  anexate  acesteia şi cererea formulată de către reclamanta P.A.Printr-o nouă adresă instanţa i-a solicitat Comisiei Locale de Fond Funciar Filiaşi să comunice  data depunerii  şi înregistrării  cererii  a formulate de către reclamantă, prin care a solicitat terenul în litigiu întrucât aceasta nu are număr de înregistrare şi conţine o dată de redactare  care nu poate fi posibilă, respectiv 20.09.1963 , deoarece Legea nr. 18/1991 a apărut ulterior anului 1963, răspunsul la adresă  fiind comunicat  şi ataşat la dosar .Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa constată şi reţine că:Prin cererea înregistrată sub nr 529/19.09.2005 (fila 47), pârâtul O. C. L. a  solicitat în temeiul Legii 247/2005, reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafaţa de 1590 mp teren intravilan, în oraşul Filiaşi, în calitate de moştenitor al autorului O.C.Cererea sa a fost respinsă de Comisia Locală de Aplicare a Legii Fondului Funciar Filiaşi, iar prin  HCJ nr. 4045/02.11.2006 a fost admisă contestaţia formulată de pârâtul O.L. împotriva modului de soluţionare a cererii sale privind reconstituirea dreptului de proprietate , s-a dispus înscrierea acestuia cu suprafaţa de 1500 m.p. in Anexa 47 şi emiterea Ordinului Prefectului, arătându-se în art. 2 din hotărâre că petentul prezintă acte doveditoare pentru dreptul de proprietate iar terenul in cauză este liber şi nu este grevat de detalii de sistematizare. De asemenea, prin HCJ nr. 551/23.03.2007, s-au validat propunerile Comisiei Locale Filiaşi cu privire la Anexa 47, în această anexă, la poziţia 1 figurând pârâtul O.L. cu suprafaţa de 1500 m.p.Dovada dreptului de proprietate a fost făcută de pârâtul O. L. cu act de vânzare-cumpărare din luna iunie 1935, cerere adresată de tatăl pârâtului, preşedintelui CAP Filiaşi, declaraţii autentificate ale martorilor I. E., B. I., fila Registru Agricol, act de vânzare din 15.06.1925, iar dovada calităţii de moştenitor, cu copia certificatului de naştere al pârâtului şi certificatului de deces al tatălui său O. C.Anterior, în baza cererilor formulate de reclamanta P. A., pârâtul O. L. şi mătuşa lor Ş. I.,  a fost reconstituit dreptul de proprietate pentru suprafaţa de 8,81 ha teren, situată în oraşul Filiaşi, din care 864 mp curţi construcţii şi  5127 mp teren arabil intravilan, în calitate de moştenitori ai autorului O. Gh. I., bunicul reclamantei şi al pârâtului din prezenta cauză. A fost eliberat în acest sens Titlul de Proprietate nr 2095-59485/24.01.2001, pe numele moştenitorilor P. A., O. L. şi Ş. I.Această reconstituire a dreptului de proprietate pentru suprafaţa de 8,81 ha teren a avut loc în urma cereri nr 173/11.03.1991 După depunerea acestei prime cereri de reconstituire a dreptului de proprietate, reclamanta P. A a mai formulat o cerere de reconstituire a dreptului de proprietate, de această dată în calitate de moştenitoare a tatălui său O. C., prin care a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafaţa de 1670 mp teren intravilan, indicând ca moştenitor şi pe pârâtul O.L.Această cerere nu a primit un număr de înregistrare nou, fiind înregistrată alături de prima cerere, conform susţinerilor pârâtei Comisia Locală de Aplicare a Legii Fondului Funciar Filiaşi, reclamanta afirmând în cererea de chemare în judecată că a formulat respectiva cerere în data de 20.03.1991, pentru ca în finalul aceleiaşi cereri de chemare în judecată să menţioneze ca dată a depunerii cererii, data de 20.03.1993.Pe această cerere a fost menţionat acelaşi număr de dosar ca şi pe dosarul prin care a fost solicitată suprafaţa de 8,81 ha teren, V/11, fiind aplicată o rezoluţie conform căreia terenul solicitat este parc public şi se va atribui teren în altă parte.La această cerere, Comisia Locală de Aplicare a Legii Fondului Funciar Filiaşi, nu a transmis un răspuns către reclamantă, cererea rămânând în consecinţă nesoluţionată.

Reclamanta nu a mai formulat ulterior o nouă cerere de reconstituire a dreptului de proprietate, pârâta Comisia Locală de Aplicare a Legii Fondului Funciar Filiaşi, neidentificând o astfel de cerere, nici reclamanta nesusţinând că a formulat o altă cerere, cu excepţia celor depuse la dosar, formulate în 1991 (sau 1993).În privinţa excepţiei lipsei de interes, motivată de faptul că reclamanta nu ar fi formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate pentru suprafaţa de teren în litigiu, conform Legii 247/2005, instanţa constată că excepţia este neîntemeiată, reclamanta justificând un interes legitim şi direct în reconstituirea dreptului de proprietate în calitate de moştenitoare a autorului O. C., problema formulării cererii de reconstituire în termenele legale şi a constatării îndreptăţirii la reconstituirea dreptului de proprietate în baza acestor cereri, fiind o problemă ce priveşte fondul cauzei.Va  fi respinsă în consecinţă excepţia lipsei de interes şi va fi examinat fondul cererii.Indiferent de data corectă a cererii invocate de reclamantă ca temei pentru reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafaţa de 1.590 mp teren intravilan, 20.03.1991 sau 20.03.1993, cererea sa de anulare a Ordinului Prefectului nr 88/03.04.2008 este neîntemeiată.Reclamanta nu a făcut dovada formulării unei noi cereri de reconstituire după apariţia Legii 169/1997, a Legii 1/2000 sau a Legii 247/2005.

În forma iniţială, Legea 18/1991 prevedea în art 10 alin 4 cu privire la termenul de depunere a cererii de reconstituire că, " Cererea de stabilire a dreptului de proprietate se introduce şi se înregistrează la primărie în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi."În art IV din Legea 169/1997, a fost prevăzută posibilitatea de a formula în termen de 90 zile de la data intrării în vigoare a legii,  o nouă cerere pentru persoanele  „nu au depus cereri în termenul prevăzut de Legea fondului funciar nr. 18/1991, pentru reconstituirea dreptului de proprietate, ori aceste cereri s-au pierdut sau cu privire la care nu au primit nici un răspuns, se pot adresa cu o nouă cerere comisiilor comunale, orăşeneşti sau municipale” , termenul limită fiind stabilit în final, prin OUG 1/2008, la 31.decembrie.1998Un nou termen de 60 zile de la intrarea în vigoare a Legii 247 /2005, a fost prevăzut prin pct 33 din Legea 247/2005 Titlul VI privind modificarea Legii 1/2000, pentru persoanele care nu au depus, în termenele prevăzute de Legea nr. 169/1997,  cereri pentru reconstituirea dreptului de proprietate sau, după caz, actele doveditoare.Potrivit art. 33 din Lg nr. 1/2000 modificata prin Lg nr. 247/2005 pot cere reconstituirea dreptului de proprietate foştii proprietari cărora li s-au respins cererile sau, modificat/ anulat adeverinţele de proprietate, procesele verbale de punere în posesie sau titlurile de proprietate prin nesocotirea art.III din Legea nr. 169/1997, precum si persoanele care nu au depus cerere în termenul prevăzut de Lg nr. 169/1997 sau Lg nr. 1/2000.Acest termen a fost prelungit, prin OUG 127/2005, până la 30.11.2005.Se constată că reclamanta formulând în anul 1991(sau chiar în 1993), o cerere de reconstituire a dreptului de proprietate la care nu a primit nici un răspuns, se încadrează în ipoteza prevăzută de art IV din Legea 169/1997, astfel încât avea posibilitatea de a formula noi cereri în termenele de decădere stabilite pentru 31.12.1998 şi 30.11.2005.Reclamanta nu a profitat însă de aceste noi termene, în care legiuitorul a dat posibilitatea persoanelor ce nu au primit răspuns la cererile lor de reconstituire a dreptului de proprietate sau care pur şi simplu nu au depus cereri în baza Legii 18/1991, să formuleze o nouă cerere de reconstituire a dreptului de proprietate pentru terenuri.Singurul moştenitor care şi-a exercitat dreptul de a formula o nouă cerere de reconstituire a dreptului de proprietate, în termenele prevăzute de aceste legi succesive, a fost pârâtul O.L., acesta formulând cererea de reconstituire înregistrată sub nr 529/19.09.2005. Faptul că pârâtul O.L., a formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate în temeiul Legii 247/2005, cerere soluţionată în final prin emiterea Ordinului Prefectului ce face obiectul prezentei cereri, nu o îndreptăţeşte pe reclamantă să se considere coproprietar al terenului intravilan indicat în Ordinul Prefectului.Din momentul apariţiei Legii 169/1997, cererea formulată de reclamantă la data de 20.03.1991 (sau 20.03.1993) şi-a încetat efectele, întrucât nu i s-a răspuns la această cerere, iar pentru reconstituirea dreptului de proprietate trebuia să uzeze de posibilităţile oferite de Legea 169/1997 şi Legea 247/2005 şi să formuleze o nouă cerere în termenele de decădere stabilite de aceste legi.Legea 169/1997 şi ulterior Legea 247/2005 au instituit în fapt, condiţia formulării unei noi cereri pentru persoanele aflate în situaţia reclamantei, respectiv cele cărora nu li s-a răspuns la cererile anterioare, reclamanta neîndeplinind această condiţie.O altă problemă  care este necesar a fi soluţionată în cauză,  este de a stabili i daca art. 8 din Legea nr. 18/1991 presupune  ca fiecare moştenitor să formuleze  o cerere sau dacă cererea formulata de unul dintre succesori profită si celorlalţi.

Această problemă este rezolvată nu numai de alin. 3 al art. 8 din Legea 1871991, care prevede că stabilirea dreptului de proprietate se face la cerere, ci si de art. 9 alin. 3, 4 şi 5, care obligă ca solicitantul să depună cererea personal sau prin poştă, în care să indice numele şi prenumele , cererea fiind necesar  a fi însoţită de o declaraţie, pe proprie răspundere,  precum si de art. 13 alin. 2, care conferă beneficiul repunerii in termenul de acceptare moştenitorilor care au făcut cererea la comisie.Prevederile art 13 alin 3 din Legea 18/1991, conform cărora titlul de proprietate se emite cu privire la suprafaţa de teren determinată pe numele tuturor moştenitorilor, urmând ca ei să procedeze potrivit dreptului comun, se referă la numai la moştenitorii care a formulat cerere de reconstituire în termenul legal, fără a fi cuprinşi în categoria „tuturor moştenitorilor”, acei moştenitori ce nu şi-au exercitat dreptul de a solicita reconstituirea dreptului de proprietate  cu respectarea prevederilor legale privind reconstituirea dreptului de proprietate.Art.11 pct.4 din Legea 18/1991, stabileşte regula potrivit căreia in patrimoniul celor îndreptăţiţi la reconstituirea dreptului nu se naşte ope legis, deci in mod direct, nu drept de proprietate, ci pentru a dobândi acest drept, se naşte dreptul de reconstituire.Mai mult, cererea de reconstituire este un act de dispoziţie, care rămâne la latitudinea celui îndreptăţit la exercitarea prerogativelor conferite de lege.În cazul în speţă, reclamanta se încadrează în categoria persoanelor care au formulat cerere de reconstituire si cărora le-a fost respinsă cererea.Doar în cazul în care ambii moştenitori ar fi formular cerere de reconstituire a dreptului de proprietate, cu respectarea termenelor şi condiţiilor legilor fondului funciar, ar fi fost obligatorie emiterea unui ordin al prefectului, în care aceştia să apară împreună ca moştenitori.Cererea de reconstituire a dreptului de proprietate trebuie formulată de fiecare moştenitor în nume propriu, cererea formulată de unul dintre moştenitori, în nume personal, neprofitând tuturor moştenitorilor.Reclamanta nu a urmat procedura specială prevăzută de Legea 18/1991, Legea 169/1997, Legea 1/2000 şi Legea 247/2005, în sensul că după apariţia Legii 169/1997 nu a mai formulat o nouă cerere de reconstituire a dreptului de proprietate pentru suprafaţa de teren aflată în litigiu, situaţie în care nu poate solicita direct în instanţă reconstituirea dreptului de proprietate şi anularea parţială a titlului pârâtului, Ordinul Prefectului.Pârâtul nu a acţionat în baza unui mandat scris din partea reclamantei, în momentul formulării cererii din 19.09.2005, nefiind făcută de reclamantă dovada existenţei unui astfel de mandat şi nici măcar a unui mandat tacit.Cum potrivit dispoziţiilor art. 8 alin. 3 coroborate cu art. 33 din Legea nr. 18/1991 modificata, reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor se face numai la cerere, iar reclamanta a formulat cererea pentru reconstituirea dreptului de proprietate la data de 20.03.1991 (sau 20.03.1993), fără a mai formula ulterior o altă cerere, Ordinul Prefectului nr. 88/2008, prin care a fost reconstituit dreptul de proprietate doar pârâtului apare ca fiind corect emis, neexistând motive de anulare a acestui Ordin şi a Hotărârii Comisiei Judeţene de Aplicare a Legii Fondului Funciar Dolj nr 4045/2006.În aceste condiţii, dreptul reclamantei, ce nu a formulat o nouă cerere de reconstituire după apariţia Legii 169/1997, profită pârâtului, prin acrescământ, cei doi fiind moştenitori din aceeaşi clasă, clasa I de moştenitori.Acest titlu de proprietate, Ordinul Prefectului, este emis în conformitate cu prevederile art. 8 din Legea nr. 18/1991, doar pe numele pârâtului O. C. C., deoarece doar acest moştenitor a formulat cererii de reconstituire a dreptului de proprietate în baza Legii 247/2005, în condiţiile în care nici un alt moştenitor nu a respectat termenele de decădere pentru formularea cererilor de reconstituire, termene stabilite de legile de reconstituire a dreptului de proprietate asupra terenurilor.Faptul ca reclamanta este moştenitoare a defunctului O. C., alături de  pârâtul O. C. L., nu o îndreptăţeşte în mod automat la reconstituire, ci i-a creat doar vocaţie la reconstituire, pe care o putea valorifica prin cerere, în temeiul Legii 169/1997, până la 31.12.2008 sau în temeiul Legii 247/2005, până la 30.11.2005, cererea din 20.03.1991(1993) nemaiputând fi luată în seamă pentru reconstituirea dreptului de proprietate conform celor anterior arătate.Având în vedere aceste considerente, instanţa va respinge  cererea de anulare parţială a Ordinului Prefectului nr 88/2008 şi a Hotărârii Comisiei Judeţene de Aplicare a Legii Fondului Funciar Dolj nr 4045/2006, cu consecinţa emiterii unui nou ordin în care reclamanta să fie înscrisă în calitate de coproprietar , ca neîntemeiată, ordinul contestat fiind corect emis doar cu pârâtul consemnat ca titular al dreptului de proprietate.Respinge excepţia lipsei de interes a reclamantei P. A.Respinge acţiunea civilă având ca obiect „ fond funciar „ formulată de reclamanta P. A. ,  împotriva pârâţilor  Prefectul  Judeţului Dolj, Comisia Judeţeană de Fond Funciar Dolj, Primarul oraşului  Filiaşi S. N., Comisia Locală de Fond Funciar Filiaşi şi  O.L. ca neîntemeiată.

- 4 -

Domenii speta

Spete similare