Încheiere premergătoare- anulare certificat moştenitor, constatare masă succesorală, constatare calitate moştenitor, ieşire din indiviziune.

Rezoluţie F.N. din 13.04.2011


ÎNCHEIERE – CIVIL din 13.04.2011 (Încheiere premergătoare- anulare certificat moştenitor, constatare masă succesorală, constatare calitate moştenitor, ieşire din indiviziune)

Pe rol soluţionarea cauzei civile, având ca obiect „anulare certificat moştenitor, constatare masă succesorală, constatare calitate moştenitor, ieşire din indiviziune” acţiune formulată de reclamantul P. Ş., împotriva pârâţilor M. G. şi P. M. A.

La apelul nominal făcut în şedinţă publică au lipsit părţile, reclamantul fiind reprezentat de d-na. av. B. M., iar pârâta P. A. fiind reprezentată de dl av. G. P., lipsă fiind pârâta M. G.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care:

Avocatul reclamantului depune la dosarul cauzei copii de pe certificatul de moştenitor nr. 194/08.06.1977 emis de Notariatul de Stat Local O. de pe urma defunctului P.D.

Instanţa ia act că, la termenul din 26.01.2011, s-a dat cuvântul pe încheierea premergătoare.

Avocatul reclamantului solicită să se ia act că succesiunea de pe urma defunctului P. D. a fost dezbătută, că cererea reclamantului vizează masa succesorală rămasă la decesul acestuia în ce priveşte terenul arabil extravilan, întrucât la momentul respectiv terenul era scos din circuitul civil, terenul fiind trecut în masa succesorală de pe urma lui P. V., ce i l-a transmis lui P. Ş.

Avocatul pârâtei P. A. precizează că îşi menţine concluziile pe încheierea premergătoare puse anterior.

 I N S T A N Ţ A

 

 Deliberând asupra acţiunii civile de faţă:

 Prin acţiunea introdusă la această instanţă la data de 16.12.2009 şi înregistrată sub nr. 1749/249, reclamantul P. Ş., le-a chemat în judecată şi personal la interogatoriu pe pârâtele M. G. şi P. M. A., pentru ca prin hotărârea ce se va pronunţa să se dispună: anularea certificatelor de moştenitor nr. 114 şi 115/06.03.2008 eliberate de BNP N. Ţ.; să se constate că moştenirea rămasă de pe urma lui P. V. compusă din 5,25 ha cuprinde şi moştenirea unchiului său P. D., decedat în anul 1976; să se constate că la această moştenire a unchiului său, el este singurul  moştenitor care vine în concurs cu cele două pârâte, fiecăruia revenindu-le cotă de câte o jumătate; să se dispună ieşirea din indiviziune conform acestor cote.Cu cheltuieli de judecată.

 În motivarea acţiunii reclamantul arată că este fiul lui P. D. şi V., iar tatăl său a avut un frate în persoana lui P. D., căsătorit cu P. V., cei doi neavând copii.

 Mai arată că, în anul 1976 a decedat P. D., iar în anul 1991 a decedat P. V. şi că după adoptarea Legii 18/1991, în calitate de nepot al lui P. V., a formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate imobiliară, deoarece soţii D.P. şi V. deţinuseră cu titlu de proprietate suprafaţa de 5,25 ha, în extravilanul comunei G., judeţul C., suprafaţă compusă din 1,00 ha aparţinând unchiului său P. D. şi 1,00 ha, aparţinând soţiei lui P. V., aceasta aflându-se tot timpul în îngrijirea sa.

 De asemenea, mai arată că după decesul lui P. V., s-a constatat că singurul moştenitor al acesteia este fratele său P. M., care a decedat la data de 27.12.2003, iar după decesul acesteia, la data de 06.03.2008, s-a dezbătut succesiunea rămasă de pe urma defunctului, succesoare fiind cele două pârâte.

 Precizează că ambele certificate de moştenitor nr. 114 şi 115/06.03.2008 sunt eliberate cu încălcarea flagrantă a dispoziţiilor legale în materie, deoarece din momentul decesului lui P. V., la data de 15.04.1991, nici P. M. şi nici cele două pârâte nu au acceptat nici tacit şi nici expres succesiunea.

 Arată că, greşit s-a constatat că masa succesorală rămasă de pe urma defunctei P. V., se compune din 5,25 ha deoarece această suprafaţă a aparţinut celor doi soţi P. D. şi P. V. şi în această situaţie, jumătatea cuvenită lui P. D. îi revine lui, iar jumătatea lui P. V. revine pârâtelor.

 Mai arată că este cu atât mai ilegală situaţia ce rezultă din cele două certificate, deoarece a formulat cerere pentru reconstituirea dreptului de proprietate imobiliară, foloseşte terenul, achită taxele şi impozitele aferente, iar pârâtele, deşi nu au făcut nimic pentru a-şi apropia ruda, vor să profite formulând tot felul de plângeri penale neavenite şi nefondate.

 În drept, reclamantul şi-a întemeiat acţiune pe dispoziţiile art.948, 969, art.700, 728 Cod civil şi art. 274 C.pr.civ.

 În dovedirea acţiunii, reclamantul a solicitat probele cu înscrisuri, interogatoriul pârâtelor şi martori.

Acţiunea este legal timbrată la valoare.

 Alăturat acţiunii reclamantul a ataşat în xerocopie următoarele acte: certificatul de moştenitor nr. 114/06.03.2008 emis de BNP N. Ţ. de pe urma defunctei P. V., decedată la data de 15.04.1991; certificatul de moştenitor nr. 115/06.03.2008 emis de BNP N. Ţ. de pe urma defunctului P. M., decedat la data de 27.12.2003; fişa din registrul agricol pe anii 1956 – 1958 de la partida lui P. D. şi P. V.; sesizarea pentru deschierea procedurii succesorale (Anexa 24) nr. 41/11.01.2008 emisă de Primăria com. G. de pe urma defunctei P. V.; certificatul de moştenitor nr. 296/1993 emis de Notariatul de Stat Local O. în dosarul nr. 1032/1993 de pe urma defunctei P. V.; titlul de proprietate nr. 38745/03.07.1997 emis de C. J. C.; certificatul de deces seria D 8 nr. 450767 al defunctei P. V.; adeverinţa nr. 668/16.09.1991 emisă de C. L. G.; certificatul de atestare fiscală nr. 583/03.03.2010 emis de Primăria com. G.

 Urmare a solicitării instanţei, cu adresa nr. 154/22.02.2010 BNP N. Ţ. – or. Lehliu – Gară a înaintat xerocopii de pe dosarele succesorale nr. 118 şi 119 din 2008 în care s-au emis certificatele de moştenitor nr. 114 şi 115 din 2008.

 În şedinţa publică din 10.03.2010, reclamantul, prin apărător, a precizat că înţelege să-şi completeze acţiunea, în sensul că solicită dezbaterea succesiunii şi de pe urma defunctului P. D., soţul defunctei P. V., depunând la dosar  sesizarea pentru deschierea procedurii succesorale (Anexa 24) nr. 1037/15.04.2010 emisă de Primăria com. G. de pe urma acestui defunct şi copii de pe actele de stare civilă. 

 Instanţa a procedat la audierea martorilor G. C. şi C. M., propuşi de reclamant, şi a martorilor C. Ş., propus de pârâte.

 Instanţa, analizând actele şi lucrările dosarului, a reţinut următoarea situaţie de fapt:

 Numiţii P. D. şi P. V. au fost căsătoriţi, iar din căsătoria acestora nu au rezultat copii (astfel cum rezultă din fila din registrul agricol pe anii 1956 – 1958 de la partida familiei D.).

 P. D. a avut un frate – pe numitul P. D. care a fost căsătorit cu P. V., având un copil, respectiv pe reclamantul P. Ş.

 P. D. a decedat la data de 06.10.1976, cu ultimul domiciliu în com. G., jud. C., de pe urma căruia s-a dezbătut succesiunea, potrivit certificatului de moştenitor nr. 194/08.06.1977, rămânând ca masă succesorală cota de 1/2 din locuinţa situată în com. G., jud. C., restul cotei de 1/2 aparţinându-i soţiei supravieţuitoare, iar ca unică moştenitoare – P. V. – în calitate de soţie supravieţuitoare, fiind străin de succesiune conform art. 700 Cod civil numitul P. M D. – frate.

 La intrarea în vigoare a Legii 18/1991 numita D. V. a formulat cerere pentru reconstituirea dreptului de proprietate pentru terenul cu care s-a înscris în fosta CAP, eliberându-se adeverinţa nr. 668/16.09.1991 de către C. L. G. pentru suprafaţa totală de 5,25 ha, fiind înscrisă în Anexa 2a.

 La data de 15.04.1991, P. V. a decedat, iar de pe urma acesteia s-a dezbătut succesiunea, eliberându-se certificatul de moştenitor nr. 296/11.05.1993 de către fostul Notariat de Stat Local O. în dosarul nr. 1032/1993, rămânând ca masă succesorală imobilul format din locuinţă şi terenul aferent de 1000 mp situat în com. G., jud. C., avându-l ca unic moştenitor pe numitul P. M. – în calitate de frate, care culege întreaga moştenire. 

 Ulterior, C. J. C. a eliberat pe numele lui P. D. V. titlul de proprietate nr. 38745/03.07.1997 pentru suprafaţa totală de 5 ha şi 3500 mp, din care 5 ha şi 2500 mp – teren extravilan – arabil şi vii în T 63, 54/1, P 35, 100, şi 1000 mp teren intravilan curţi construcţii în T 19, P 290, totul situat pe raza com. G., jud. C..

 Cum titlul de proprietate a fost emis ulterior certificatului de moştenitor nr. 296/1993, s-a eliberat certificatul de moştenitor nr. 114/06.03.2008 de către BNP N. Ţ. – or. Lehliu – Gară – suplimentar la C.M. nr. 296/2003 emis de Notariatul de Stat Local O., de pe urma defunctei P. V., fiind inclusă în masa succesorală rămasă de pe urma acesteia şi suprafaţa de 5 ha şi 2500 mp teren extravilan arabil şi vii, suprafaţă înscrisă în titlul de proprietate menţionat mai sus.

 Numitul P. M. (moştenitorul defunctei P. V.) a decedat la data de 27.12.2003, de pe urma căruia s-a dezbătut succesiunea, potrivit  certificatul de moştenitor nr. 183/2004 emis de către BNP N. Ţ. – or. Lehliu – Gară în dosarul nr. 193/2008, avându-le ca moştenitoare pe pârâtele M. G. şi P. M. A. - în calitate de fiice.

 După emiterea certificatului de moştenitor suplimentar nr. 114/06.03.2008 de pe urma defunctei P. V., s-a emis şi certificatul de moştenitor suplimentar nr. 115/06.03.2008 de către BNP N. Ţ. – or. Lehliu – Gară (suplimentar la CM nr. 183/2004) de pe urma defunctului P. M., în care a fost inclusă suprafaţa de 5 ha şi 2500 mp – teren extravilan.

 În motivarea acţiunii reclamantul a precizat că ambele certificate de moştenitor nr. 114 şi 115/06.03.2008 sunt eliberate cu încălcarea flagrantă a dispoziţiilor legale în materie, deoarece din momentul decesului lui P. V., la data de 15.04.1991, nici P. M. şi nici cele două pârâte nu au acceptat nici tacit şi nici expres succesiunea, că, greşit s-a constatat că masa succesorală rămasă de pe urma defunctei P. V., se compune din 5,25 ha deoarece această suprafaţă a aparţinut celor doi soţi P. D. şi P. V. şi în această situaţie, jumătatea cuvenită lui P. D. îi revine lui, iar jumătatea lui P. V. revine pârâtelor, că este cu atât mai ilegală situaţia ce rezultă din cele două certificate, deoarece a formulat cerere pentru reconstituirea dreptului de proprietate imobiliară, foloseşte terenul, achită taxele şi impozitele aferente, iar pârâtele, deşi nu au făcut nimic pentru a-şi apropia ruda, vor să profite formulând tot felul de plângeri penale neavenite şi nefondate.

 Motivele de nulitate sunt invocate de reclamant pornind, de fapt, de la existenţa titlului de proprietate, în sensul că jumătate din suprafaţa de teren al lui P. D. (unchiul său) îi revine lui.

 Aşa acum s-a menţionat, titlul de proprietate s-a emis pe numele lui P. V. în nume propriu.

 Reclamantul a invocat faptul că a el este cel care a formulat cerere pentru reconstituirea dreptului de proprietate, dar titlul de proprietate este unul valabil, atâta vreme cât nu a fost anulat, situaţie faţă de care a şi fost înscris în certificatele de moştenitor emise ulterior acestuia.

Prin dispoziţiile art. 51 din Legea nr. 18/1991 modificată şi republicată s-a stabilit competenţa comisiilor judeţene de a soluţiona toate contestaţiile şi propunerile comisiei locale, urmând ca împotriva hotărârilor comisiei judeţene cel nemulţumit să facă plângere la judecătoria în a cărei rază teritorială este situat terenul (art. 53 al. 2 şi 54), iar din dispoziţiile art. 55 – 57 din aceeaşi lege rezultă obligativitatea acestei proceduri administrativ-jurisdicţionale. 

Aceste prevederi sunt puse la dispoziţia persoanelor direct interesate, respectiv a foştilor proprietari sau a moştenitorilor acestora. 

În speţă, reclamantul (având în vedere precizarea în ce priveşte formularea cererii), putea contesta la C. J. C. hotărârea comisiei locale în baza căreia i s-a stabilit dreptul de proprietate în nume propriu lui P. V., în cadrul căreia se puteau verifica persoanele îndreptăţite, iar ulterior, dacă era nemulţumit de soluţie, să conteste hotărârea C. J. C. la judecătorie.

Întrucât comisia specializată a eliberat titlul de proprietate pe suprafaţa de teren respectivă şi pe numele lui P. V., înseamnă că cererea adresată comisiei a produs toate efectele şi neuzând de procedura specială pusă la dispoziţia lui de Legea 18/1991, înseamnă că reclamantul a acceptat această situaţie.

S-au evidenţiat aceste aspecte pentru a sublinia valabilitatea titlului de proprietate, titlu care a intrat în circuitul civil.

Reclamantul a precizat că jumătatea cuvenită lui P. D. din teren îi revine acestuia în calitate de nepot de frate, fiind fiul lui P. D.

 Reclamatul a solicitat dezbaterea succesiunii şi de pe urma defunctului P. D., or, aşa cum s-a menţionat mai sus, succesiunea de pe urma acestuia a fost dezbătură prin CM  nr. 194/08.06.1977 (ataşat la dosar),  iar singura moştenitoare a acestuia este soţia supravieţuitoare – P. V., or P. D. (tatăl reclamantului şi fratele lui P. D.) a fost străin de succesiunea fratelui său, conform art. 700 Cod civil.

Prin urmare, cum P. D. nu este moştenitorul lui P. D., nici reclamantului nu are ce să-i revină din averea acestuia din urmă.

Unicul moştenitor al defunctei P. V. a fost stabilit prin CM nr. 296/11.05.1993 emis de Notariatul de Stat Local O. în persoana lui P. M., iar CM suplimentar nr. 114/2008 (a cărui anulare s-a solicitat) a vizat doar completarea masei succesorale şi cu suprafaţa de teren înscrisă în TP nr. 38745/1997 emis ulterior, care este un titlu valabil, moştenitorul rămânând acelaşi.

Astfel, atâta timp cât certificatul de moştenitor iniţial este unul valabil, la fel este şi suplimentul la acesta, supliment care, la rândul său conţine o suprafaţă de teren emisă în baza unui titlu de proprietate valabil.

Aceeaşi este situaţia şi în ce priveşte CM suplimentar nr. 115/06.03.2008. Astfel, cele două moştenitoare ale defunctului P. M. au fost stabilite prin CM nr. 183/2004 emis de BNP N. Ţ. în persoana pârâtelor M. G. şi P. A., iar CM suplimentar nr. 115/2008 a vizat doar completarea masei succesorale cu suprafaţa de teren înscrisă în titlul de proprietate emis ulterior, care este un titlu valabil, moştenitorii rămânând aceeaşi.

Nu se poate reţine precizarea reclamantului în sensul că din momentul decesului lui P. V., nici P. M. şi nici cele două pârâte nu au acceptat nici tacit şi nici expres succesiunea, căci cele două suplimente ale certificatelor de moştenitor a căror nulitate s-a solicitat au la bază certificatele de moştenitor iniţiale care sunt valabile în ce priveşte stabilirea moştenitorilor defuncţilor.

Faptul că reclamantul munceşte terenul extravilan şi achită taxele nu are nicio relevanţă, atâta timp cât titlul de proprietate este unul valabil, emis doar pe numele lui P. V., iar suprafaţa de teren înscrisă în acest titlu valabil a fost inclusă în completarea masei succesorale din certificatele de moştenitor suplimentare.

Într-adevăr, terenul a fost al ambilor soţi P. D. şi P. V., cu care cei doi s-au înscris în fosta CAP, numai că P. D. a decedat la data de 06.10.1976, când terenul era scos din circuitul civil şi nu avea cum să fie cuprins în CM nr. 194/1977, or, la data intrării în vigoare a Legii 18/1991 P. V. era în viaţă.

Faţă de toate aceste considerente, instanţa constată că cele două certificate de moştenitor suplimentare nr. 114 şi 115/2008 au fosta emise cu respectarea dispoziţiilor art. 86 din Legea nr. 36/1995, fiind suplimente ale certificatelor de moştenitor iniţiale, prin care au fost stabilite de către notarul public calitatea moştenitorilor defuncţilor, întinderea drepturilor acestora, precum şi compunerea masei succesorale.

Prin urmare, cum cele două suplimente ale certificatelor de moştenitor sunt legale, cum moştenirea de pe urma defunctului P. D. a fost dezbătută, stabilindu-se moştenitorul acestuia (reclamantul neavând o astfel calitate), cum şi titlul de proprietate este unul valabil, calitatea de coindivizari asupra terenului înscris în acesta având-o doar cele două pârâte, reclamantul neavând o astfel de calitate, instanţa apreciază neîntemeiată acţiunea reclamantului, urmând a o respinge în principiu.

Se apreciază de către instanţă că se impune pronunţarea prin încheiere premergătoare asupra tuturor capetelor de cerere, inclusiv asupra anulării certificatelor de moştenitor, având în vedere strânsa legătură între stabilirea masei partajabile şi ieşirea din indiviziune solicitate de reclamant.

În privinţa probelor, într-adevăr, instanţa a admis şi proba cu expertiza topo, deşi o astfel de expertiză nu se impune, având în vedere reţinerea de către instanţă a valabilităţii înscrisurilor a căror anulare s-a solicitat; o astfel de probă a fost admisă motivat de faptul că, în situaţia respingerii ei, înainte de a da cuvântul pe încheierea premergătoare, ar fi fost considerată de părţi drept o antepronunţare în ce priveşte capătul de cerere privind ieşirea din indiviziune.

Pentru aceste considerente:

 

D I S P U N E

 Respinge în principiu acţiunea formulată de reclamantul P. Ş., împotriva pârâtelor M. G. şi P. M. A., astfel cum a fost completată.

 Stabileşte termen de fond 18.05.2011.

 Părţile au termen în cunoştinţă.

Cu recurs odată cu fondul cauzei.

Pronunţată în şedinţă publică azi, 13.04.2011. 

1

Domenii speta