Fara titlu

Dosar nr. 3864/235/2010

R O M Â N I A

JUDECĂTORIA  GHERLA

SENTINŢA CIVILĂ Nr.

Şedinţa publică de la 09 Martie 2010

Instanţa constituită din:

PREŞEDINTE :

GREFIER :

Pe rol fiind  judecarea cauzei civile formulată de creditorul N C V, în contradictoriu cu debitoarea SC ….SRL, având ca obiect somaţie de plată.

La apelul nominal făcut în cauză la prima şi la a doua strigare, lipsă părţile.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei, după care:

Instanţa, în temeiul prevederilor art. 167 alin. 1 Cod procedură civilă, încuviinţează înscrisurile depuse la dosar şi reţine cauza în pronunţare.

I N S T A N T A,

Deliberând asupra cauzei comerciale de faţă, constată urmatoarele :

Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanţe sub nr. 3864/235/2010 la data de 29.12.2009, creditorul N C V a chemat în judecată pe debitoarea SC …..SRL  solicitând instanţei să dispună emiterea unei ordonanţe prin care să fie obligată debitoarea să achite creditoului suma de 1302,66 lei reprezentând contravaloarea ferestrei din elemente de tâmplărie PVC şi suma de 76,205 lei penalităţi de întârziere, calculate până la data de 22.12.2009, conform disp. art. 8.1 din contractul de vânzare cumpărare nr. 07A.1.00638.2009/22.06.2009 şi obligarea debitoarei la plata cheltuielilor de judecată, constând în taxă judiciară de timbru, timbru judiciar şi onorariu.

În motivarea în fapt a cererii, creditorul a arătat că între părţi a fost încheiat contractul de vânzare cumpărare nr. 07A.1.00638.2009/22.06.2009, având ca obiect obligaţia debitoarei de a livra şi monta, până la data de 10.07.2009 o fereastră din tâmplărie PVC, la domiciliul creditorului, în schimbul unei sume de ban ice a fost achitată de creditor la dat încheierii contractului, astfel cum rezultă din chitanţa nr. 30010 emisă de debitoare.

Creditorul mai arată că debitoarea nu şi-a îndeplinit obligaţia asumată prin contract. În săptămâna 31-a s-a făcut livrarea produsului contractat, dar acesta nu corespundea fişei de măsurători din contract, astfel încât a refuzat montarea geamului, debitoarea obligându-se să remedieze situaţia în termen de maxim 5 zile.

Creditorul precizează că a notificat debitoarea pentru rezolvarea pe cale amiabilă a conflictului, dar aceasta nu a dat curs solicitării. Întrucât debitoarea nu şi-a îndeplinit obligaţiile contractuale au început să curgă penalităţile de întârziere, respective 0,05% pe zi de întârziere calculate prin raportare la debitul principal.

În drept, reclamanta a invocat dispoziţiile OG 5/2001, art. 46 C. com., art. 1073 C.civ. şi art. 274 alin. 1 C.pr. civ.

În susţinerea cererii, au fost depuse următoarele înscrisuri, în copie: factura şi chitanţa nr. 30010/22.06.2009 emise de debitoare (f. 6), contractul nr 07A.1.00638.2009/22.06.2009 (f. 7-10) şi notificare (f. 12-13).

Cererea fost legal timbrată, potrivit art. 3 lit. o ind.1 din Legea 146/1997, cu taxă de timbru judiciar în valoare de 39 lei şi 0,3 lei timbru judiciar.

Debitoarea, SC …. SRL deşi legal citată, nu a formulat întâmpinare pentru a-şi preciza poziţia procesuală, precum şi apărările şi dovezile pe care le-ar considera necesare.

În cauză a fost încuviinţată, considerându-se pertinentă, concludentă şi utilă soluţionării, proba cu înscrisurile depuse la dosar.

Analizând materialul probator administrat în cauză, instanţa reţine următoarele:

În fapt, între creditorul N C V şi debitoarea pârâtă SC … SRL. a intervenit un contract de vânzare cumpărare nr. 07A.1.00638.2009/22.06.2009 având ca obiect vânzare, livrarea şi montarea de geamuri termopan, cu tâmplărie PVC, pentru preţul în suma de 1,302.66 lei achitat integral de către creditor prin chitanţa nr. 30010/22.06.2009. Acest contract a fost încheiat conform dispoziţiilor art. 35 şi urm. C.com., întocmindu-se un înscris – instrumentum.

În baza contractului, livrarea şi montarea tâmplăriei trebuia efectuată până în săptămâna 28 din anul 2009, fapt care nu s-a realizat.

Totodată, din cuprinsul contractului, art. 8.1 reiese faptul că pentru nerespectarea termenului de livrare vânzătorul va plăti penalităţi de întârziere în valoare de 0,05% zi (zile lucrătoare) calculate la valoarea contractului.

În drept, în lipsa unor dispoziţii legale speciale în materie comercială, conform art. 969 C.civ, text de principiu,  „convenţiile legal făcute au putere de lege între părţile contractante”, acestea fiind ţinute să-şi execute întocmai şi cu bună-credinţă obligaţiile contractuale.

La soluţionarea cauzei, instanţa are în vedere şi dispoziţiile art. 46 din Codul Comercial potrivit cărora obligaţiunile comerciale şi liberaţiunile se probează: cu acte autentice, cu acte sub semnătura privată, cu facturi acceptate. Din cele menţionate rezultă că antrenarea răspunderii civile a debitoarei poate fi angajată în baza unor înscrisuri sub semnătură privată, cum este şi contractul încheiat de către părţi.

Conform art.1 din OG nr. 5/2001, creditorul poate solicita instanţei obligarea la  plată a debitorului, prin emiterea unei somaţii de plată, dacă sunt indeplinite cumulativ urmatoarele conditii: 

1. există o creanţă certă, lichidă şi exigibilă; creanta  reprezinta obligatii de plata a unor sume de bani;

2. obligatiile sunt asumate prin contract constatat printr-un inscris ori determinate potrivit unui statut, regulament sau altui inscris, insuşit de parti prin semnatura ori in alt mod admis de lege ;

3.  sa ateste drepturi şi obligaţii privind executarea anumitor servicii, lucrari sau orice alte prestatii.

Potrivit dispoziţiilor legale o creanţă este certă atunci când existenţa ei rezultă din chiar înscrisul constatator al creanţei, conform art. 379 alin.3 C.pr.civ., deci cand existenţa creantei este neîndoielnică.  Or, din înscrisurile depuse la dosar, respectiv contractul şi chitanţa emisă de creditor, reiese fără urmă de îndoială certitudinea debitului pretins de creditor, respectiv suma de 1,302.66 lei, sumă necontestată de către debitoare. De asemenea, creanţa este lichidă, cuantumul acesteia fiind determinat prin înscrisurile care o constată. Din înscrisurile existente la dosar rezultă şi exigibilitatea creanţei pretinse. Astfel, prin contractulîncheiat a fost stabilit, în mod clar, termenul de livrare şi montare, termen scadent în anul 2009.

Având în vedere cele sus expuse, instanţa constată că, în cauză, sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de articolul 1 alin. 1 din OG nr.5/2001 cu privire la debitul pretins în cuantum de 1,302.66 lei.

În pronunţarea soluţiei, instanţa va avea în vedere şi prevederile art. 1073 C.civ potrivit cărora creditorul are dreptul de a dobândi îndeplinirea exactă a obligaţiei asumate de către debitor. În cazul obligaţiilor care au ca obiect o suma de bani, precum cele din prezenta cauză, executarea în natura este întotdeauna posibilă, creditorul având un drept de gaj general asupra patrimoniului debitorului, drept care-i garanteaza executarea creanţei prin executarea silita a bunurilor acestuia .

Totodată, în cazul în care obiectul litigiului îl constituie o obligatie de a da, cum este şi obligaţia de a transfera proprietatea asupra unei sume de bani creditorul este îndatorat să dovedească existenţa obligaţiei, fapt pe care creditorul  N C V l-a dovedit prin înscrisurile depuse la dosar însuşite de către debitoare. Operează astfel în sarcina debitoarei o prezumtie de vinovăţie, iar daca aceasta nu dovedeste îndeplinirea obligatiei, se prezuma ca nerespectarea acesteia provine din vina sa, urmând a fi obligată la plata de despagubiri către creditoare. Or, din datele speţei nu rezultă faptul că debitoarea şi-a îndeplinit obligaţia de plată, aceasta nefăcând nicio dovadă în acest sens.

Faţă de situaţia sus expusă, dat fiind că creditoarea a făcut dovada existenţei obligaţiei debitoarei de a plăti suma pretinsă cu titlu de debit principal, iar acesta din urmă nu a făcut dovada plăţii acestei sume, instanta, în temeiul art. 1 si art. 6 din OG nr. 5/2001, va admite cererea si va soma debitoarea ca, în termen de 15 zile de la data rămânerii irevocabile a prezentei hotărâri, să plătească către creditoare suma de 1,302.66 lei, reprezentand debit restant.

La stabilirea termenului de plată, instanţa a avut în vedere cuantumul sumei datorate de către debitoare.

Referitor la penalităţile de întârziere solicitate, instanţa constată că părţile au inserat în cuprinsul contractului , art. 8.1 faptul că pentru nerespectarea termenului de livrare vânzătorul va plăti penalităţi de întârziere în valoare de 0,05% zi (zile lucrătoare) calculate la valoarea contractului. Aceste penalităţi au rolul de sancţiona pe debitor pentru încălcarea obligaţiei şi totodată de a repara prejudiciul suferit de creditor în executarea obligaţiilor asumate. Instanţa a reţinut, din fişa de calcul ataşată la dosar (f. 6), faptul că penalităţile solicitate de creditoare, sunt în cuantum de 76,205 lei, penalităţi care nu au fost contestate de către debitoare.

Dat fiind faptul că debitoarea şi-a însuşit prin semnătură contractul, exprimându-şi astfel acordul şi pentru plata penalităţilor menţionate, rezultă  cu  certitudine obligaţia acesteia de  a achita creditorului, în  cazul  depăşirii  termenului de scadenţă  a unor  sume de  bani cu  titlu de  penalităţi  de  întârziere, cuantumul  acestor  penalităţi  fiind determinabil faţă de clauzele contractului şi faţă de  perioada  de neexecutare  a obligaţiei  de  livrare a produselor contractate de creditor.

Având în  vedere  că  părţile  au  evaluat  anticipat  printr-o  convenţie  accesorie, cuantumul  despăgubirilor pentru executarea cu întârziere a  obligaţiei debitorului, şi faţă de dispoziţiile art. 43 C.Com, potrivit cărora datoriile  comerciale lichide şi plătibile în bani produc dobândă de drept  din ziua în care  devin exigibile, instanţa reţine şi caracterul exigibil al sumei reprezentând  penalităţi de întârziere, urmând a obliga debitoarea la plata acestora.

Faţă de cele sus expuse, instanţa urmează a admite cererea creditorului, respectiv sa oblige debitoarea ca în termen de 15 zile de la rămânerea irevocabilă a prezentei hotărâri, să plătească creditorului suma de 1302,66 lei reprezentând contravaloarea produselor contractate, precum şi suma de 76,205 lei, reprezentând penalităţi de întârziere calculate până la data de 22.12.2009, în baza contractului de vânzare cumpărare nr. 07A.1.00638.2009/22.06.2009.

Cu privire la cheltuielile de judecată, instanţa, faţă de dispoziţiile art. 274 alin. 1 potrivit cărora acestea sunt suportate de partea care cade în pretenţii şi având în vedere soluţia ce urmează a fi pronunţată în această cauză, urmează a obliga debitoarea la plata sumei de 42 lei cu titlu de cheltuieli de judecată (taxa judiciara de timbru si timbru judiciar).

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII,

HOTĂRĂŞTE

Admite cererea formulată de către creditorul N C V, domiciliat în ……, în contradictoriu cu debitoarea S.C. ……SRL, cu sediul în ….

Somează debitoarea, ca în termen de 15 zile de la rămânerea irevocabilă a prezentei hotărâri, să plătească creditoarei suma de 1302,66 lei reprezentând contravaloarea produselor contractate, precum şi suma de 76,205 lei, reprezentând penalităţi de întârziere calculate până la data de 22.12.2009, în baza contractului de vânzare cumpărare nr. 07A.1.00638.2009/22.06.2009.

Obligă debitoarea la plata către creditoare a sumei de 42 lei cu titlul de cheltuieli de judecată.

Irevocabilă pentru creditor, cu acţiune în anulare, în 10 zile de la comunicare, pentru debitor.

Pronunţată în şedinţa publică din data de 09.03.2010.

PREŞEDINTE GREFIER

Domenii speta

Spete similare