Contestaţie la executare. Stingerea obligaţiei debitorului.

Contestaţie la executare. Stingerea obligaţiei debitorului.

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Giurgiu, contestatoarea A.J.O.F.M. Giurgiu a formulat în contradictoriu cu intimatul C.G. contestaţie la executare împotriva actelor de executare ale executorului judecătoresc.

În fapt, contestatoarea a motivat că potrivit sentinţei civile nr.16/LM AS/17.01.2006 a Tribunalului Giurgiu modificată prin decizia Curţii de Apel Bucureşti a fost obligată la plata venitului de completare într-un număr de luni egal cu diferenţa dintre perioada prevăzută de OUG nr.8/2003 şi numărul de luni pentru care reclamantul a primit plăţi compensatorii.

Contestatoarea a mai arătat că intimatul a avut la data disponibilizării o vechime în muncă de 24 ani şi a beneficiat de 12 salarii compensatorii, iar contestatoarea şi-a executat obligaţia privind plata venitului de completare.

În drept au fost invocate prevederile art.399 C.proc.civ.

A fost ataşat la dosar dosarul de executare silită nr.22/2007 al executorului judecătoresc I.I.

În baza art.167 C.proc.civ. instanţa a încuviinţat contestatoarei proba cu înscrisuri şi interogatoriul intimatului, considerându-le pertinente, concludente şi utile soluţionării cauzei.

Analizând actele şi lucrările dosarului instanţa a reţinut că la data de 19.01.2007 a fost emisă de către executorul judecătoresc I.I. somaţia de plată în dosarul nr.22/2007 prin care era obligată contestatoarea A.J.O.F.M. Giurgiu să plătească intimatului C.G. venitul de completare plus onorariul de executare de 5% din sumă.

Instanţa a reţinut că potrivit sentinţei civile nr.16/LMAS/17.01.2006 a Tribunalului Giurgiu modificată prin decizia nr.1901/R/25.05.2006 a Curţii de Apel Bucureşti contestatoarea a fost obligată la plata către intimat a venitului de completare într-un număr de luni egal cu diferenţa dintre perioada prevăzută de OUG nr8/2003 şi numărul de luni pentru care reclamantul a primit plăţi compensatorii.

Potrivit art.1 alin.3 din OUG nr.8/2003 „În cazul în care persoanele disponibilizate beneficiază de plăţi compensatorii sau alte forme compensatorii potrivit contractelor colective de muncă, din bugetul asigurărilor pentru şomaj se acordă venituri de completare pentru un număr de luni egal cu diferenţa dintre perioada prevăzută de art.2 alin.3 din OUG nr.8/2003 şi numărul de luni pentru care s-au acordat plăţi compensatorii”.

În speţă, instanţa a constatat că intimatul având o vechime în muncă de 24 ani şi 26 zile, iar potrivit art.2 alin.3 lit. b in OUG nr.8/2003 avea dreptul la un venit de completare lunar pe o perioadă de 22 luni, de la data stabilirii indemnizaţiei de şomaj.

Din adresa nr.5538/24.07.2006 a S.C. U.T. Giurgiu S.A. şi tabelele nominale anexate rezultă că intimatul C.G. a beneficiat la data concedierii de un număr de 12 salarii reprezentând ajutor de concediere sub forma plăţilor compensatorii.

Prin urmare, din bugetul asigurărilor pentru şomaj, acesta mai trebuia să beneficieze de un număr de 10 venituri de completare, calculate conform art.2 alin.1 lit. b din OUG nr.8/2003, lucru care s-a şi întâmplat, contestatoarea executându-şi obligaţia în sensul achitării acestor sume către creditor, conform O.P. nr.1678/14.08.2006 şi borderoului anexat, intimatul figurând la numărul 501016.

Potrivit art.371/5 lit. a C.proc.civ. „Executarea silită încetează dacă s-a realizat integral obligaţia prevăzută în titlul executoriu…”.

În acest context, instanţa constată că debitoarea şi-a îndeplinit obligaţia înainte de data promovării de către creditor a cererii de executare silită la executorul judecătoresc, astfel că, practic executarea silită era fără obiect iar o obligare a contestatoarei la plata cheltuielilor de executare este neîntemeiată din moment ce nu se poate reţine culpa acesteia în pornirea executării silite de către intimat.

Pentru considerentele expuse, instanţa a admis contestaţia la executare şi pe cale de consecinţă a desfiinţat executarea silită, hotărârea fiind definitivă şi irevocabilă.

Domenii speta

Spete similare