Plângere împotriva solpuţiilor procurorului. Art. 2781 Cod procedură penală.

Sentinţă penală 45 din 11.02.2009


JUDECĂTORIA MANGALIA

SENTINŢA PENALĂ NR.45/P/11.02.2009

Plângere împotriva soluţiilor procurorului. Art. 2781 Cod procedură penală.

Prin plângerea înregistrată pe rolul Judecătoriei Mangalia la data de 16.12.2008 petentul A.D. a solicitat instanţei ca prin hotărârea ce o va pronunţa să dispună infirmarea rezoluţiei din data de  02.10.2008 dată de Parchetul de pe lângă Judecătoria Mangalia în dosarul nr. 2384/P/2007, rezoluţie prin care s-a confirmat propunerea de neîncepere a urmăririi penale faţă de făptuitorii G.A., I.E. şi N.M..

În motivarea plângerii, petentul a arătat că în anul 1996 a solicitat Primăriei T restituirea terenului în suprafaţă de 2980 mp care aparţinuse tatălui său, pe care era cultivată viţă de vie şi din care îi  fusese confiscată suprafaţa de 980 mp.

S-a arătat de către petent faptul că după decesul tatălui său a continuat să locuiască în casa bătrânească şi folosească acest teren iar în anul 1996, urmare a cererii de restituire formulată la Primăria T, s-a întocmit planul de situaţie cu întreaga suprafaţă de teren, respectiv 2980 mp.

Petentul a arătat că i-a fost eliberat titlu de proprietate doar pentru suprafaţa de 2019 mp iar pentru diferenţa de 980 mp i-a fost eliberat titlu surorii sale, E.V., deşi aceasta  nu era îndreptăţită.

Petentul a arătat că s-a adresat Primăriei T şi a aflat că la baza  eliberării titlului său de proprietate nu a stat cererea pe care a formulat-o în anul 1996 ci o cerere scrisă şi înregistrată tot în anul 1996 de făptuitorul G.A., primarul comunei.

S-a mai arătat de către petent faptul că făptuitorul G.A. a ascuns cererea formulată de petent în anul 1996,  a întocmit în fals cererea de restituire a terenului şi care a sta la emiterea titlului de proprietate al petentului pentru o suprafaţă mai mică de teren decât aceea la care era îndreptăţit şi a folosit cererea falsă cu ajutorul făptuitoarelor I.E., secretarul Primăriei T,  şi N.M., salariat al aceleiaşi instituţii.

Plângerea nu a fost motivată în drept.

Plângerii i-au fost anexate copii de pe înscrisuri: cererile înregistrate la Primăria T sub nr. 9440/10.12.2008 şi sub nr. 545/23.02.1996.

La termenul de judecată din data de 14.01.2009 petentul a depus precizări scrise prin care a arătat faptul că familia sa a avut de suferit de pe urma primarului G.A. încă din anul 1989, când era pe cale să fie evacuată din apartament, soţiei sale nu i-a fost atribuită în proprietate nicio suprafaţă de teren deşi a lucrat la fostul CAP T începând cu anul 1983 întrucât  făptuitorii au mai falsificat şi un act de partaj iar fiica numitului G.A. l-a ameninţat cu blesteme motivat de faptul că a formulat plângerea penală.

Petentul a mai arătat că terenuri situate în intravilanul comunei T., similare terenului care nu i-a fost restituit datorită activităţii ilicite a făptuitorilor, au fost vândute cu preţul de până la 25-30 Euro/mp şi a solicitat să fie despăgubit la suma de 40 Euro/mp pentru cei 980 mp de care a fost privat precum şi pentru daunele morale suferite.

Precizărilor le-au fost anexate copii de pe cererea înregistrată la Primăria T. sub nr. 1873/11.03.1991 şi tabel eliberat de Consiliul Local T..

În şedinţa publică din data de 14.01.2009 petentul a arătat că făptuitorul G.A. a decedat în cursul lunii decembrie 2008.

La solicitarea instanţei a fost depus la dosarul cauzei certificatul de deces al făptuitorului G.A..

în dovedirea plângerii, petentul a solicitat administrarea probei cu înscrisuri, probă pe care instanţa, faţă de dispoziţiile art. 2781 alin.7 Cod procedură penală, a apreciat-o ca fiind pertinentă, concludentă şi utilă soluţionării cauzei şi a încuviinţat-o.

Au fost depuse de către petent la dosarul cauzei următoarele înscrisuri: declaraţia olografă a numitei C M, adresa nr.6461 din 14.09.2005 emisă de Primăria comunei T., adeverinţa nr.6310 din 30.08.1991 eliberată de Comisia comunală T., cererea formulată de petent la data de 31 mai 2007 şi înregistrată sub nr.721, adresată instituţiei Prefectului judeţului Constanţa

Din oficiu, în exercitarea rolului activ reglementat de art. 4 Cod procedură penală, instanţa a dispus ataşarea la dosarul cauzei a dosarelor nr. 2384/P/2007 şi nr. 291/II/2/2008 ale  Parchetului de pe lângă Judecătoria Mangalia.

În drept, potrivit art.2781 alin.7 Cod procedură penală, „ judecătorul, soluţionând plângerea, verifică rezoluţia sau ordonanţa atacată, pe baza lucrărilor şi a materialului din dosarul cauzei şi a oricăror înscrisuri noi prezentate.”

Din analiza materialului probator administrat în cursul cercetărilor efectuate în cauză, în vederea soluţionării plângerii, instanţa reţine următoarele :

Prin cererea înregistrată la Primăria Comunei T. sub nr. 545/23.02.1996 petentul a solicitat, în baza art. 35 din Legea nr. 18/1991, atribuirea titlului de proprietate pentru o suprafaţă de 2980 mp de teren situată în intravilanul comunei T. ( copie cerere depusă la dosar).

Din verificările efectuate în Registrul Agricol de către numita N.M., agent agricol la Primăria T.,  a rezultat că petentul era înregistrat cu suprafaţa de 2019 mp , pentru care plătea impozit agricol, iar nu cu suprafaţa de 2980 mp menţionată în cererea formulată în baza art. 35 din Legea nr. 18/1991.

Prin hotărârea nr. 51/21.08.1996 a Comisiei locale de fond funciar T. s-a propus Prefecturii Constanţa eliberarea titlului de proprietate în favoarea petentului pentru suprafaţa de 2019 mp, teren situat în tarlaua nr. 75, parcela 1095.

Prin ordinul nr. 166/30.09.1996 al Prefectului Judeţului Constanţa, petentului i-a fost atribuită în proprietate suprafaţa de 2019 mp teren situat în comuna T. ( fila 22 din dosarul de cercetare penală).

Suprafaţa de 980 mp teren revendicată de petent a fost atribuită în proprietate numitei E.V., sora petentului, prin ordinul nr. 170 din 30.09.1996 al Prefectului Judeţului Constanţa, potrivit Hotărârii nr. 55/21.08.1996 a Consiliului Local T.

Prin plângerea înregistrată la Parchetul de pe lângă Judecătoria Mangalia sub nr. 2384 din 14.12.2007 petentul a solicitat tragerea la răspundere penală a numitului G.A., fost primar al comunei T..

Ulterior, petentul şi-a completat plângerea solicitând tragerea la răspundere penală şi a numitelor  I.E., secretar al primăriei, şi N.M., agent agricol în cadrul aceleiaşi primării.

Petentul a solicitat cercetarea penală a celor trei făptuitori motivând prin aceea că în cursul anului 1996, fostul primar al comunei, cu complicitatea celor două funcţionare, a întocmit în fals şi a folosit o cerere atribuită petentului, prin care acesta renunţa la o suprafaţă de 980 mp teren.

De la data întocmirii înscrisului reclamat de către petent ca fiind fals( 1996)  şi până la data formulării de către petent a plângerii penale ( 2007) au trecut 11 ani.

Prin rezoluţia nr. 2384/P/ 02.10.2008 dată de Parchetul de pe lângă Judecătoria Mangalia s-a confirmat de către procuror, în temeiul dispoziţiilor art. 228 alin.6 şi art. 10 lit. d Cod procedură penală, propunerea de neîncepere a urmăririi penale faţă de numiţii G.A., I.E. şi N.M., cercetaţi pentru săvârşirea infracţiunilor prevăzute de art. 246 Cod penal, de art. 290 Cod penal şi de art. 291 Cod penal.

În motivarea rezoluţiei, procurorul a reţinut că în cauză nu există probe suficiente cu privire la faptul că numitul G.A. ar fi redactat în fals cererea la care petentul a făcut referire în plângerea penală.

Procurorul a reţinut că cererea la care petentul face referire a fost înregistrată la Primăria Comunei T. sub nr. 545/23.02.1996, din declaraţia făptuitorului G.A. a rezultat că aceasta a fost întocmită cu acordul petentului iar  cererea a fost analizată de organele competente.

În subsidiar, s-a reţinut că de la data întocmirii înscrisului indicat de petent au trecut mai mult de 12 ani, timp în care s-a împlinit termenul de prescripţie a răspunderii penale, care în cauză este de 5 ani.

Împotriva acestei ordonanţe, petentul s-a adresat cu plângere Prim-procurorului Parchetului de pe lângă Judecătoria Mangalia.

Prin rezoluţia nr. 291/II/2/2008 din 28.11.2008 dată de Prim procurorul Parchetului de pe lângă Judecătoria Mangalia plângerea petentului a fost respinsă ca neîntemeiată.

În motivarea acestei rezoluţii se arată că soluţia dată de procuror este legală şi temeinică întrucât şi nu există motive pentru infirmarea acesteia.

Numitul G.A. a decedat la data de 28.12.2008 ( certificat de deces depus în copie la dosar).

Având în vedere situaţia de fapt reţinută instanţa apreciază că nu sunt întrunite cerinţele prevăzute de art. 2781 alin.8 lit. b Cod procedură penală  pentru admiterea plângerii formulate de petent.

În drept, potrivit art. 290 Cod penal, „Falsificarea unui înscris sub semnătură privată prin vreunul din modurile arătate în art. 288, dacă făptuitorul foloseşte înscrisul falsificat ori îl încredinţează altei persoane spre folosire, în vederea producerii unei consecinţe juridice, se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă” iar potrivit art. 291 Cod penal, „Folosirea unui înscris oficial ori sub semnătură privată, cunoscând că este fals, în vederea producerii unei consecinţe juridice, se pedepseşte cu închisoare de la3 luni la 3 ani când înscrisul este oficial, şi cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă când înscrisul este sub semnătură privată”.

Potrivit art. 246 Cod penal, „ fapta funcţionarului public care, în exerciţiul atribuţiilor sale de serviciu, cu ştiinţă, nu îndeplineşte un act sau îl îndeplineşte în mod defectuos şi prin aceasta cauzează o vătămare intereselor legale ale unei persoane se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani”.

Având în vedere dispoziţiile legale anterior menţionate precum şi faptul că din probele administrate în cauză a rezultat că cererea adresată Primăriei T. a fost întocmită de către numitul G.A. dar corespunde solicitării petentului de a i se elibera titlul de proprietate pentru întreaga suprafaţă de 2980 mp şi a fost folosită cu acordul petentului, şi nu a rezultat că cele trei persoane împotriva cărora s-a formulat plângerea penală ar fi îndeplinit în mod defectuos acte vizând exercitarea atribuţiilor lor de serviciu,  instanţa apreciază că soluţia dată de procuror prin rezoluţia nr. 2384 din 02.10.2008 este legală şi temeinică.

Susţinerile petentului în sensul că numitul G.A. ar fi întocmit în fals o cerere prin care petentul renunţa la suprafaţa de 980 mp nu pot fi reţinute.

Astfel, cererea înregistrată la Primăria T. sub nr. 545/1996 menţionează ca suprafaţă de teren solicitată de petent pe cea de 2980 mp iar nu suprafaţa de 2019 mp (cererea depusă la dosar) şi  petentul nu a făcut dovada împrejurării că atribuirea în proprietate doar a suprafeţei de 2019 mp se datorează vreunei cereri de renunţare la 980 mp ce ar fi fost întocmită de către numitul G.A..

De asemenea,  din cercetările efectuate în cauză a rezultat că propunerea Primăriei T. pentru suprafaţa de teren menţionată în Ordinul nr. 166/1996 al Prefectului a avut la bază înregistrările din Registrul Agricol al comunei.

În plus, la data întocmirii înscrisului reclamat de către petent ca fiind fals ( 1996)  şi până la data formulării de către petent a plângerii penale ( 2007) au trecut 11 ani, timp în care s-a împlinit termenul de prescripţie al răspunderii penale pentru toate faptele reclamate prin plângerea penală.

Susţinerile petentului în sensul că abia în anul 2007 a aflat despre înscrisul întocmit în fals de către numitul G.A. nu pot fi primite.

Astfel, potrivit dispoziţiilor art. 122 alin. 2 Cod penal, termenele de prescripţie a răspunderii penale se socotesc de la data săvârşirii infracţiunilor iar nu de la data descoperirii faptelor.

Mai mult, petentul avea posibilitatea de a contesta în justiţie atât propunerea Primăriei T. cât şi ordinul prefectului prin care i s-a atribuit în proprietate un teren în suprafaţă mai mică decât cea solicitată, prilej cu care ar fi putut analiza întreaga documentaţie care a sta la baza eliberării titlului de proprietate.

Împrejurarea că numitul G.A. a decedat la data de 28.12.2008 nu este de natură să conducă la schimbarea soluţiei date de procuror întrucât decesul a intervenit ulterior rezoluţiei contestate de petent.

Precizările făcute de petent în scris şi depuse la dosarul cauzei în timpul judecăţii, în sensul că a fost ameninţat cu blesteme de către fiica numitului G.A., nu vor fi analizate, acestea nefăcând obiectul plângerii penale soluţionate de procuror prin rezoluţia contestată.

Având în vedere considerentele de fapt şi de drept anterior expuse,  instanţa, în baza art. 2781 alin. 8 lit. a Cod procedură penală, va respinge ca nefondată plângerea formulată de petent şi va menţine soluţia dată de Parchetul de pe lângă Judecătoria Mangalia în dosarul nr. 2384/P/2007 prin  rezoluţia din data de  02.10.2008,  prin care s-a confirmat propunerea de neîncepere a urmăririi penale faţă de făptuitorii G.A., I.E. şi N.M., cercetaţi pentru săvârşirea infracţiunilor prevăzute de art. 246 Cod penal, de art. 290 Cod penal şi de art. 291 Cod penal.

În baza art. 192 alin. 2 Cod procedură penală instanţa va obliga pe petent la plata către stat a sumei de 50 lei reprezentând cheltuieli judiciare avansate în cauză.