Contract de închiriere pe durată determinată. Părăsire imobil înainte de împlinirea termenului. Pretenţii. Putere de lucru judecat.

Sentinţă civilă 9158 din 08.10.2013


În lipsa notificării de către locatar în condiţiile art. 24 din Legea nr. 114/1996 locatarul datorează chirie până la împlinirea duratei contractului şi cheltuieli de întreţinere doar până la părăsirea, în fapt, a imobilului închiriat

Sentinţa civilă nr. 9158 din data de 08.10.2013

Reclamanta D.N. a chemat în judecată pe pârâtul B.B., solicitând obligarea acestuia la plata sumei de 800 lei, reprezentând chiria pentru lunile mai-iulie 2010, la plata chiriei pentru perioada 14.07.2010-06.08.2010 (23 zile), cu care termenul a fost prelungit pană la îndeplinirea actului de predare/primire a locuinței, plata cheltuielilor de întreținere datorate la data de 13.07.2010, în valoare de 204 lei, plata taxei de habitat de 47 lei, plata de daune-interese moratoriii pentru prejudiciul cauzat prin întârzierea paratului chiriaș în executarea obligațiilor, precum şi cheltuieli de judecată

Judecătoria Galaţi a respins acţiunea  ca nefondată reţinând în motivarea soluţiei în principal că se impune a fi avute în vedere aspectele reţinute irevocabil prin sentinţa pronunţată în dosarul nr. …./…./2010 respectiv împrejurarea  că pârâtul nu a mai locuit în imobil dar a efectuat lucrările de reparaţii şi curăţenie la care nu era obligat  potrivit contractului dintre părţi

Între reclamanta D.N.  în calitate de locator şi pârâtul B.B. în calitate de locatar, s-a încheiat, la data de 13.07.2009, contractul de închiriere nr. 42102, având ca obiect imobilul situat în Galaţi, str. nr., bl. ap. jud. Galaţi.

Potrivit clauzelor contractuale, chiria a fost stabilită la suma de 400 lei/lună, durata contractului a fost de 1 an, de la data de 13.07.2009 şi până la data de 13.07.2010, iar întreţinerea imobilului şi plata utilităţilor revenea chiriaşului.

Instanţa a reţinut faptul ca paratul a locuit efectiv în apartament pană la data de 28.02.2010 şi că potrivit celor retinute în mod irevocabil în prima hotarare, paratul a parasit imobilul datorită starii deplorabile a acestuia, stare nedatorată paratului dar ale cărei urmari acesta a fost practic forţat de catre reclamantă sa le remedieze, desi nu îi incumba această obligatie.

Rezultă, deci, că pentru toată această perioadă în care reclamanta a refuzat în mod nejustificat primirea cheii apartamentului, paratul nu poate fi obligat la plata niciunei sume de bani.

Împotriva sentinţei Judecătoriei Galaţi a fost  declarat recurs de către reclamantă.

Instanţa de control judiciar a reţinut că instanţa de fond a reţinut corect situaţia de fapt şi a dat corect eficienţă efectului pozitiv al puterii de lucru judecat care se manifestă ca prezumţie, ca  mijloc de probă  de natură să demonstreze ceva în legătură cu raporturile juridice  dintre părţi, venind să demonstreze modalitatea în care au fost dezlegate anterior anumite aspecte litigioase  în raporturile dintre părţi, fără posibilitatea de a statua diferit.

Instanţa de fond în cauza dedusă judecăţii a reţinut corect că pârâtul-intimat a părăsit imobilul la data de 28.02.2010 – astfel cum s-a statuat prin sentinţa civilă  nr. 6589/2011 a Judecătoriei Galaţi irevocabilă prin decizia civilă nr. 1009/2011 a Tribunalului Galaţi – însă a omis că potrivit contractului de închiriere nr. 42102/2009 durata locaţiunii a fost stabilită până la 13.07.2010.

În aceste condiţii, reţinând prin sentinţa civilă nr. 6589/2011 a Judecătoriei Galaţi că se impune obligarea pârâtului la plata contravalorii chiriei restante datorată pe perioada aprilie-mai 2010 întrucât acesta nu a făcut dovada notificării în scris a proprietarului – a reclamantei-recurente – potrivit art. 24 din Legea nr. 114/1996, în mod corect se impunea obligarea pârâtului la plata contravalorii chiriei pentru întreaga perioadă a locaţiunii.

Cum nici în recurs nu s-a dovedit îndeplinirea condiţiilor impuse  de art. 24 din Legea nr. 114/1996 chiriaşul – în speţă intimatul – datorează proprietarului  - în speţă recurenta – contravaloarea chiriei pentru întreaga perioadă  a locaţiunii stipulată  de părţi prin contract.

Instanţa de fond  a reţinut corect  că pârâtul nu datorează reclamantei  contravaloarea cheltuielilor de  întreţinere pretinse în condiţiile în care a recunoscut că acesta a părăsit apartamentul la 28.02.2010, iar debitul pretins, dovedit cu adeverinţa nr. …./2010, respectiv  chitanţa nr. ……/2010 fac dovada achitării sumei de 204 lei aferentă  cheltuielilor de întreţinere pentru lunile martie-iulie 2010.

Cum potrivit contractului de încheiat între părţi chiriaşul  datora proprietarului exclusiv cheltuielile de întreţinere şi chirie, suma pretinsă de reclamantă  cu titlu  de taxă de habitat nu este datorată .