Declararea judecătorească a morţii

Sentinţă civilă 10980/2014 din 06.10.2014


SENTINŢA CIVILĂ Nr. 10980/2014

Şedinţa publică de la 06 Noiembrie 2014

Completul compus din:

PREŞEDINTE ………..

Grefier ………………..

Ministerul Public a fost reprezentat de procuror …….., din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Oradea.

Pe rol judecarea cauzei civile privind pe petentul ……… şi pe intimata .., intimatul ……, intimata …… în şedinţa publică, atât la prima cât şi la a doua strigare a cauzei, părţile nu se prezintă.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul  cauzei de către grefier, după care:

Dezbaterile în fond au avut loc în şedinţa publică din data de 30.10.2014, fiind consemnate în acea încheiere, care face parte integrantă din prezenta, când instanţa, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunţarea pentru data de 06.11.2014, când în aceeaşi compunere şi pentru aceleaşi motive a hotărât următoarele:

INSTANŢA

Deliberând asupra  acţiunii civile de faţă, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Bihor la data de 16.01.2012, sub dosar nr…………/2012, legal timbrată, petentul ………., în contradictoriu cu intimata ………, a solicitat instanţei să dispună declararea judecătorească a morţii numiţilor …

În motivarea în fapt a cererii, petentul susţine că în timpul celui de-al 2-lea Război Mondial susnumiţii (rude colaterale ale petentului) au emigrat în Brazilia, conform mărturiilor unor persoane din anturajul acestora. Petentul mai arată că nu deţine nicio informaţie despre soarta acestora, martorii declarând doar că aceştia au decedat.

Interesul intentării acestei acţiuni constă în faptul că se impune stabilirea vocaţiei succesorale a petentului după susnumiţii, în cadrul procedurii de reconstituire a dreptului de proprietate asupra terenurilor, procedură judiciară care se află în faza recursului care face obiectul dosarului nr.6847/271/2008 al Tribunalului Bihor.

În drept, petentul a invocat art.49 şi următ. C.civ., iar în probaţiune a depus la dosar înscrisuri, solicitând încuviinţarea probei testimoniale.

Prin sentinţa civilă nr.754/C/27.04.2012, Tribunalul Bihor a declinat competenţa de soluţionare a acţiunii în favoarea Judecătoriei Oradea.

Prin încheierea din 01.11.2012, Judecătoria Oradea a admis excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a Ministerului Public-Parchetul de pe lângă Judecătoria Oradea, dispunând citarea intimaţilor ……. şi H…………(născută …………. prin afişare la uşa instanţei şi la ultimul domiciliu cunoscut.

Prin încheierea nr.278/29.05.2013, pronunţată de Judecătoria Oradea în dosarul nr.6172/271/2013, s-a dispus instituirea curatelei pe seama intimaţilor ……. (născută ……….., fiind desemnată, în calitate de curator special, numita …….., pentru ca, în această calitate, să îi reprezinte pe intimaţi în dosarul nr.466/111/2012.

Deşi legal citată, intimata AUTORITATEA TUTELARĂ - PRIMĂRIA ORADEA nu s-a pronunţat asupra cererii formulate de petent.

La termenul de judecată din 16.10.2014, petentul, prin reprezentant convenţional, a formulat verbal, în şedinţa publică, o precizare de acţiune, ulterior depusă în scris la dosar în data de 21.10.2014 (f.190-191), arătând că solicită declararea judecătorească a morţii şi a numiţilor …….., aceştia fiind copiii numiţilor ………...

În susţinerea precizării de acţiune, petentul învederează instanţei că ambii martori menţionează despre o cunoştinţă care a revenit în ţară, după ce şi aceasta emigrase în Brazilia, unde se întâlnise cu soţii ……. Această cunoştinţă le-a povestit că soţii ……. au decedat, iar după aceştia au decedat şi copii lor, ……….

La termenul de judecată din 30.10.2014, instanţa a invocat din oficiu excepţia tardivităţii formulării precizării de acţiune, apreciind că aceasta reprezintă o cerere de modificare a obiectului acţiunii principale, excepţie care a fost unită cu fondul cauzei, conform art.137, alin.2 C.pr.civ.

În cauză instanţa a încuviinţat pentru petent proba cu înscrisuri şi proba testimonială, prin audierea martorei ……… (declaraţia de la f.101 dosar) şi a martorului …….., audiat la domiciliul acestuia, conform procesului-verbal din 02.10.2014 (f.186 dosar).

Reprezentantul Ministerului Public-Parchetul de pe lângă Judecătoria Oradea a pus concluzii de admitere a excepţiei tardivităţii formulării precizării de acţiune, iar pe fond de admitere a acţiunii civile iniţial formulate..

Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine următoarele:

Cu preeminenţă, faţă de data introducerii acţiunii civile (16.01.2012), instanţa constată că normele de drept procesual civil incidente în speţă sunt cele ale vechiului Cod de procedură civilă, conform art.25 din Noul C.pr.civ. şi, respectiv, art.3, alin.2 din Legea nr.76/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr.134/2010 privind Codul de procedură civilă.

În privinţa dreptului material, se constată incidenţa în prezenta cauză a prevederilor art.49 din Noul Cod civil privind declararea judecătorească a morţii, în considerarea art.6, alin.6 N.C.civ. privind efectele viitoare ale situaţiilor juridice născute anterior intrării în vigoare a legii noi, derivate din starea şi capacitatea persoanelor (în speţă fiind vorba de aspecte derivate din capacitatea civilă a persoanei fizice), coroborat cu art.5, alin.2 şi art.13, alin.1 (privind drepturile personalităţii) din Legea nr.71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr.287/2009 privind Codul civil.

Potrivit art.51 din Noul C.civ., “soluţionarea cererii de declarare a morţii se face potrivit dispoziţiilor Codului de procedură civilă”, însă raportat la argumentele de mai sus privind dreptul procesual aplicabil în speţă, instanţa va face trimitere la dispoziţiile art.30-43 din Decretul nr.32/1954 pentru punerea în aplicare a Codului familiei şi a Decretului privitor la persoanele fizice şi persoanele juridice, dispoziţii de procedură civilă aplicabile în materie până la data intrării în vigoare a Noului C.pr.civ., conform art. 230, lit.o din Legea nr. 71/2011.

În fapt, petentul solicită declararea judecătorească a morţii intimaţilor ……….), arătând că după al 2-lea Război Mondial aceştia ar fi emigrat în Brazilia, moment de la care nu mai deţine alte informaţii despre cele două persoane, alte persoane declarând că aceştia ar fi decedat.

Cu prioritate, raportat la excepţia tardivităţii formulării precizării de acţiune (prin care petentul a solicitat şi declararea judecătorească a morţii  numiţilor ….., toţi fiind copiii numiţilor H………., depusă la dosar de petent, prin reprezentant convenţional, la data de 21.10.2014 (f.190-191), excepţie invocată din oficiu la termenul din 30.10.2014, instanţa o va  admite ca întemeiată, în considerarea art.132, alin.1, coroborat cu art.134 V.C.pr.civ., precizarea de acţiune formulată de petent reprezentând, în fapt, o modificare a cererii iniţiale introductive de instanţă, formulată şi depusă la dosar cu mult după prima zi de înfăţişare, demersul procesual al petentului fiind iniţiat la 16.01.2012. În consecinţă, instanţa va respinge ca tardiv formulată precizarea de acţiune susmenţionată.

Cu privire la acţiunea introductivă, instanţa va face trimitere la dispoziţiile art.49, alin.1 N.C.civ., care statuează următoarele:

“În cazul în care o persoană este dispărută şi există indicii că a încetat din viaţă, aceasta poate fi declarată moartă prin hotărâre judecătorească, la cererea oricărei persoane interesate, dacă au trecut cel puţin 2 ani de la data primirii ultimelor informaţii sau indicii din care rezultă că era în viaţă.”

Din interpretarea textului de lege suscitat, instanţa reţine că, pentru admisibilitatea unei cereri privind declararea judecătorească a morţii, trebuie îndeplinite cumulativ două cerinţe: 1) persoana să fie dispărută; şi 2) să existe indicii că a încetat din viată.

În speţă, din probatoriul administrat ca urmare a diligenţelor depuse de petent şi faţă de demersurile solicitate a fi îndeplinite de către instanţă, se constată că nu este îndeplinită niciuna din cele două cerinţe.

În primul rând, intimaţii a căror moarte se solicită a fi declarată pe cale judecătorească nu pot fi consideraţi persoane dispărute, din înscrisurile depuse la dosar reieşind doar faptul că nu figurează în Evidenţa Persoanelor Bihor şi nici înregistrate în baza de date privind persoanele urmărite, conform adresei IPJ Bihor nr.111311/31.07.2012 (f.2 dosar).

Din adresa SPCLEP Oradea nr........../25.06.2012 (f.4 dosar), reiese doar faptul că susnumiţii au avut 3 copii, identificaţi pe baza informaţiilor furnizate de petent.

Potrivit adresei nr.6126/28.06.2012 a Comunei Paleu- prin Primar (f.5), rezultă că membrii familiei ……… „nu sunt de origine din această zonă”, fiind efectuate cercetări în registrele de stare civilă, respectiv în întreaga evidenţă a naşterilor din perioada 1872-1902, fără însă a se obţine vreun rezultat.

Cu adresa de înaintare nr.153C/05.03.2012 (f.43 dosar), Arhivele Naţionale-Serviciul Judeţean Maramureş au depus la dosarul cauzei copie certificată de pe actul 192/1896 din Registrul de Stare Civilă al localităţii Baia Mare privind înregistrarea naşterii numitei ........, având ca părinţi pe numiţii ........... (f.44).

Celelalte înscrisuri aflate la dosar fac dovada naşterii celor trei copii ai intimaţilor, fără a avea vreo relevanţă probatorie cu privire la dispariţia sau decesul părinţilor acestora.

De asemenea, la dosar au fost depuse de către petent acte de stare civilă, pentru a face dovada calităţii acestuia de persoană interesată, conform art.49, alin.1 C.civ., în a promova această cerere de declarare judecătorească a morţii  celor doi intimaţi, faţă de care petentul invocă propria vocaţie succesorală.

Cât priveşte proba testimonială, instaţa constată că, din declaraţiile celor doi martori, …… (procesul-verbal din 02.10.2014, aflat la f.186 dosar), nu rezultă informaţii utile cu privire la intimaţii ………. Astfel, martora a declarat că i-a cunoscut pe intimaţi când era copil şi avea în jur de 5-6 ani, fără a cunoaşte informaţii recente legate de aceştia. Referitor la martorul …., acesta a declarat că l-a cunoscut pe ……, că ştie de la foştii colegi din liceu şi de la foştii colegi de muncă faptul că susnumitul ar fi emigrat în Brazilia la finele războiului, fără a cunoaşte alte informaţii legate de acesta şi de familia sa.

În consecinţă, raportat la ansamblul probatoriu mai sus analizat, instanţa constată că nici condiţia existenţei unor indicii privind încetarea din viaţă a intimaţilor nu este îndeplinită în cauză, iar petentul nu a dovedit, prin probatoriul  administrat, nici disparitia intimaţilor. În acest sens, probatoriul administrat în cauză nu este concludent, declaraţiile martorilor sunt evazive, raportat la obiectul acţiunii introductive, astfel încât nu pot  conduce  la formarea unei convingerii ferme a instantei in sensul  retinerii  incidenţei art.49 N.C.civ.

Imprejurarea ca intimatii  ar fi parasit Romania la finele celui de-al 2-lea Război Mondial nu poate sa conduca  ab initio si in abstracto la concluzia ca aceştia ar fi decedat ulterior emigrării în Brazilia, in  conditiile  in  care  presupusul deces a fost făcut cunoscut petentului de „o cunoştinţă care a revenit în ţară, după ce şi aceasta emigrase în Brazilia, unde se întâlnise cu soţii ……..”, fără ca numele acestei „cunoştinţe” să fie iterate instanţei.

Faţă de considerentele ce preced, instanţa, constatând că nu sunt întrunite în speţă cerinţele impuse de art.49, alin.1 C.civ., va respinge ca neîntemeiată acţiunea formulată de petent pentru declararea judecătorească a morţii intimaţilor …………).

Totodată, instanţa va lua act că în prezenta cauză nu au fost solicitate cheltuieli de judecată.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE

Admite excepţia tardivităţii formulării de către petentul … a precizării de acţiune şi, în consecinţă, respinge ca tardiv formulată precizarea de acţiune susmenţionată.

Respinge acţiunea civilă formulată de petentul ………”, situat în mun…….., în contradictoriu cu intimatul ………cu domiciliul în localit…., jud.Bihor, şi cu intimata ………………….

Fără cheltuieli de judecată.

Cu drept de apel în termen de 15 zile de la comunicare.

Pronunţată în şedinţă publică, azi, 6 noiembrie 2014.

PREŞEDINTE GREFIER

.

…………….