Uzucapiune.

Prin acţiunea civilă , reclamanţii BM şi soţia BI, au chemat în judecată pe pârâţii BE, şi BA, solicitând instanţei ca, după îndeplinirea procedurii legale, în baza probatoriului administrat, prin sentinţa ce o va pronunţa :

1.- Să constate că  reclamanţii au dobândit prin uzucapiune dreptul de proprietate asupra imobilului înscris în CF 236 T, A+1, nr.top 394/1 cu destinaţia de „Casă şi curte în intravilan” în suprafaţă de 579 mp, în condiţiile art. 28 alin.1 din Legea nr.115/1938.

2.- Să dispună întabularea în CF a dreptului lor de proprietate cu privire la imobilul de mai sus, ca bun comun, cu titlu de drept de uzucapiune.

Nu  s-au solicitat cheltuieli de judecată decât în ipoteza opunerii la admiterea acţiunii.

În motivare se arată că imobilul în litigiu este situat din punct de vedere administrativ în intravilanul mun. T, pe str. V nr.  jud. Cluj, fiind înscris în CF 236, A+1, nr. top 394/1 cu destinaţia de „ Casă şi curte în intravilan” în suprafaţă de 579 mp, în favoarea lui BM, în cotă de 1/2 –a parte, iar în privinţa celeilalte părţi de 1/2  din imobil, proprietari tabulari sunt BM şi soţia născ. BENŢA A, în prezent ambii fiind decedaţi. BM a  decedat la data de 29.09.1938, iar soţia sa, BA născ. BENŢA  a decedat la data de 01.10.1931. Moştenitorii lor au fost copii B G şi B ALEXANDRU, care de asemenea sunt decedaţi. BG, a decedat la data de 28.12.1998,moştenitorii săi fiind soţia supravieţuitoare BA, decedată şi ea, la data de 31.12.2001 şi pârâtul BE, în calitate de fiu.

Se mai arată că BA a decedat la data de 07.08.1991, moştenitorii săi fiind soţia supravieţuitoare BC născută T ( decedată şi ea la data de 01.10.2011 ) şi pârâtul BA, în calitate de fii.

Astfel, se apreciază că pârâţii  BE şi BA justifică calitatea procesuală pasivă în prezenta cauză.

Reclamanţi au dobândit dreptul de proprietate cu privire la imobilul mai sus descris, prin  uzucapiune extratabulară, în condiţiile art.28 din Legea 115/1938, exercitând o posesie utilă şi neîntreruptă  o perioadă mai mare de 20 de ani, de la decesul celor doi proprietari tabulari, sens în care a solicitat întabularea dreptului lor de proprietate cu privire la imobilul mai sus descris.

În drept, reclamanaţii au invocat art.28 din legea 115/1938, Legea 7/1996.

 În probaţiune, s-au anexat înscrisuri.

La data de 30 mai 2013, prin scriptul depus în acest sens la dosarul cauzei, pârâţii  BE şi BA arată faptul că sunt de acord cu admiterea acţiunii.

La data de 16 septembrie 2013, intervenienta A I, dom. T, a formulat şi depus la dosar o cerere de intervenţie accesorie prin care, înţelege să susţină poziţia procesuală a reclamanţilor BM şi soţia BI, solicitând  instanţei admiterea acţiunii lor, astfel cum a fost aceasta formulată.

Intervenienta  AI, fostă căsătorită BN, născută KONYA arată că este mama reclamantului BM.

Arată de asemenea că imobilul în litigiu, situat în T str. V jud. Cluj, înscris în CF 23X T, nr.top  cu destinaţia de Casă şi curte în suprafaţă de 579 mp a fost stăpânit de către intervenientă împreună cu defunctul său soţ, BM şi cu fiul său BM jr. ( reclamantul) începând din anii 1965 şi până la decesul fostului său soţ, survenit în anul 1979. Practic, începând din anul 1965 a locuit împreună cu familia în acest imobil, până la decesul soţului său BM sen.

Imediat după  decesul fostului său soţ, BM sen, în cursul anului 1979, intervenienta s-a mutat din imobilul în litigiu într-un alt imobil, recăsătorindu-se ulterior. După decesul fostului său soţ, BM se., imobilul în litigiu a fost folosit în continuare de către fiul său, BM jr., care a rămas în casă, împreună cu concubina acestuia, care ulterior i-a devenit soţie- BI născută C.

Reclamanţii BM si BI s-au căsătorit abia în anul 1996, însă au trăit foarte multă vreme în concubinaj, începând din anii 1980 ( după cum îşi aminteşte) când reclamanta s-a mutat la fiul său, în imobilul în litigiu. De când aceştia locuiesc împreună, în imobilul în litigiu, respectiv din anul 1980, ei sunt cunoscuţi drept proprietari ai casei.

Intervenientă arată că, nu are nici o pretenţie cu privire la imobilul în litigiu, întrucât nu l-a posedat o perioadă de timp suficientă pentru a fi îndeplinite condiţiile uzucapiunii în favoarea sa, posesie pe care subsemnata a exercitat-o întinzându-se pe o perioadă de aproximativ 14 -15 ani.

Condiţiile uzucapiunii sunt însă îndeplinite în privinţa reclamanţilor, sens în care înţelege să sprijine demersul lor judiciar, arătând că, subsemnata nu are nici o pretenţie cu privire la imobilul în litigiu , fiind de acord cu admiterea acţiunii.

În drept, s-au invocat art. 49 alin.3, art.51, 54 C.proc.civ.

La data de 29 octombrie 2013, reclamanţii  BM şi soţia BI  au formulat şi depus la dosar o precizare de acţiune. Raportat  la aspectul pus în discuţie de către  instanţa de judecată, privind indicarea expresă a  imobilului construcţie asupra căruia, înţelege să solicite constatarea dobândirii dreptului de proprietate prin uzucapiune- construcţia veche sau presupusa construcţie nouă- arată că, cererea de chemare în judecată, se referă la construcţia- singura existentă – asupra căreia subsemnaţii reclamanţi exercită o posesie utilă şi neîntreruptă încă dinaintea anilor 1980.

Construcţia înscrisă în CF 23X T, A+1, nr.top cu destinaţia de „ Casă şi curte în intravilan” în suprafaţă de 579 mp, a fost renovată fundamental, aşa cum rezultă din Autorizaţia de construcţie Nr. XX/ XXXX1995 anexată, efectuându-se reparaţii, modificări interioare, amenajări exterioare, zugrăveli şi vopsitorii.

Prin urmare, este vorba de o singură Casă veche, care într-adevăr a suferit modificări esenţiale, însă nu a fost demolată pentru a se construi o nouă Casă.

Se apreciază că martorii a căror depoziţie există la dosarul cauzei, fără a încerca să ascundă adevărul, au vorbit despre o Casă nouă, având în vedere aspectul acesteia, dobândit în urma renovării, însă,  aşa cum a arătat, nu există o casă nouă, construită ulterior anilor  1980- 1990, ci o casă veche, care a fost renovată fundamental în anul 1995.

În susţinerea celor mai sus expuse, s-a depus Autorizaţia de construcţie Nr. XX/ XXXX.1995 şi planşele anexe.

În temeiul art. 167 CPC, instanţa a încuviinţat proba cu înscrisuri, precum şi proba cu declaraţiile martorilor PM, OR, PAS, CA.

Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine următoarele:

Imobilul în litigiu este situat din punct de vedere administrativ în intravilanul mun. T, pe str. V jud. Cluj, fiind înscris în CF 23X T, sub A+1, nr. top  cu destinaţia de „Casă şi curte în intravilan” în suprafaţă de 579 mp, proprietari tabulari fiind BM, în cotă de ½ parte, respectiv BM şi soţia născ. BA în cotă de ½ parte.

Mai reţine instanţa că proprietarii tabulari sunt în prezent decedaţi: BM a  decedat la data de 29.09.1938, iar soţia sa, BA născ. Be a decedat la data de 01.10.1931.

Faţă de declaraţiile martorilor audiaţi în cauză  instanţa reţine că reclamanţii stăpânesc netulburat şi sub nume de proprietari imobilul în cauză din anul 1980, ceea ce sub aspectul petitului de uzucapiune atrage incidenţa Decretului Lege nr.115/1938. Potrivit art. 28, alin.1 din acest act normativ, „cel ce a posedat un bun nemişcător în condiţiunile legii, timp de 20 ani, după moartea proprietarului înscris în cartea funciară, va putea cere înscrierea dreptului uzucapat”.

Or, intervalul 1980-8 ianuarie 2013 (data introducerii acţiunii) corespunde cerinţelor art. 28, alin.1, celelalte condiţii ale posesiei utile fiind susţinute sub aspect proabtoriu de declaraţiile martorilor .

Faţă de cele de mai sus, văzând dispoziţiile art. 30 C.fam. în vigoare illo tempore precum şi dispoziţiile Legii nr.7/1996 în ceea ce priveşte înscrierea dreptului de proprietate în CF, instanţa urmează a admite acţiunea, precum şi cererea de intervenţie accesorie, având în vedere că aceasta a fost formulată în sprijinul poziţiei procesuale a reclamanţilor.

Instanţa, în temeiul art. 274 CPC, va lua act de faptul că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.

Domenii speta

Spete similare