Succesiune si anulare act. Acord de mediere.

Prin acţiunea civilă, reclamanta, KM, a chemat în judecată pe pârâţii, KIC, KI jr. şi KI , pe care o va pronunta:

1. sa dispuna anularea parţiala a Certificatului de moştenitor nr. xx/2011 emis de către BNP LC in dosarul succesoral nr. xx/2011 in privinţa stabilirii calităţii de moştenitor după defunctul KI  doar in favoarea celor trei paraţi;

2. sa constatate calitatea reclamantei de moştenitoare după defunctul K, decedat la data de 09.03.2011, cu ultimul domiciliu in CTi, jud. Cluj,

potrivit declaraţiei exprese de acceptare a succesiunii autentificate de către BNP

lD sub nr. Xx/23.06.2011;

3. sa dispuna  predarea  masei  succesorale după defunctul KI  pe  seama reclamante si a paraţilor in cote egale de 1/4 parte fiecare;

4. sa constate nulitatea absoluta a convenţiei de partaj voluntar intervenita intre paraţi si consemnata in încheierea succesorala finala din data de 24.03.2011, din cadrul dosarului succesoral nr.xx/2011 al BNP LC, prin care aceştia au convenit la atribuirea bunurilor succesorale in intregime pe seama soţiei supravieţuitoare parata KI , fara sulta;

5. sa dispuna obligarea paraţilor in solidar la remiterea către reclamanta a sumei de bani aferenta cotei succesorale de 1/4-a parte deţinuta de către reclamanta, din sumele de bani existente la data decesului defunctului in conturile indicate in cuprinsul certificatului de moştenitor amintit mai sus, precum si a dobânzilor legale aferente de la data emiterii Certificatului de moştenitor nr. 19/2011 emis de către BNP LC in dosarul succesoral nr. xx/2011 si pana la data restituirii efective;

6. sa dispuna sistarea stării de indiviziune asupra autoturismului M1, marca Dacia, tip SD LSDAE, descriere comerciala LOGAN, nr. omologare e, nr. de identificare cu nr. de inmatriculare  in natura, prin atribuirea acestui bun pe seama paratei KI , cu obligarea corelativa a acesteia la plata sultei corespunzătoare cotei reclamantei de 1/8-a parte din acesta.

In motivare, reclamanta a aratat faptul ca din certificatul de mostenitor comunicat de BNP LC a reieşit si faptul ca bunurile din masa succesorala au fost partajate voluntar prin atribuirea acestora pe seama paratei KI , soţie supravieţuitoare a defunctului tata al reclamantei, motiv pentru care reclamanta a solicitat a se constata nulitatea absoluta a conventiei de partaj voluntar fata de prevederile art. 730 Cod civil de la 1864, potrivit cărora (alin 1), pentru validitatea impartelii prin buna învoiala, trebuie îndeplinite următoarele condiţii: toţi coindivizarii sa fie prezentei, sa aibă capacitate de exerciţiu deplina si aceştia sa fie de acord cu realizarea impartelii pe aceasta cale si cu clauzele convenţiei. In situaţia data, este evident faptul ca la aceasta imparteala nu am participat si reclamanta, ceea ce o indreptateste sa solicite constatarea nulităţii acestei convenţii.

Reclamanta si-a menţinut in rest motivele de fapt si de drept ale acţiunii introductive.

La data de 16.05.2014, paratii au depus intampinare si au formulat cerere reconventionala.

Prin intampinare, paratii au aratat ca fata de certificatul de nastere depus la dosar de catre reclamanta sunt de acord cu admiterea in parte a actiunii formulate de catre aceasta, necontestand calitatea acesteia de mostenitor al defuctului KI  si sunt de acord cu predarea masei succesorale a acestui defunct in cota care ii revine reclamantei in calitate de fiica acestuia.

Prin cererea reconventionala, paratii au solicitat instantei ca prin hotarare ce o va pronunta:

1. sa dispuna anularea parţiala a Certificatului de moştenitor nr. xx2011 emis de către BNP LCin dosarul succesoral nr. xx/2011 in privinţa componentei masei succesorale după defunctul Kl, decedat la data de 09.03.2011, in sensul ca in masa succesorala a acestui defunct se include doar cota de 1/2-a parte din sumele de bani existente la data decesului acestuia in conturile indicate in cuprinsul certificatului de moştenitor, aceasta suma de bani constituind un bun comun dobândit in timpul căsătoriei cu parata KI .

2. sa dispuna obligarea paratei reconventionale  la suportarea pasivului  succesoral  constând in cheltuieli de înmormântare in cuantum total de 10.000 lei.

In motivarea cererii reconventionale, paratii au aratat faptul ca parata, KI , a fost căsătorita cu defunctul KI decedat la data de 09.03.2011, timp de 36 de ani. In tot acest timp parata a dobândit cu defunctul in cote egale, mai multe bunuri, acestea fiind supuse regimului matrimonial legal al comunitatii de bunuri.

Printre aceste bunuri care se supun regimului matrimonial legal al comunităţii de număra si sumele de bani depozitate in conturile indicate in cuprinsul certificatului de mostenitor nr. Xx/2011 emis de către BNP LC in dosarul succesoral nr. xx/2011 prin care s-a dezbătut succesiunea după defunctul K l.

Aşadar, in masa succesorala a defunctului K l decedat la data de 09.03.2011, se include doar cota de 1/2-a parte din aceste sume de bani.

Mai mult decât atât, paratii au arătat faptul ca cu ocazia survenirii decesului defunctului, au efectuat mai multe cheltuieli, respectiv cele cu inmormântarea si cu parastasele.

La masa de la restautant, care s-a dat drept pomana, au participat 200 persoane, si costurile s-au ridicat la suma de 6.000 lei, la care se adaugă si suma de 2.500 lei, reprezentand contravaloarea sicriului.

De asemenea, paratii au ţinut si trei parastase după acest defunct, costul total al acestora s-a ridicat la suma de 1.500 lei, reprezentând contravaloarea slujbei de parastas si a meselor pe le-au făcut cu acea ocazie.

Toate aceste cheltuieli cad in sarcina moştenirii, fiind considerate drept pasiv succesoral iar in măsura in care se va constata calitatea de succesor/moştenitor in drepturi a reclamantei dupa defunctul Kl, decedat la data de 09.03.2011, paratii au solicitat obligarea reclamantei suportarea acestora.

In probatiune, paratii au solicitat interogatoriul reclamantei, si au depus in copie certificat de căsătorie.

Reclamanta a depus intampinare la cererea reconventionala, prin care, a solicitat respingerea acţiunii reconventionale ca inadmisibila întrucât este exercitata cu încălcarea unor principii fundamentat de drept care fac inutila cercetarea sa pe fond.

In privinţa compunerii masei succesorale, reclamanta a aratat faptul ca daca in fata notarului public, moştenitorii prezenţi si-au recunoscut reciproc drepturile succesorale, solicitând in consecinţa eliberarea certificatului de moştenitor, intre ei a intervenit un acord de voinţa, aşadar o veritabila convenţie încheiata pe aceasta cale. In consecinţa, aceasta convenţie poate fi anulata pentru lipsa uneia dintre condiţiile esenţiale de valabilitate a oricărei convenţii si anume capacitatea, consimţământul, obiectul determinat sau determinabil si cauza juridica licita si morala.

Cată vreme in situaţia anularii certificatului de moştenitor nu se poate pune problema lipsei capacităţii sau a obiectului, respectiv a cauzei actului, paraţii din prezenta cauza care au fost moştenitorii prezenţi in fata notarului public nu mai pot ataca conţinutul certificatului de moştenitor (in sensul ca una sau mai multe menţiuni din cuprinsul sau nu ar corespunde adevărului), decât pentru motivul ca voinţa lor a fost viciata prin eroare, doi sau violenta (a se vedea in acest sens Curtea Supremă de Justiţie, sec. civ., dec. nr. 232 din 13 februarie 1992, în Deciziile Curţii Supreme de Justiţie O 990 - 1992) , Editura Orizonturi, Bucureşti 1993, p.136-138, prin care se arata explicit faptul ca „certificatul de moştenitor face dovadă deplină împotriva succesorilor, atât timp cât nu s-a dovedit în cadrul unei acţiuni în anulare că acordul de voinţă este rezultatul unui viciu de consimţământ”.

Astfel cum se poate observa, nici in cuprinsul întâmpinării, nici din motivarea in fapt a cererii reconventionaie nu rezulta ca paraţii ar invoca o astfel de cauza de nulitate a convenţiei dintre dansii cu privire la compunerea masei succesorale.

De altfel, procedura succesorala notariala este esentialmente necontecioasa, fiecare dintre moştenitori fiind liber sa declare ce bunuri considera ca ar face parte din masa succesorala, iar in situaţia in care exista situaţii de neclaritate sau de precizare a situaţiilor pe care le declara moştenitorii, se pot audia martori, declaraţiile acestora luandu-se subsancţiunea legala pentru declaraţii neadevarate prevăzuta de 292 Cod Penal.

In speţa de fata insa, potrivit declaraţiilor tuturor paraţilor a fost stabilita masa succesorala, parata KI  in calitate de soţie supravieţuitoare nearatand ca suma de bani din cont ar fi un bun comun desi chestiunea sistării comunităţii matrimoniale de bunuri s-a discutat de pilda cu privire Ia maşina care a fost indicata ca bun comun. Oricum, declaraţiile partilor cuprinse in certificatul de moştenitor au valoarea unor declaraţii autentice astfel ca nu pot fî combătute decât cu inscrisuri de aceeaşi valoare probatorie nu cu simple afirmaţii.

Reclamanta a mai aratat faptul ca acţiunea reconventionala este vădit neîntemeiata, daca nu chiar inadmisibila, întrucât prin solicitările paraţilor aceştia incearca sa obtina in favoarea lor anumite drepturi invocând pana la urma  nerespectarea de către ei insisi a unor norme legale (care de altfel nu au caracter imperativ) si care au condus la nulitatea relativa a actului respectiv, ori nimănui mj-i este îngăduit sa se prevaleze in fata justiţiei de propria culpa pentru a valorifica un drept, potrivit principiului « nemo audilurpropriam turpitudinem allegâns ».

In alta ordine de idei, reclamanta a aratat ca atata vreme cat orice nulitate relativa poate fi acoperita, prin executarea benevola de către cei trei paraţi a dispoziţiilor certificatului de moştenitor, in sensul insusirii sumelor de bani si preluării autoturismului, orice nulitate s-a acoperit, actul chiar lovit fiind ipotetic de o nulitate relativa consolidandu-si efectele prin valorificarea lui de către cei trei paraţi.

Reclamanta a mai aratat ca este evident faptul ca aspectele invocate prin cererea reconventionala sunt apărări pro-causa si demersuri care se întemeiază pe reaua-credinta a paraţilor care s-a manifestat iniţial prin excluderea reclamantei din rândul moştenitorilor si care se perpetuează in acest proces, insa acţiunii reconventionale ii lipseşte o condiţie esenţiala a oricărui demers judiciar si anume întemeierea pe o cauza licita si morala, iar in privinţa paraţilor Kovacs loan Calin si KI  (fiica defunctului) lipseşte si interesul juridic in promovarea unei astfel de acţiuni cată vreme admiterea propriei lor cereri le-ar diminua patrimoniul.

La data de 17.10.2013, paratii au depus la dosar raspuns la intampinare, prin care au aratat faptul ca certificatul de moştenitor, fara a se confunda cu un contract este rezultatul unui acord intre moştenitorii participanţi la procedura succesorala notariala necontencioasa. Totuşi, participarea moştenitorilor la acesta procedura succesorala notariala nu echivalează cu renunţarea moştenitorilor la invocarea motivelor de nulitate care ar afecta certificatul de moştenitor emis pe seama acestor moştenitori.

Parata KI , in calitate de soţie supravieţuitoare, a solicitat ca instanţa de judecata sa dispună anularea parţiala a certificatului de moştenitor nr.xx/2011 emis de BNP LC in dosarul succesoral nr. xx/2011,  în sensul ca in masa succesorala a defunctului KI decedat la data de 09.03.2011 se include doar cota de 1/2-a parte din sumele de bani existente la data decesului in conturile indicate in cuprinsul acestui certificat de moştenitor.

Chiar daca nu a indicat in mod expres motivul de nulitate de care doreste sa se prevaleze, parata a aratat faptul ca a fost in eroare cu privire la componenta masei succesorale după acest defunct. eroarea care aprecieza ca afectează acest certificat de moştenitor este eroarea viciu care constata in falsa reprezentare a realităţii care alterează conţinutul acordului de voinţa ducând la posibilitatea anularii actului încheiat, sancţiunea in acest caz fiind nulitatea relativa.

Cu privire la calitatea de bun comun a acestor sume de bani, parata KI  a aratat ca nu a facut referire in cuprinsul declaraţiei sale de la notar, nici ca acest bun ar fi bun comun, nici ca ar fi bunul propriu al defunctului sau sot. De altfel, apreciaza parata nici nu a considerat ca se impune aceasta menţiune din moment de calitatea de bun comun al bunului dobandit in timpul comun, se prezuma conform dispoziţiilor art. 30 alin.3 din Codul Familiei.

In ceea ce priveşte interesul paratilor/reclamanti reconvenţionali KIC si KI jr. de a formula acţiunea de anulare a certificatului de moştenitor, acestia au arătat ca nici nu au formulat o astfel de cerere (petitul l din cererea reconvenţională fiind însuşit doar de mama lor, parata KI , aspect ce poate fi uşor observat chiar din modul de formulare a acestui petit, paratii/reclamanti reconvenţionali KIC si KI jr.  solicitand numai obligarea reclamantei/parata reconventionala la plata pasivului succesoral.

La data de 31.10.2013, paratii au depusla dosar Precizare a cererii reconventionale, prin care au aratat ca inteleg sa-si precizeze petitul al doilea din cererea recoventionala, dupa cum urmeaza:

Petitul 2: sa dispuna obligarea reclamantei la suportarea pasivului succesoral dupa defunctul , in raport cu cota legala ce i se cuvine acesteia, pasivul succesoral constand in suma totala de 3893,76 lei.

La data de XXXX, reclamanta a depus la dosar precizare de actiune, prin care a solicitat instantei ca prin hotarare ce va pronunta:

1. sa dispuna anularea partiala a Certificatului de moştenitor nr. xx/2011 emis de către BNP L C in dosarul succesoral nr. xx/2011 in privinţa stabilirii calităţii de moştenitor după defunctul KI  doar in favoarea celor trei paraţi;

2. sa constatate calitatea reclamantei de moştenitoare după defunctul K I, decedat la data de 09.03.2011, cu ultimul domiciliu in CT jud. Cluj, potrivit declaraţiei exprese de acceptare a succesiunii autentificate de către BNP Dsub nr. xx/23.06.2011;

3. sa  dispuna  predarea  masei  succesorale  după defunctul Kovacs Ioan  pe  seama

reclamante si a paraţilor in cote egale de 1/4 parte fiecare;

4. sa constatate nulitatea absoluta a convenţiei de partaj voluntar intervenita intre paraţi si consemnata in încheierea succesorala finala din data de 24.03.2011, din cadrul dosarului succesoral nr. xx/2011 al BNP LC, prin care aceştia au convenit la atribuirea bunurilor succesorale in intregime pe seama soţiei supravieţuitoare parata KI , fara sulta;

5. sa dispuna sistarea stării de indiviziune asupra masei succesorale descrisa in cuprinsul Certificatului de moştenitor (suma de bani si autoturismului Ml, , in natura, prin

atribuirea bunurilor pe seama paratei KI , fara sulta intrucat partile s-au desocotit.

In motivare, reclamanta a aratat ca, la data de 12 decembrie 2013, intre reclamanta si paraţi a intervenit un acord de mediere prin care au decis sa puna capăt in mod amiabil litigiului, sens in care reclamanta a precizat acţiunea introductiva potrivit voinţei tuturor partilor semnatare ale acordului de mediere, anexat precizării de acţiune.

In cauza a fost incuviintata si administrata proba cu inscrisuri.

Analizând actele şi lucrările dosarului, precum si dispozitiile legale incidente in cauza, instanţa a reţinut ca, KI  a decedat la data de 09.03.2011, avand ultimul domiciliu in C T, jud. Cluj .

Potrivit actelor de stare civila de la dosar, persoanele cu vocatie succesorala la mostenirea defunctului KI  sunt reclamanta KM, în calitate de fiica, precum si paratii KIC, KI jr., in calitate de fiu si fiica, şi KI , în calitate de soţie supravietuitoare.

Din Acordul de mediere incheiat la data de 20.12.2013, (care chiar daca nu intruneste conditiile prevazute de lege, intrucat vizeaza un domeniu in care partile nu pot recurge la mediere, respectiv deschiderea unei succesiuni, stabilirea calitatii de mostenitor si stabilirea cotelor succesorale legale realizandu-se doar de catre notarul public ori de catre instanta de judecata), rezulta ca partile isi recunosc una alteia calitatea de mostenitori dupa defunctul KI , componenta masei succesorale a defunctului precum si modalitatea de partaj a bunurilor ce fac parte din masa succesorala.

Avand in vedere aceste considerente, si faptul ca declaratiile date de catre parati in fata notarului public conform carora acestia sunt singurii mostenitori ai defunctului KI , sunt nereale, ceea ce contravine dispozitiilor privind devolutiunea succesorala legala, instanta constata ca cererea de chemare in judecata astfel cum a fost precizata este intemeiata, astfel incat o va admite si va respinge cererea reconventionala ca neintemeiata, si pe cale deconsecinta ispune anularea partiala a Certificatului de moştenitor nr. xx/2011 emis de către BNP LC in dosarul succesoral nr. xx/2011, in ceea ce priveste stabilirea calitatii de mostenitori numai a paratilor KIC, KI jr. şi KI , constatata calitatea reclamantei KM de moştenitoare după defunctul KI , decedat la data de 09.03.2011, cu ultimul domiciliu in CTi, jud. Cluj, potrivit declaraţiei exprese de acceptare a succesiunii autentificate de către BNP l D sub nr. xxx/23.06.2011, dispune  predarea  masei  succesorale  a defunctului  K I  pe  seama reclamantei KM si a paraţilor KIC, KI jr. şi KI , in cote egale de 1/4 parte fiecare, constata nulitatea absoluta a convenţiei de partaj voluntar intervenita intre paraţi si consemnata in încheierea succesorala finala din data de 24.03.2011, din cadrul dosarului succesoral nr. xx/2011 al BNP L C, dispune sistarea stării de indiviziune asupra masei succesorale descrisa in cuprinsul Certificatului de moştenitor, constand in suma de bani, autoturismul , in natura, prin atribuirea acestora in favoarea paratei KI , fara sulta intrucat partile s-au desocotit.

Domenii speta

Spete similare