Contestaţie decizie de pensionare

Sentinţă civilă 123 din 26.02.2015


Prin sentinţa civilă nr.123/26.02.2015 a fost admisă acţiunea formulată de reclamantul S. T., în contradictoriu cu pârâta Casa Judeţeană de Pensii Arad şi cu pârâta Casa Naţională de Pensii Publice şi s-a dispus anularea hotărârii nr.9041/03.11.2014, emisă de Comisia Centrală de Contestaţii din cadrul Casei Naţionale de Pensii Publice.

Anularea actului subsecvent, dacă acesta nu poate avea o existenţă de sine stătătoare, conform art.179 al.3 c. pr. civilă.

Prin cererea de chemare în judecată, reclamantul S.T., în contradictoriu cu pârâta Casa Judeţeană de Pensii Arad şi cu pârâta Casa Naţională de Pensii Publice Bucureşti, a solicitat instanţei ca prin sentinţa ce o va pronunţa să dispună anularea hotărârii nr.9041/03.11.2014, emisă de Comisia Centrală de Contestaţii din cadrul Casei Naţionale de Pensii Publice, cu cheltuieli de judecată.

În motivare, reclamantul arată că se află în litigiu cu pârâtele pentru anularea deciziei de pensionare nr.250301/03.02.2014, cauza formând obiectul dosarului nr.3457/108/2014.

În primă instanţă, prin sentinţa civilă nr.1461/14.10.2014, Tribunalul Arad a admis acţiunea reclamantului şi a fost anulată decizia de pensionare nr.250301/03.02.2014 şi s-a dispus emiterea unei noi decizii cu valorificarea sporului de ore festive şi ore şcoală, iar instanţa de apel a respins apelul şi a menţinut sentinţa primei instanţe, sentinţă care a rămas definitivă.

În această situaţie, hotărârea nr.9041/03.11.2014 a rămas lipsită de obiect fiind tardiv emisă, atâta timp cât s-a dispus emiterea unei noi decizii de recalculare a drepturilor de pensie.

Pârâta, legal citată, depune întâmpinare prin care solicită respingerea acţiunii, deoarece prin decizia nr.250301/03.02.2014, s-a respins cererea de recalculare întrucât sporurile de ore festive şi ore şcoală nu reprezintă sporuri cu caracter permanent prevăzute de anexa nr.15 pc.IV din Normele de aplicare a Legii nr.263/2010 aprobate prin H.G. nr.257/2011.

Împotriva acestei decizii reclamantul a introdus contestaţie iar la data de 03.11.2014 Comisia Centrală de Contestaţii a emis hotărârea nr.9041 prin care a respins contestaţia ca neîntemeiată.

Se arată că reclamantului nu i s-a reţinut şi virat CAS-ul în perioada solicitată, deoarece sporurile de ore festive şi ore şcoală anterioare datei de 01.04.2001, nu au avut caracter permanent şi nu au făcut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislaţiei anterioare, neîndeplinindu-se condiţiile impuse de prevederile art.165 al.2 din Legea nr.263/2010.

Examinând actele şi lucrările dosarului instanţa reţine următoarele:

Reclamantul  a fost înscris la pensie pentru limită de vârstă, iar prin decizia nr.250301/03.02.2014, pârâta nu i-a luat în calcul şi sporurile de ore festive şi ore şcoală pe motiv că acestea nu se pot lua în calcul întrucât nu reprezintă sporuri cu caracter permanent.

Prin sentinţa civilă nr.1461/14.10.2014 pronunţată de Tribunalul Arad în dosarul nr.3457/108/2014, a fost admisă acţiunea reclamantului şi a fost anulată decizia de pensionare nr.250301/03.02.2014 şi s-a dispus emiterea unei noi decizii cu valorificarea sporului de ore festive şi ore şcoală, iar instanţa de apel, prin decizia civilă nr.87/29.01.2015 a Curţii de Apel Timişoara, a respins apelul pârâtei, sentinţa civilă nr.1461/14.10.2014 pronunţată de Tribunalul Arad în dosarul nr.3457 /108/2014, rămânând astfel definitivă.

Ulterior pronunţării acestei hotărâri, reclamantul a primit şi hotărârea nr.9041/03.11.2014, emisă de pârâta Comisia Centrală de Contestaţii din cadrul Casei Naţionale de Pensii Publice, hotărâre prin care s-a soluţionat contestaţia depusă de el împotriva aceleiaşi decizii de respingere a cererii de recalculare a pensiei.

Prin urmare, dispunându-se recalcularea pensiei cu luarea în considerare a sporurilor de ore festive şi ore şcoală, de către o instanţă de judecată în mod definitiv, este firesc ca şi hotărârea dată contestaţiei formulate împotriva deciziei de respingere a acestei recalculări în procedura prealabilă acţiunii în instanţă, să fie anulată pentru aceleaşi considerente.

Chiar dacă hotărârea nr.9041/03.11.2014 a fost emisă de pârâta Comisia Centrală de Contestaţii din cadrul Casei Naţionale de Pensii Publice, cu depăşirea termenului de 45 de zile prevăzut de art.150 al.4 din Legea nr.263/2010, aceasta nu atrage nulitatea hotărârii pentru acest motiv, deoarece potrivit deciziei nr.956/13.11.2012 a Curţii Constituţionale, s-a hotărât că dispoziţiile art.151 alin.(2) din Legea nr.263/2010, sunt constituţionale în măsura în care se interpretează că nesoluţionarea contestaţiilor şi necomunicarea în termenul legal a hotărârilor Comisiei Centrale de Contestaţii, respectiv ale comisiilor de contestaţii, nu împiedică accesul la justiţie.

În cazul de faţă, reclamantul a formulat contestaţie în termen legal, dar aceasta nu a fost soluţionată de către Comisia Centrală de Contestaţii în termen de 45 de zile, conform art.150 al.4 din Legea nr.263/2010, astfel încât neputându-i-se încălca dreptul de acces la justiţie pentru motivul că nu i s-a soluţionat contestaţia în termen legal, reclamantul s-a adresat instanţei de judecată care a hotărât recalcularea pensiei şi recunoaşterea dreptului pretins.

Anulându-se decizia de pensionare nr.250301/03.02.2014 printr-o hotărâre judecătorească definitivă, aşa cum am arătat anterior, aceasta atrage şi anularea actului subsecvent, respectiv hotărârea nr.9041/03.11.2014 dată de pârâta Comisia Centrală de Contestaţii din cadrul Casei Naţionale de Pensii Publice în soluţionarea contestaţiei reclamantului împotriva aceleiaşi decizii, deoarece această hotărâre nu poate avea o existenţă de sine stătătoare, conform art.179 al.3 c. pr. civilă.

Prin urmare, nu poate rămâne în vigoare o hotărâre a unui organ administrativ prin care s-a respins contestaţia împotriva deciziei de recalculare, atâta timp cât recalcularea pensiei s-a dispus de către o instanţă de judecată, astfel încât hotărârea organului administrativ se impune a fi anulată.