Cerere-autoritate de lucru judecat

Prin cererea inregistrată pe rolul instantei sub nr.(…), reclamantul (…) a chemat in judecata pe pârâta (…), solicitând obligarea acesteia să desfiinteze portile de acces cu deschidere către proprietatea sa , astfel incât să nu mai folosească această iesire la calea publică, pe terenul reclamantului., iar in caz de refuz de executare să fie abilitat reclamantul să efectueze această lucrare, pe cheltuiala pârâtei, cu cheltuieli de judecată.

In motivarea actiunii, reclamantul a arătat că desi are deschidere directă la soseaua (...), pârâta si-a desfiintat portile de intrare in curtea sa, fixând porti cu deschidere pe latura de vest a terenului său, cu iesire la calea publică pe terenul reclamantului, pe o lungime de circa 25 m. Reclamantul mai arată că terenul pe care il detine a apartinut intotdeauna părintilor săi iar in anul 2012 s-a procedat la iesirea din indiviziune, prin hotărâre judecătorească, terenurile fiind evidentiate prin raportul de expertiza judiciara (…). Solicitările repetate ale reclamantului de desfiintare a portilor s-a lovit de refuzul pârâtei.

In drept, au fost invocate dispozitiile art.1528 C.civ.

In dovedirea actiunii, reclamantul a solicitat administrarea probelor cu inscrisuri, interogatoriul pârâtei si audierea unor martori.

Pârâta a formulat intâmpinare, prin care a invocat exceptia autoritătii de lucru judecat.

In motivarea intâmpinării, s-a arătat că sentinta invocată de reclamant ca titlu de proprietate nu-i este opozabila pârâtei, care nu a fost parte in litigiul finalizat prin incheierea unei tranzactii. Se sustine că reclamantul si rudele sale au indus in eroare instanta, ignorând mai multe sentinte civile care stabileau regimul juridic al drumului de acces inclus in mod neintemeiat in masa partajabilă. Se arată că având in vedere dispozitiile Noului Cod de Procedura Civila, autoritatea de lucru judecat se intinde atât asupra dispozitivului cât si asupra considerentelor pe care se sprijina hotărârea , prevederi in concordanta cu jurisprudenta CEDO.

Analizând actele si lucrările dosarului, in solutionarea exceptiei, retine :

Prin cererea inregistrată pe rolul aceleiasi instante sub nr.(…), reclamantul (…), alături de (…), au chemat in judecata initial pe paratii (…), iar ulterior pe pârâta (…), solicitând ca instanta să dispună cu privire la grănituirea proprietătilor invecinate, situate in punctul (…), revendicarea suprafetei de 114 mp si obligarii Paratei (…) să desfiinteze portile edificate cu deschidere spre proprietatea reclamantilor.

Reclamantii, aflati in indiviziune la acel moment, au invocat dreptul de proprietate al autorului lor asupra terenului in suprafata totala de 2200 mp si lipsa titlului pârâtilor asupra unui teren in litigiu, folosit ca drum de acces.

Prin sentinta civila nr.(…) definitivă prin respingerea apelului si recursului, au fost respinse, ca neintemeiate, cererile privind revendicarea si desfiintarea portilor edificate de pârâta (…), fiind stabilită doar linia de hotar intre proprietătile vecine.

S-a retinut, pentru pronuntarea acestei solutii, că terenul pe care se face accesul si pentru care se deschid aceste porti nu este proprietatea reclamantilor, avându-se in vedere hotărâri judecătoresti anterioare, prin care (…) statuase asupra inexistentei titlulu reclamantilor dar si asupra inexistentei obligatiei aceleiasi pârâte de desfiintare a portilor (…).

Cu toate acestea, (…) au sesizat (…) cu partajul bunurilor rămase de pe urma autorului (…) si profitând de lipsa de contradictorialitate cu vecinii cu care purtaseră litigiile mentionate mai sus au tranzactionat asupra intregului teren din punctul (…) de 2532 mp, teren ce include si drumul de acces in litigiu, care a fost „atribuit” in lotul reclamantului (…).

Instanta retine că identitatea de parti si de obiect intre prezentul litigiu si cel solutionat definitiv prin sent.civ. nr.(…) este evidenta, chiar daca in procesul anterior au figurat ca reclamanti si (…). Coparticiparea procesuală a fost impusă de existenta proprietatii indivize la acel moment .

Instanta apreciază că există si identitate de cauză.

Atât in primul litigiu cât si in prezentul se invocă dreptul de proprietate al reclamantilor/reclamantului, provenind de la aceeasi persoana si inexistenta dreptului pârâtei, aspecte analizate definitiv, după cum s-a arătat.

Imprejurarea că reclamantul si ceilalti coindivizari au tranzactionat printr-o hotărâre ce nu-i este opozabila pârâtei nu conferă reclamantului un alt tilu de proprietate, care să necesite o noua analiză a instantei de judecată.

In consecintţ, existând identitate de părti, obiect si cauza juridică, in temeiul art.431 si art.432 C.proc.civ. va admite exceptia si va respinge cererea, intrucât există autoritate de lucru judecat.

Domenii speta

Spete similare