Salarizare

Sentinţă civilă 846/2015 din 29.06.2015


Titlu: salarizare

Domeniu asociat: cereri

R O M Â N I A

TRIBUNALUL GORJ

SECŢIA CONTENCIOS ADMINISTRATIV SI FISCAL

Sentinţa nr. 846/2015

Şedinţa publică din 29 Iunie 2015

Pe rol judecarea cererii de chemare în judecată formulată de către reclamantul N.M. în contradictoriu cu pârâtul Consiliul Local--------.

La apelul nominal făcut în camera de consiliu au lipsit părţile.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul oral al cauzei de către grefierul de şedinţă ca învederează obiectul cauzei, stadiul procesual, modalitatea de îndeplinire a procedurii de citare, precum şi faptul că s-a solicitat judecarea cauzei şi în lipsa părţilor.

Tribunalul, din oficiu, verificându-şi competenţa, în temeiul dispoziţiilor art. 131 alin.1 C.pr.civ. stabileşte că este competent general, material şi teritorial să soluţioneze prezenta cauză. Totodată, constatând că nu mai sunt alte cereri de formulat sau probe de administrat, tribunalul a apreciat terminată cercetarea judecătorească şi a reţinut cauza spre soluţionare.

TRIBUNALUL

Asupra cauzei de faţă.

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului Gorj – Secţia Conflicte de Muncă şi Asigurări Sociale la data de 28.01.2015, sub numărul …………, reclamantul N.M. a chemat în judecată pârâtul Consiliul Local--------, solicitând ca prin sentinţa ce se va pronunţa să fie obligaţi la acordarea sporului de dispozitiv si de confidenţialitate in cuantum de 35% (25% spor de dispozitiv si 10% spor de confidenţialitate), aplicat salariului de încadrare începând cu data de 20.06.2012 si in continuare, sume ce vor fi reactualizate cu rata inflaţiei la data plaţii efective.

În motivarea cererii  reclamantul au arătat că,  în conformitate cu Ordinul Ministrului Administraţiei şi Internelor nr.496/2003, art.26 din Legea nr.53/2003 - Codul muncii, cu modificările si completările ulterioare, sentinţelor civile nr.1678 din 08.09.2008 si nr.2467 din 02.12.2008, nr.2525 din 09.12.2008, nr.2443 din 02.12.2008, nr.2526 din 09.12.2008, nr.2469 din 02.12.2008, le-a fost acordat sporul de dispozitiv si sporul de confidenţialitate în cuantum de 25% si 15% aplicat la salariul de încadrare, începând cu luna iulie 2004 sporul de dispozitiv, respectiv 15.11.2005 sporul de confidenţialitate.

Au menţionat că cele două sporuri salariale nu au fost înlăturate prin niciun act normativ, acestea fiind reglementate in continuare de Codul muncii, respective Ordinul nr.496/2003 al Ministerului Administraţiei şi Internelor, iar refuzul acordării sporurilor solicitate constituie un grav abuz împotriva intereselor persoanelor, cu atât mai mult cu cât salariaţi ai primăriilor din judeţ beneficiază în continuare de cele doua sporuri.

Au mai arătat că, potrivit Legii nr.285/2010, orice majorare se aplică la salariul avut în luna octombrie 2010, astfel că trebuia să beneficieze în continuare de cele două sporuri.

S-a mai arătat ca aceste sporuri au fost câştigate de salariaţii din cadrul altor unităţi administrative-teritoriale.

In drept, şi-au întemeiat cererea pe dispoziţiile Ord. Ministerului Administraţiei si Internelor nr. 496/2003; Codul muncii; Legea 285/2010; Legea nr. 284/2010 si art. 112 Cod proc.civ.

În dovedire au depus la dosar, în copie certificată pentru conformitate cu originalul, cartea de identitate, şi  practică judiciară.

Prin sentinţa nr. 2035 din 30.04.2015 a fost admisă excepţia necompetenţei Secţiei Conflicte de Muncă si Asigurări Sociale a Tribunalului Gorj, invocată din oficiu, declinată competenţa de soluţionare a cauzei privind pe reclamantul N.M.,  în contradictoriu cu pârâtul Consiliul Local--------.

Pe rolul Secţiei Contencios Administrativ şi Fiscal cauza a fost înregistrată sub nr. …………… cu prim termen de judecată 29.06.2015 pentru când părţile au fost legal citate.

Analizând înscrisurile existente la dosar în raport cu acţiunea formulată, instanţa constată că acţiunea reclamantului este neîntemeiată urmând a fii respinsă din următoarele considerente;

Instanța constată ca reclamantul are calitatea de primar al Comunei -------------- fiind încadrat în funcţia de demnitar public din data de 26.12.2012.

Prin prezenta acţiune solicită acordarea sporului de dispozitiv si de confidenţialitate in cuantum de 35% (25% spor de dispozitiv si 10% spor de confidenţialitate), aplicat salariului de încadrare începând cu data de 20.06.2012 si in continuare, sume ce vor fi reactualizate cu rata inflaţiei la data plaţii efective, temeiul de drept al acţiunii fiind reprezentat de dispoziţiile Ordinului MAI nr. 496/2003, codul muncii şi legile de salarizare 284 şi 285/2010.

Negocierile privind clauza de mobilitate si clauza de confidențialitate, prevăzute de art.25 si art.26 din Legea nr.53/2003, modificata, privind Codul muncii, vizează doar angajații cu statut de salariat, în baza unor raporturi de munca, decurgând din contractul de munca.

În speța, reclamantul se afla în cu totul alta situație juridică, deoarece ocupă o funcţie de demnitate publică, iar pentru persoanele care ocupă funcţii demnitate publică alese sau numite, cum este şi cazul de faţă, există norme restrictive în ceea ce priveşte indemnizaţia lunară, ca unică formă de remunerare a activităţii corespunzătoare acestor funcţii, norme instituite prin art. 35 din L.393/2004 privind statutul aleşilor locali, art. 57 alin. 5 din l.215/2001 a administrației publice locale şi art. 9 alin. 4 din legea cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice.

Dispoziţiile art. 57 alin. 5 din L.215/2001 prevăd că: ,,Pe durata mandatului, primarul şi viceprimarul primesc o indemnizaţie lunară ca unică formă de remunerare a activităţii corespunzătoare funcţiei de primar, respectiv de viceprimar şi care reprezintă baza de calcul pentru stabilirea drepturilor şi obligaţiilor care se determină în raport cu venitul salarial.

Primarul şi viceprimarul nu beneficiază de sporul de vechime în muncă şi nici de alte sporuri prevăzute de lege”.

Raportat la textele legale menţionate de reclamant ca temei al acţiunii, este de menţionat faptul că Legea nr. 138/1999, astfel cum rezultă din însuşi titlul ei, stabileşte modalitatea de salarizare  şi acordare a altor drepturi numai pentru personalul militar din instituţiile publice  de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională, precum şi acordarea unor drepturi salariale personalului civil din aceste instituţii.

În acest sens prev. art. 1 din Legea nr. 138/1999 cuprinde o enumerare limitativă a instituţiilor al cărui personal militar şi civil beneficiază de indemnizaţia de dispozitiv respectiv Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul de Interne, Serviciul Român de Informaţii, Serviciul de Informaţii Externe, Serviciul de Protecţie şi Pază, Serviciul de Telecomunicaţii Speciale şi Ministerul Justiţiei.

Prin urmare, potrivit prevederilor art. 47 din menţionata lege numai personalul civil  din ministerele şi instituţiile centrale enumerate în art. 1 beneficiază de unele drepturi prevăzute de acest act normativ iar conform art. 49, personalul civil care desfăşoară activităţi în condiţii similare cu cele ale cadrelor militare beneficiază de primele, sporurile şi indemnizaţiile acordate acestora.

Indemnizaţia de dispozitiv prev. de art. 13 din Legea nr. 138/1999 se acordă numai personalului civil care desfăşoară activitatea într-un dispozitiv cu caracter militar sau într-una din instituţiile prevăzute la art. 1 din aceeaşi lege, precum şi funcţionarilor publici şi personalului contractual care au beneficiat de acest drept şi înainte de a fi transferaţi din structura M.A.I., în domeniul Administraţiei Publice Locale.

Sintagma „personal civil din administraţia publică„ trebuie interpretată ca fiind Administraţia publică centrală a M.A.I.

Prin urmare, prevederile din Legea nr. 138/1999 şi din Ordinul nr. 496/2003 referitoare la indemnizaţia de dispozitiv în cuantum de 25% din salariul de bază, nu sunt aplicabile şi altor categorii de funcţionari publici şi personal angajat pe bază de contract care îşi desfăşoară activitatea în administraţia publică locală, M.A.I., neavând nici o atribuţie în privinţa salarizării acestor categorii profesionale întrucât administraţia publică locală nu face parte  din structurile acestui minister.

Reclamantul ocupă funcţia de demnitate publică, nu este angajat al Ministerului Administraţiei şi Internelor, nu a făcut parte din structura acestui minister şi ulterior să fie transferat în domeniul administraţiei publice locale, aşa cum prevăd dispoziţiile art. 13 din Legea nr. 138/1999, pentru a avea dreptul la indemnizaţie de dispozitiv.

Reclamantul invocă dispoziţiile Ordinului M.A.I. nr. 496/2003, însă acest ordin  cuprinde norme de aplicare a legii, având o forţă juridică inferioară acestuia, astfel că pot explicita prevederile legii doar în sensul legii, fără însă a adăuga la lege. Dreptul la indemnizaţia de dispozitiv solicitat de către reclamant este reglementat  prin art. 13 din Legea nr. 138/1999 în care se prevede  în mod expres categoriile  de personal care sunt îndreptăţite să primească indemnizaţia de dispozitiv, categorie din care nu face parte şi reclamantul.

De asemenea, se reţine că deşi Legea nr. 284/2010 care este legea cadru şi Legea nr. 285/2010 care este legea specială privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice nu cuprind expres, printre actele normative care se abrogă la intrarea lor în vigoare, şi dispoziţiile art. II ale Legii nr. 263/2006, referitoare la sporul de dispozitiv şi confidenţialitate, totuşi, acestea sunt implicit rămase fără efecte prin intrarea în vigoare a noii legi a salarizării unitare a personalului plătit din fonduri publice.

Pentru considerentele arătate, neexistând motive de nelegalitate ale celor două acte administrative contestate, va fi  respinsă ca nefondată acţiunea reclamantului de acordare a sporului de dificultate.

Văzând şi dispoziţiile Legii nr. 215/2001, nr. 393/2004 şi 263/2006;

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE

Respinge acţiunea formulată de reclamantul N.M., cu domiciliul ales la Primăria Comunei ------------- în contradictoriu cu pârâtul C.L.--------, cu sediul în ------------.

Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare ce se va depune la sediul Tribunalului Gorj.

Pronunţată în şedinţa publică din 29 Iunie 2015, la Tribunalul Gorj.

Domenii speta