Contracte de muncă

Sentinţă civilă 3477 din 07.10.2014


- suma de 5000 lei reprezentând drepturi salariale restante (01.10.2012-29.11.2013)

Tribunalul Mehedinţi – sentinţa din 07.10.2014

Deliberând asupra  acţiunii de faţă, constată următoarele:

La data de 17.04.2014 s-a  înregistrat la această instanţă acţiunea formulată de reclamantul TM prin care a chemat în judecată  pârâta SC OC SRL, pentru ca prin  hotărârea  ce se va pronunţa să fie  obligată  pârâta  să-i achite drepturile salariale restante, aferente perioadei 01.10. 2012 - 29.11.2013. în suma totala de peste 5.000 de lei şi s-i  achite dările la stat aferente acestei sume - şomaj, C.A.S. si sănătatea).

In  motivare a  arătat că la data de 01 octombrie 2012, pârâta l-a angajat ca şofer la punctul de lucru din Timişoara, el șofând pe diferite maşini de mare tonaj, pe traseele şi în locaţiile unde a fost trimis de către şefi.

In toata aceasta perioada nu a avut nici o zi absenţe nemotivate sau concediu fără plata (așa cum rezulta şi din adeverinţa nr 782/03.12.2013 - Anexa 1). dimpotrivă, a lucrat zilnic peste 10 ore în regim de şantier, pontajul fiind făcut de către şefii de şantier, pe caiet, aspect pe care il pot dovedi cu martori.

In perioada cat a lucrat pentru această firma a primit drepturile băneşti în plicuri pe care uneori era trecuta suma pe care a ridicat-o, neprimind in schimb „fluturaşii" pe care să fie trecute în mod oficial drepturile băneşti şi dările la stat.

Doar în luna iunie a semnat un stat de plata pe care era trecuta suma de 1450 lei drept salariu net, dar când a numărat banii a văzut ca erau doar 1.050 lei. Întrebând de ce a primit doar atât, i s-a răspuns că va primi restul în cursul lunii următoare, firma neavând bani.

La data de 30.10.2013 a primit o adeverinţa cu veniturile realizate în lunile iulie –septembrie 2013, in coloana separata venitul brut si venitul net (adeverinţa nr 703/30.10.2013-Anexa 2), fiindu-i necesara la Primărie, în vederea obţinerii ajutorului de încălzire.

Atunci a descoperit că între scripticul firmei şi cât primea  în realitate era o mare diferenţa, el fiind practic furat luna de luna cu o suma însemnata.

Astfel, pe plicul în care a primit drepturile salariale aferente lunilor iulie –septembrie  (Anexa 3) erau trecute sumele de 1200 lei net pentru luna iulie (faţa de 1586 lei net cât rezultă din adeverinţa nr 703/30.10.2013). 1 100 lei plus 100 avans net (lata de 1489 lei in adeverinţa), respectiv 1021 lei net (fata de 1061 lei in adeverinţa), rezultând ca pe cele trei luni a fost lipsit în mod netemeinic şi nelegal, fără nici o explicaţie, de către angajator, de peste 700 de lei din drepturile mele salariale (si vorbesc aici numai de cele aferente celor 8 ore normale de lucru, zilnic, fără a pune în calcul orele suplimentare si diurna cuvenita).Ori aceasta situaţie a existat pe toata perioada cât a lucrat pentru aceasta firma.

Pe de alta parte,când a primit de la Biroul Personal adeverinţa nr 784/04.12.2013 cu plata contribuţiilor la bugetul asigurărilor pentru şomaj (Anexa 4). după ce cu o zi înainte a primit adeverinţa nr 782/03.12.2013 (Anexa 2) a văzut în listele de pontaj că nu fusese  pontat decât 8 ore / zilnic, deși el a lucrat peste 10 ore pe zi. uneori si câte 11-12 ore/zilnic!

Așa cum a arătat supra, realitatea asupra numărului zilnic ele ore lucrate de el pentru aceasta firma se poate vedea în caietele de pontaj ale şefilor, dar pot face dovada celor spuse de el cu mărturia colegilor  săi de lucru.

A primit diurna de deplasare doar în luna octombrie 2013, fiind lipsit de acest drept restul perioadei cât a lucrat pentru pârâtă.

Nu în ultimul rând, arată că, în toata perioada cât a lucrat pentru firma pârâtă, i s-a oprit, lunar, cate o suta de lei cu titlu de garanţie pentru maşina, făra ca la încetarea raporturilor sale de munca cu pârâta să-i fie înapoiată aceasta garanţie.

In drept, a  întemeiat  pretenţiile pe art.  8. 17. 122 si următoarele, plus Titlul IV din Legea 53/2003 cu modificările la zi, cu aplicarea art 583 din Codul de Procedura Civila - judecarea speţei în lipsa pârtilor.

Ca probe, solicită admiterea probei cu acte, expertiza contabila, proba testimoniala si interogatoriul luat paratei.

 În dovedire a depus in anexa copie adeverinţa nr 782/03.12.2013 - Anexa 1;adeverinţa nr 703/30.10.2013 - Anexa 2;plicul in care a primit drepturile salariale aferente lunilor iulie – septembrie - Anexa 3;adeverinţa nr 784/04.12.2013 cu plata contribuţiilor la bugetul asigurărilor pentru şomaj - Anexa 4 şi dovada îndeplinirii procedurii prealabile privind informarea asupra medierii  respectiv certificatul nr 22/20.03.2014 eliberat de către Biroul de Mediator MB.

Pârâta  a fost legal citată în cauză şi i s-a comunicat în copie acţiunea conform art. 201  al.1 Cod proc. civ.,  însă nu a formulat întâmpinare.

Analizând acţiunea în raport de actele şi lucrările dosarului şi de dispoziţiile legale incidente în materie, Tribunalul constată şi reţine următoarele:

Reclamantul TM a fost angajatul societăţii pârâte începând cu data de 01.10.2012 conform Contractului Individual de Munca nr. 26/01.10.2012 , fiind încadrat  ca şofer.

Referitor la petitul privind achitarea drepturilor salariale cuvenite reclamantului pentru perioada solicitată, instanţa îl apreciază întemeiat urmând să îl admită pentru următoarele considerente:

Pentru munca prestată, conform art. 154 pct.2 Codul muncii fiecare salariat are dreptul la un salariu exprimat în bani, salariu care potrivit prevederilor art.161 Codul muncii, se plăteşte în bani cel puţin odată pe lună.

Cu adresa din data de 07.10.2014, (f. 27 dosar), pârâta a confirmat faptul că reclamantul are de primit cu titlu de drepturi salariale suma de 5000 lei, însă a negat faptul că acesta ar fi lucrat mai mult de 8 ore/zi precum şi faptul că i-ar fi fost reţinută vre-o garanţie din salariu.

Cum pârâta nu i - a achitat drepturile salariale reclamantului pe perioada 01.10.2012-29.11.2013 conform răspunsului depus de pârâtă prin care a arătat că în aceasta perioada societatea a avut dificultăţi financiare, drept pentru care a înregistrat întârzieri la plata drepturilor salariale ale tuturor angajaţilor,reclamantul având de primit suma de 5.000, se apreciază că petitul privind plata drepturilor salariale pe perioada  mai sus menţionată este întemeiat, urmând  să îl admită.

Referitor la petitele privind cuantumul diurnei de deplasare precum şi al garanţiei, întrucât nu s-a făcut dovada acestora instanţa le apreciază ca fiind neîntemeiate.

Având in vedere considerentele în fapt şi în drept anterior expuse, se constată că acţiunea este întemeiată în parte, urmând să fie admisă ca atare şi va obliga pârâta să plătească suma de 5000 lei reprezentând drepturi băneşti cuvenite şi neachitate.

Potrivit art.453 (1) Cod procedură civilă va fi obligată pârâta la plata cheltuielilor de judecată  în cuantum de 100 lei efectuate de reclamant pe parcursul litigiului reprezentând  cheltuieli de  transport.

Această sentinţă a rămas definitivă prin neapelare.