Evacuarea fostului soţ din domiciliul comun pe calea ordonanţei preşedinţiale până la soluţionarea partajului

Sentinţă civilă 2503 din 09.10.2015


Prin sentinţa civilă nr 2503 din 19.02.2015 pronunţată în dosarul 40985/245/2014 de pe rolul Judecătoriei Iaşi, instanţa a admis acţiunea formulată de reclamanta VS în contradictoriu cu pârâtul AG,a dispus evacuarea temporară a pârâtului AG din apartamentul situat în Iaşi, pânâ la soluţionarea dosarului de partaj înregistrat pe rolul Judecătoriei Iaşi sub nr XXX/245/2014.

S-a reţinut că părtile sunt proprietare asupra apartamentului situat in Iaşi, , aşa cum rezultă din copia  contractului de vânzare cumpărare autentificat sub nr. XXX din .1993 la Notariatul de Stat Judeţul Iaşi, depus de reclamantă la dosar. Prin sentinţa civilă nr XXXdin 10.12.2013 părţile au divorţat prin acord, dar au continuat să locuiască împreună în apartament, alături de cei doi copii majori, AIG, născută în.1994 şi AAC, născut în data de 1992.În prezent pe rolul Judecătoriei Iaşi părţile au deschis un proces de partaj, înregistrat sub nr XXX/245/2014 cu prim termen de judecată pe 24.03.2015.

Analizând admisibilitatea cererii de ordonanţă preşedinţială prin prisma prevederilor art 996 şi următoarele Cod Proc Civ, instanţa a constatat că sunt îndeplinite cumulativ cele patru cerinţe legale, respectiv aparenţa dreptului, caracterul provizoriu al măsurilor, existenţa unui caz grabnic şi neprejudecarea fondului.

Aparenta de drept afirmată de reclamantă în urma unei sumare analize a situaţiei de fapt s-a confirmat prin probele administrate în cauză . Astfel, s-a creat această convingere a instantei  în temeiul răspunsurilor la adresele instanţei,  venite de la Spitalul de Psihiatrie Socola şi Secţia  V-a Poliţie , potrivit cărora în data de.2014 pârâtul , pe fondul consumului de alcool, a provocat scandal la domiciliu, devenind violent şi agresând verbal fosta soţie şi cei doi copii , motiv pentru care a fost internat nonvoluntar la Spitalui de Psihiatrie Socola în perioada 3.11.2014-12.11.2014 cu diagnosticul de „Tulburare organică a personalităţii. Intoxicaţie etanolică acută”.

În ceea ce priveşte susţinerile pârâtului, instanţa a reţinut pe de o parte că declaraţia martorului acestuia, persoană fără studii medicale,  nu este de natură să combată diagnosticul stabilit pentru pârât cu prilejul internării la Spitalul de Psihiatrie. Pe de altă parte, s-a mai constatat că modul de comportare a pârâtului în familie şi în locuinţa sa  nu poate fi cunoscut detaliat de un vecin de bloc, fie el şi administrator al clădirii. Un alt factor care a contribuit la convingerea instanţei în acest sens au fost memoriile depuse de copiii majori ai părţilor, care, deşi nu au putut fi ascultaţi de instanţă în calitate de martori potrivit art 315 Cod proc civ, şi-au exprimat un punct de vedere. Astfel, înscrisurile depuse au evocat un anumit comportament al pârâtului şi în afara evenimentului din 3.11.2014, care s-a dovedit a fi unui agresiv verbal şi fizic pe fondul consumului excesiv şi constant de alcool.

Caracterul provizoriu al masurilor  solicitate a fost evidentiat de reclamantă prin cererea ca instanta sa dispună evacuarea pârâtului din imobil până la soluţionarea dosarului de partaj.

S-a reţinut şi faptul că acest caz este unul grabnic, , dat fiind comportamentul pârâtului. Doctrina in materie stabileste caracterul urgent al cauzei prin raportare la scopul luarii acestor masuri, si anume, în cazul acesta,  prevenirea unei pagube iminente si care nu s-ar putea repara. În speţa de faţă paguba iminenta  care nu s-ar putea repara o reprezinta  in concret dreptul reclamantei şi al familiei sale la un trai liniştit şi la  integritatea psihică şi fizică.

Referitor la condiţia neprejudecării fondului, instanţa a constatat că judecătorul nu are de cercetat fondul dreptului discutat între părţi, dar pentru a se evita pronunţarea unei soluţii arbitrare, acesta a făcut  un examen sumar, „pipăind fondul”, pentru  a se vedea de partea cui este aparenţa dreptului. Or, in cauza de fată după o cercetare sumară a fondului cauzei instanţa a reţinut că luarea măsurii solicitate si anume evacuarea temporară a pârâtului până la soluţionarea dosarului de partaj  nu este de natura sa prejudece fondul cauzei,.

In aceste conditii, retinută fiind violenţa pârâtului si necesitatea restabilirii unui climat linistit pentru reclamantă, instanţa a dispus, vremelnic, evacuarea pârâtului din domiciliul comun, până la soluţionarea dosarului de partaj şi a admis acţiunea promovată pe calea ordonanţei preşedinţiale.