Non reformatio in peius – imposibilitatea achitării inculpatului în apelul părții civile; nelegalitatea aplicării procedurii simplificate în baza unei declarații notariale

Decizie 516 din 22.06.2015


Prin sentinţa penală nr. 35 din data de 03.02.2015 pronunţată de Judecătoria Darabani a fost  condamnat inculpatul BAV pentru săvârşirea infracţiunii de vătămare corporală din culpă, prev. de 184 alin. 2, 4 Cod penal, cu aplicarea art. 374 al.4 CPP coroborat cu art. 396 alin.10 Cod procedură penală și art. 74 lit. a, c, 76 lit. e Cod penal, la 5 luni închisoare, persoană vătămată fiind AAC.

 A fost condamnat inculpatul BAV pentru săvârşirea infracţiunii de vătămare corporală din culpă, prev. de 184 alin. 2, 4 Cod penal, cu aplicarea art. 374 al.4 CPP coroborat cu art. 396 al.10 Cod procedură penală și art. 74 lit. a,c, 76 lit. e Cod penal,  la 3 luni închisoare, persoană vătămată fiind ND.

A fost condamnat inculpatul BAV pentru săvârşirea infracţiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană, care nu posedă permis de conducere, prev. de art. 86 al.1 din OUG 95/2002, cu aplicarea art. 374 al.4 CPP coroborat cu art.396 al.10 cod procedură penală și art. 74 lit. a,c, 76 lit. e Cod penal, la 6 luni închisoare.

A fost condamnat inculpatul BAV pentru săvârşirea infracţiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană, care la momentul recoltării probelor biologice, are o îmbibație alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge, prev. de art. 87 al.1 din OUG 95/2002, cu aplicarea art. 374 al.4 Cod de procedură penală coroborat cu art.396 al.10 cod procedură penală și art. 74 lit. a,c, 76 lit. e Cod penal,  la 6 luni închisoare.

În baza art. 33 lit. b rap. la art. 34 lit. b Cod penal, s-a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea, respectiv 6 luni închisoare.

În baza art. 81 Cod penal, s-a suspendat condiţionat executarea pedepsei, termenul de încercare fiind de 2 ani şi 6 luni, conform art. 82 Cod penal.

În baza art. 71 alin. 5 Cod penal, s-a suspendat executarea pedepsei accesorii a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza a II-a şi lit. b Cod penal, pe durata suspendării condiţionate a executării pedepsei principale.

S-au pus în vedere inculpatului dispoziţiile art. 83 şi 84 Cod penal.

Pentru a pronunţa această soluţie, prima instanţă a constatat că prin rechizitoriul  nr. 636/P/2013 din data de 23 mai 2014 Parchetul de pe lângă Judecătoria Darabani a dispus trimiterea în judecată a inculpatului BAV, cu domiciliul în ….,  sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de "conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană, care nu posedă permis de conducere", faptă prevăzută de art. 335 alin 1 din Codul penal, "conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană, care la momentul prelevărilor mostrelor biologice, are o îmbibaţie alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge", prevăzută şi pedepsită de art. 336 alin. 1 din Codul penal şi " vătămare corporală din culpa", faptă prevăzută şi pedepsită de art. 196 alin. 1,3,4 din Codul penal, cu aplicarea art. 38 al. 1, art. 39 Cod penal, faptele constând în aceea că, la data de 14.10.2013, lucrătorii Poliţiei oraşului Darabani s-au sesizat din oficiu cu privire la faptul că la data de 14.10.2013 numitul BAV a condus un autovehicul pe drumurile publice, fără a poseda permis de conducere şi care la momentul recoltării probelor biologice de sânge, a avut o îmbibaţie alcoolică de peste 0,80 g/l al cool pur în sânge, fiind implicat într-un accident de circulaţie, cu vinovăţie, de pe urma  căruia a rezultat  vătămarea corporală a mai multor  persoane.

Prin rezoluţia din data de 22.11.2013, s-a dispus începerea urmăririi penale cu privire la infracţiunile prevăzute de art. 86 alin. 1 şi 87 alin. 1 din OUG 195/2002 rep. şi art. 184 alin. 2 şi 4 Cod penal, reţinându-se că la data de 14.10.2013, în jurul orei 17.20 numitul, BAV, din ……, a condus un autovehicul pe drumurile publice, fără a poseda permis de conducere şi care la momentul recoltării probelor biologice de sânge, a avut o îmbibaţie alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge, fiind implicat într-un accident de circulaţie, cu vinovăţie, de pe urma căruia a rezultat vătămarea corporală a mai multor persoane.

Având în vedere că la data de 01.02.2014 a intrat în vigoare  Legea nr.286/2009 privind  Codul penal, prin ordonanţa din data de 17.02. 2014 s-a dispus schimbarea  încadrării juridice  din  infracţiunile prev.  de:

1. art.86 alin.1 din OUG nr.195/2002 republicată, în art.335 alin.1 din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal;

2. art.87 alin.1 din OUG nr.195/2002 republicată , în art.336 alin.1 din Legea  nr.286/2009 privind Codul penal;

3. art.184 alin.2 şi 4 Legea nr.15/1968 privind Codul penal, în art.196  alin.1,3 şi 4  din Legea nr.286/2009 privind Codul penal.

Din actele de urmărire penală administrate în cauză a rezultat că inculpatul BAV a săvârşit  infracţiunile pentru care  s-a  început urmărirea penală.

Astfel, la data de 14.10.2013, orele 17.26 organele de poliţie din cadrul Poliţiei oraşului Darabani, au fost  sesizare prin SNUAU 112, despre  faptul că pe DN 29 A , între localităţile Păltiniş – Darabani, s-a produs un accident de circulaţie în care au fost implicate două autovehicule, în urma  căruia a rezultat mai multe persoane rănite.

Din probele  administrate la dosar a reieşit faptul că la data de 14.10.2013, în jurul orei 17.20, inculpatul BAV,  din …. a condus autoturismul marca R  cu nr. de înmatriculare …. pe DN29 A între localităţile Păltiniş-Darabani, timp în care, după ce a efectuat o manevră de depăşire a unui vehicul, a pierdut controlul autoturismului, intrând pe contrasens, unde a impactat frontal autoutilitara marca M, tipul …, condusă regulamentar, din sens opus, de către numitul ND, din oraşul Darabani.

In urma verificărilor s-a constatat că numitul BAV nu poseda permis de conducere. Prin adresa E-MAIL.nr.515363/MFP/29.10.2013 IGPR, Cooperare Poliţienească Internaţională - Punctul Naţional Focal, s-a transmis informarea autorităţilor britanice, respectiv Poliţia Kent, din care a rezultat că numitul BAV nu deţine permis de conducere emis de DVLA-Driving Vehicle Licensing Agency.

In urma accidentului a rezultat vătămarea corporală a cinci persoane din ambele autovehicule, din care doar două persoane au depus plângere prealabilă, s-au constituit părţi civile şi au depus certificat medico - legal.

La faţa locului inculpatul a fost testat cu aparatul etilotest la poziţia 01430, orele 18.07, rezultatul fiind de 0,28 mg/l alcool pur în aerul expirat, după care i-au fost recoltate probe biologice de sânge în vederea stabilirii alcoolemiei.

Prin Buletinul de analiză toxicologică alcoolemie nr. 1246,1247 din 16.10.2013 al Serviciul Judeţean de Medicină Legală Botoşani, în urma analizelor efectuate, s-a stabilit că numitul BAV, avea o alcoolemie de 1,05 g ‰ la recoltarea primei probe, ora 19.15, respectiv 0,90 g ‰ la cea recoltată după o oră.

Pe timpul efectuării cercetării la data de 10.12.2013, conducătorul auto BAV, fiind nemulţumit de rezultatul alcoolemiei, a solicitat calculul retroactiv al alcoolemiei pentru momentul conducerii autoturismului, respectiv ora 17.20.

Urmare acestui fapt, prin adresa nr. 5533 din 24.01.2014, IML Iaşi ne-a comunicat că la ora producerii accidentului numitul BAV ar fi putut avea o alcoolemie teoretică de 1,25 g ‰.

Prin adresa din data de 25.04.2014, Districtul de Drumuri Naţionale Darabani a comunicat că DN 29 A ce face legătura între localităţile Păltiniş-Darabani, este drum public şi la data de 14.10.2013 a fost deschis circulaţiei rutiere.

La data de 15.11.2013, partea vătămată, AC a depus în xerocopie certificatul medico-legal nr. 1289/06.11.2013 eliberat de SJML Botoşani, din care a rezultat că pentru vindecarea leziunilor suferite în urma accidentului au fost necesare 85-90 zile de îngrijiri medicale. La data de  17.02.2014, în urma reexaminării certificatului medico-legal susmenţionat s-a concluzionat  că  pentru vindecare numitul  AC necesită  130 – 150 zile de îngrijiri  medicale.

Conducătorul auto ND a depus certificatul medical – legal  nr.1221/D din data de 22.10.2013, eliberat de SJML Botoşani din care a rezultat că pentru vindecare necesită 7-8 zile de îngrijiri medicale.

Inculpatul a recunoscut săvârşirea infracţiunii, în declaraţia sa de inculpat arătând că a consumat  băuturi alcoolice anterior conducerii autovehiculului pe drumurile publice,  recunoscând şi regretând săvârşirea faptei.

Situaţia de fapt expusă  mai sus a fost dovededită cu următoarele mijloace  de probă:

-declaraţiile inculpatului – pag. 50-54 dosar;

- proces-verbal de sesizare din oficiu – pag. 10 dosar;

- proces –verbal de cercetare la faţa locului şi planşe foto pag. 11- 26;

- proces-verbal de constatare tehnică a autoturismelor implicate în accident pag. 27 – 28 dosar;

- declaraţiile părţilor civile – pag.32-33; 38 – 40 dosar;

- certificatul medico – legal nr.1289D/06.11.2013 şi 1221/D/22.10.2013;

- buletin de analiză toxicologică nr.764/T/17.10.2013;

- Raportul de  expertiză medico – legală privind  calculul retroactiv al  alcoolemiei, pag. 65 – 66 dosar;

- declaraţiile martorilor  NRC – pag. 68-70, RM  - pag- 73 -74 dosar.

La Judecătoria Darabani cauza a fost înregistrată sub nr.982/217/2014 din data de 26.05.2014.

Din analiza materialului probator, prima instanţă a reținut că, la data de 14.10.2013, în jurul  orei de 17.20, inculpatul BAV,  din … a condus autoturismul marca R cu nr. de înmatriculare …. pe DN29 A între localităţile Păltiniş-Darabani, timp în care, după ce a efectuat o manevră de depăşire a unui vehicul, a pierdut controlul autoturismului, intrând pe contrasens, unde a impactat frontal autoutilitara marca M, tipul …, condusă regulamentar, din sens opus, de către numitul ND, din ...

In urma verificărilor s-a constatat că numitul BAV nu poseda permis de conducere. Prin adresa E-MAIL.nr.515363/MFP/29.10.2013 IGPR, Cooperare Poliţienească Internaţională - Punctul Naţional Focal s-a transmis informarea autorităţilor britanice, respectiv Poliţia Kent, din care a rezultat că numitul BAV nu deţine permis de conducere emis de DVLA-Driving Vehicle Licensing Agency.

In urma accidentului a rezultat vătămarea corporală a cinci persoane din ambele autovehicule, din care, doar două persoane au depus plângere prealabilă, s-au constituit părţi civile şi au depus certificat medico - legal.

La faţa locului inculpatul a fost testat cu aparatul etilotest la poziţia 01430, orele 18.07, rezultatul fiind de 0,28 mg/l alcool pur în aerul expirat, după care i-au fost recoltate probe biologice de sânge în vederea stabilirii alcoolemiei.

La data de 15.11.2013, persoana vătămată, AC a depus în xerocopie certificatul medico-legal nr. 1289/06.11.2013 eliberat de SJML Botoşani, din care a rezultat că pentru vindecarea leziunilor suferite în urma accidentului sunt necesare 85-90 zile de îngrijiri medicale.  La data de  17.02.2014, în urma reexaminării  certificatului medico-legal susmenţionat  s-a concluzionat  că  pentru vindecare numitul AC necesită 130 – 150 zile de îngrijiri  medicale.

Văzând că faptele pentru care inculpatul BAV a fost trimis în judecată au fost săvârşite sub imperiul codului penal de la 1968, precum şi faptul că acestea se află în concurs, cât si prevederile art. 5 din Noul Cod Penal, prima instanţă a făcut aplicarea Codului Penal de la 1968 și a OUG 195/2002.

În condiţiile în care din ansamblul materialului probator administrat în cauză a reieşit că inculpatul nu a respectat dispoziţiile legale referitoare la circulaţie, conducând pe drumurile publice un autovehicul, fără a poseda permis de conducere, iar la momentul recoltării probelor biologice de sânge a avut o îmbibație alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge, fiind implicat într-un accident de circulație, cu vinovăție, de pe urma căruia a rezultat vătămarea corporală a mai multor persoane, inculpatul se face vinovat de săvârşirea  infracţiunii de vătămare corporală  din culpă, prev. de art. 184 alin. 2, 4 Cod penal, art. 86 al. 1 din OUG nr. 195/2002 și art. 87 al.1 din OUG nr. 195/2002, urmând a răspunde penal.

Referitor la săvârșirea faptei de vătămare corporală din culpă, prev. de art. 184 al. 2,4 Cod penal, instanța de fond a reținut că, potrivit art. 19 pct. 2 Cod penal, fapta este săvârşită din culpă când infractorul:

a) prevede rezultatul faptei sale, dar nu-l acceptă, socotind fără temei că el nu se va produce;

b) nu prevede rezultatul faptei sale, deşi trebuia şi putea să-l prevadă.

Aşadar, infracţiunea este comisă din culpă cu prevedere, când infractorul prevede posibilitatea producerii urmărilor acţiunii sale, pe care nu le acceptă ori fără prevedere, când, deşi nu le prevede, trebuia şi putea să le prevadă.

În cazul de faţă, chiar dacă nu ar exista o culpă cu prevedere, care constă în prevederea de către infractor a posibilităţii producerii urmărilor periculoase ale acţiunii sale, pe care nu le acceptă, socotind, fără temei că nu se vor produce, în ceea ce priveşte culpa fără prevedere ori neglijenţa, în cazul căreia infractorul nu prevede urmarea periculoasă a acţiunii ori inacţiunii sale, deşi trebuia şi putea să o prevadă, prima instanţă a reţinut că obligaţia rezultă din norme care reglementează modul de desfăşurare a unor activităţi sau din experienţa de viaţă şi se evaluează atât în raport de criteriul obiectiv, al posibilităţii oricărui om atent, aflat în aceleaşi împrejurări ca şi inculpatul, de a prevedea rezultatul, cât şi cu criteriul subiectiv, al posibilităţii făptuitorului de a prevedea rezultatul în raport cu însuşirile, capacitatea, experienţa de viaţă  şi starea psiho-fizică a acestuia în momentul săvârşirii faptei.

În condiţiile în care din ansamblul materialului probator administrat în cauză a reieşit că inculpatul nu a respectat dispoziţiile legale referitoare la circulaţie, conducând pe drumurile publice un autovehicul, fără a poseda permis de conducere, iar la momentul recoltării probelor biologice de sânge a avut o imbibație alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge, fiind implicat într-un accident de circulație, cu vinovăție, în cazul de faţă inculpatul neprevăzând urmarea periculoasă a acţiunii ori inacţiunii sale, trebuia şi putea să o prevadă, iar în urma faptei sale a cauzat vătămarea corporală a mai multor persoane, inculpatul se face vinovat de săvârşirea  infracţiunii de vătămare corporală  din culpă, prev. de art. 184 alin. 2, 4 Cod penal, prima instanţă dispunând ca acesta să răspundă penal.

Având în vedere declaraţiile de recunoaştere ale inculpatului şi solicitarea acestuia ca judecata să aibă loc în baza probelor de la urmărire penală pe care şi le-a însuşit, instanţa de fond a făcut aplicarea dispoziţiilor art. 374 al.4 CPP coroborat cu art.396 al.10 cod procedură penală și a constatat că inculpatul beneficiază de reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsă.

La individualizarea pedepsei instanţa de fond a reţinut că, încă de la primul termen de judecată, inculpatul şi-a recunoscut în întregime fapta, astfel cum a fost descrisă în rechizitoriu, şi-a recunoscut şi regretat faptele, se află la prima abatere, neavând antecedente penale, astfel încât s-a justificat reţinerea în favoarea inculpatului a circumstanţelor atenuante, prev. de art. 74 lit. a, c, 76 lit. d Cod penal şi s-a aplicat p pedeapsă neprivativă de libertate.

În condiţiile în care prin aceeaşi acţiune inculpatul a săvârşit trei infracţiuni, instanţa a făcut şi aplicarea dispoziţiilor art. 33 lit. b, 34 lit. b Cod penal, aplicându-i inculpatului pedeapsa cea mai mare.

În baza art. 71 Cod penal, inculpatului i-au fost interzise drepturile prev. de art. 64 lit. a teza a II-a şi lit. b Cod penal pe durata executării pedepsei.

Fiind întrunite condiţiile prev. de art. 81 Cod penal şi ţinând seama de vârsta inculpatului, de atitudinea sinceră a acestuia, care a regretat fapta şi de lipsa antecedentelor penale, prima instanţă a considerat că scopul pedepsei poate fi atins şi în condiţii neprivative de libertate, prin suspendarea condiţionată a executării pedepsei.

Termenul de încercare a fost stabilit conform art. 82 Cod penal, iar inculpatului i-au fost puse în vedere dispoziţiile art. 83 Cod penal.

În baza art. 71 alin. 5 Cod penal, instanţa a suspendat executarea pedepsei accesorii a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza a II-a şi lit. b Cod penal, pe durata suspendării condiţionate a executării pedepsei principale.

În ceea ce priveşte latura civilă a cauzei, văzând că soluționarea acesteia necesită administrarea unor probatorii, ce ar fi putut duce la depășirea termenului rezonabil de soluționare a acțiunii penale, în baza art. 26 cod procedură penală,  prima instanță, prin încheierea de şedinţă din data de  02.02.2015 a dispus disjungerea laturii civilă, dispunând a o judeca separat.

Împotriva acestei sentinţe, în termen legal, au declarat apel părţile civile AAC şi ND, pe care l-au motivat în scris, criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie.

În esenţă, s-a motivat că prima instanţă a aplicat în mod nelegal disp. art. 374 şi următ. Cod procedură penală. Astfel, s-a arătat că a fost încălcată condiţia conform căreia recunoaşterea vinovăţiei trebuie să se realizeze conform art. 374 Cod procedură penală la primul termen de judecată cu procedura completă. Ori, în mod nelegal, instanţa a luat act de înscrisul depus la dosar după primul termen de judecată, respectiv la 27.01.2015, după ce, în prealabil, au mai fost şi alte termene de judecată cu procedura completă, opinând că cererea de judecare a cauzei în condiţiile solicitate de inculpat trebuia respinsă.

Pe de altă parte, s-a arătat că inculpatul nici nu s-a prezentat în instanţă, astfel că în mod nelegal instanţa nu a procedat la audierea acestuia, conform disp. art. 375 Cod procedură penală, luând act doar de declaraţia autentificată depusă la dosar în acest sens.

S-a susţinut totodată că în mod nelegal şi netemeinic s-a suspendat executarea pedepsei aplicate, prin reţinerea circumstanţelor atenuante prev. de art. 74 lit. a şi c şi art. 76 Vechiul Cod penal, deşi inculpatul a manifestat nepăsare totală faţă de victimele accidentului, instanţa neindicând probele din care rezultă regretul sincer al acestuia. Totodată, nici absenţa antecedentelor penale la care a făcut referire prima instanţă nu constituie o justificare pentru reducerea unei pedepse şi suspendarea executării acesteia. Inclusiv din certificatul medico-legal rezultă gravitatea faptelor comise, partea vătămată AAC rămânând cu o infirmitate permanentă la picior, ca urmare a faptului că inculpatul a condus fără permis, fără asigurare obligatorie, sub influenţa băuturilor alcoolice şi a vătămat grav două persoane.

Pentru aceste motive, s-a conchis că pedeapsa care trebuie aplicată inculpatului BAV trebuie să fie una cu executarea efectivă a acesteia, sens în care s-a solicitat admiterea apelului, desfiinţarea sentinţei apelate şi reindividualizarea judiciară a pedepsei, în sensul măririi cuantumului acesteia.

Analizând apelurile, prin prisma motivelor invocate şi în baza actelor şi lucrărilor dosarului, în conformitate cu prevederile art. 417 şi art. 420 Cod procedură penală, Curtea constată următoarele:

Referitor la soluția de condamnare a inculpatului BAV pentru săvârşirea infracţiunii de vătămare corporală din culpă, prev. de 184 alin. 2, 4 din Codul penal din 1969 la pedeapsa de 3 luni închisoare (persoană vătămată fiind ND), aceasta este nelegală.

Astfel, s-a reținut în sarcina inculpatului faptul că la data de 14.10.2013, din culpă, a produs un accident rutier în urma căruia persoana vătămată ND a suferit leziuni fizice ce au necesitat pentru vindecare un număr de 7-8 zile de îngrijiri medicale.

Or, în reglementarea Codului penal din 1969 (în vigoare la data de 14.10.2013) erau întrunite elementele constitutive ale infracțiunii de vătămare corporală din culpă doar dacă se pricinuia o vătămare care să necesite pentru vindecare îngrijiri medicale mai mari de 10 zile (art. 184 alin. 1) sau dacă fapta avea una din urmările prev. de art. 182 alin. 1 sau 2 din Codul penal din 1969 – o vătămare care să necesite pentru vindecare îngrijiri medicale mai mari de 60 zile, pierderea unui simț sau organ, încetarea funcționării acestora, o infirmitate permanentă fizică sau psihică, sluțirea avortul sau punerea în primejdie a vieții unei persoane (art. 184 alin. 2).

Fapta inculpatului de a produce, din culpa sa, un accident rutier în urma căruia persoana vătămată ND a suferit leziuni fizice ce au necesitat pentru vindecare un număr de 7-8 zile de îngrijiri medicale, nu se încadrează în niciunul din textele mai sus evocate.

Prin urmare, prima instanță, în procesul de aplicare a legii penale mai favorabile conform art. 5 Cod penal ar fi trebuit să rețină că dispozițiile art. 184 din Codul penal din 1969 sunt mai favorabile acestuia și să dispună achitarea sa prin raportare la art. 16 lit. b Cod de procedură penală, fapta nefiind prevăzută de legea penală.

Mai mult, prima instanță, în mod eronat a procedat la soluționarea cauzei în procedura simplificată prev. de art. 375 Cod de procedură penală, în temeiul declarației de recunoaștere a inculpatului făcută într-un înscris autentificat notarial. Pentru a putea fi judecat în procedura simplificată a recunoașterii vinovăției un inculpat trebuie să fie, în mod obligatoriu, prezent în fața instanței de judecată și să facă declarația de recunoaștere personal în fața acesteia (așa cum rezultă din dispozițiile art. 374 alin. 4 și art. 375 Cod de procedură penală). În speță inculpatul BAV nu a fost prezent în fața instanței de fond și a depus la dosar, în copie, o declarație de recunoaștere a faptei autentificată notarial (fila 67 ds. fond).

Cu toate acestea, cum în cauză, cu privire la aspectele mai sus menționat a declarat apel doar persoana vătămată ND, având în vedere dispozițiile art. 418 Cod de procedură penală (care statuează că nu se poate agrava situația unei părți în propria cale de atac promovată), nelegalitățile mai sus amintită nu pot fi îndreptate în acest cadru procesual.

În ceea ce privește infracţiunea de vătămare corporală din culpă, prev. de 184 alin. 2, 4 din Codul penal din 1969 reținută în sarcina inculpatului BAV (persoană vătămată fiind AAC), Curtea, în baza mijloacelor de probă administrate în cauză, reține în fapt, în esență, că la data de 14.10.2013, inculpatul BAV, în timp ce se deplasa cu autovehiculul său pe DN29A între localitățile Păltiniș și Darabani, jud. Botoșani, din culpă, a produs un accident rutier în urma căruia persoana vătămată AAC a suferit leziuni fizice ce au necesitat pentru vindecare un număr de 130-150 zile de îngrijiri medicale (practic aceeași situație de fapt cu cea reținută de prima instanță).

În drept, fapta inculpatului mai sus amintită, întrunește sub aspect obiectiv și subiectiv, elementele constitutive ale infracțiunii de vătămare corporală din culpă, prev. de art. 184 alin. 2, 4 din Codul penal din 1968, cu aplic. art. 5 Cod penal (cum a reținut și prima instanță).

Cu toate acestea, așa cum s-a reținut mai sus, prima instanță, în mod greșit, a procedat la soluționarea cauzei față de inculpat în procedura simplificată prev. de art. 375 Cod de procedură penală, în temeiul declarației de recunoaștere a acestuia făcută într-un înscris autentificat notarial. Pentru a putea fi judecat în procedura simplificată a recunoașterii vinovăției un inculpat trebuie să fie, în mod obligatoriu, prezent în fața instanței de judecată și să facă declarația de recunoaștere personal în fața acesteia (așa cum rezultă din dispozițiile art. 374 alin. 4 și art. 375 Cod de procedură penală). În speță inculpatul BAV nu a fost prezent în fața instanței de fond și a depus la dosar, în copie, o declarație de recunoaștere a faptei autentificată notarial (fila 67 ds. fond).

De asemenea, Curtea constată că prima instanță a reținut în mod netemeinic în favoarea inculpatului circumstanțele atenuante judiciare, prev. de art. 74 lit. a și c din Codul penal din 1969.

Având în vedere ansamblul infracțional în care acesta a fost implicat, conduita procesuală a acestuia (nu s-a prezentat deloc în fața instanțelor de judecată, iar declarațiile sale în cauză sunt relativ oscilante făcute în scopul diminuării culpei sale în producerea accidentului rutier), precum și urmarea gravă produsă (persoana vătămată AAC a suferit leziuni fizice ce au necesitat pentru vindecare un număr de 130-150 zile de îngrijiri medicale) apreciem că nu este oportună reținerea de circumstanțe atenuante judiciare conform art. 74 din Codul penal din 1969 în favoarea inculpatului.

Procedând la o nouă individualizare a pedepsei principale în cazul inculpatului pentru infracţiunea de vătămare corporală din culpă, prev. de 184 alin. 2, 4 din Codul penal din 1969 cu aplic. art. 5 Cod penal (persoană vătămată fiind AAC), după înlăturarea dispozițiilor art. 374 alin.4 coroborat cu art. 396 alin.10 Cod procedură penală şi art.74 lit. a, c rap. la art.76 lit. e din Codul penal din 1969, având în vedere criteriile prev. de art. 72 din Codul penal din 1969, împrejurările concrete în care acesta a comis fapta și urmările acesteia (mai sus arătate), conduita procesuală a inculpatului, faptul că inculpatul nu este cunoscut cu antecedente penale, precum şi faptul că acesta a recunoscut săvârşirea faptei, Curtea apreciază că aplicarea unei pedepse principale de 1 an închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii amintite este în măsură să răspundă cerinţelor de sancţionare, coerciţie şi reeducare prev. de art. 52 din Codul penal din 1969.

În ceea ce privește soluțiile primei instanțe de condamnare a inculpatului pentru infracțiunile de  conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană, care nu posedă permis de conducere, prev. de art. 86 alin.1 din OUG nr. 195/2002 și de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană, care, la momentul recoltării probelor biologice, are o îmbibație alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge, prev. de art. 87 alin.1 din OUG nr. 195/2002, pentru fiecare dintre acestea  la câte 6 luni închisoare, dat fiind că în cauză au declarat apel doar persoanele vătămate iar infracțiunile mai sus amintite fac parte din categoria celor de pericol, având în vedere și dispozițiile art. 417 Cod de procedură penală (privind efectul devolutiv al apelului și limitele sale), acestea nu mai pot fi analizate în prezentul cadru procesual.

Prin urmare, în cauză, Curtea va proceda la contopirea pedepsei aplicate inculpatului în apel (1 an închisoare) cu celelalte trei pedepse aplicate de prima instanță (una de 3 luni închisoare și două de 6 luni închisoare) stabilind în final o pedeapsă principală rezultantă de 1 an închisoare.

Contrar celor susținute de persoana vătămată apelantă AAC, prin apărător, Curtea apreciază că în ceea ce îl privește pe inculpatul BAV sunt întrunite condițiile pentru suspendarea condiționată prev. de art. 81 din Codul penal din 1969.

Într-adevăr, pedeapsa rezultantă stabilită pentru concursul de infracțiuni este mai mică de 2 ani închisoare (art. 81 alin. 2 din Codul penal din 1969), iar inculpatul nu a mai fost anterior condamnat la pedeapsa închisorii mai mare de 6 luni (art. 81 alin. 1 lit. b din Codul penal din 1969).

De asemenea, având în vedere faptul că inculpatul nu este cunoscut cu antecedente penale și a recunoscut fapta săvârșită, Curtea apreciază că simplul avertisment ce va fi dat de instanţă, prin soluţia de condamnare, va fi de natură să îl facă pe inculpat să conştientizeze pe viitor că statul ocroteşte valorile sociale, că orice atingere adusă acestora este sancţionată aspru şi că el, ca destinatar al normelor de drept care îi sunt accesibile, are obligaţia de a le respecta întocmai, de a evita conjuncturile care l-ar putea cantona într-o situaţie contrară legii, chiar fără executarea efectivă a pedepsei (condiție prev. de art. 81 alin. 1 lit. c din Codul penal din 1969).

În consecință, în temeiul art. 421 pct.1 lit. b Cod procedură penală, Curtea va respinge, ca nefondat, apelul declarat de partea civilă ND împotriva sentinţei penale nr. 35 din 03.02.2015 a Judecătoriei Darabani. 

În baza art. 275 alin.2 Cod procedură penală Curtea o va obliga pe partea civilă ND să plătească statului suma de 100 lei cu titlu de cheltuieli judiciare din apel.

În temeiul art. 421 pct.2 lit. a Cod procedură penală, Curtea va admite apelul declarat de partea civilă AAC împotriva sentinţei penale nr. 35 din 03.02.2015 a Judecătoriei Darabani, va desființa, în parte, sentinţa penală sus menţionată şi în rejudecare va înlătura aplicarea disp. art.33 lit. b rap. la art.34 lit. b din Codul penal din 1969, precum şi reţinerea în favoarea inculpatului BAV a prevederilor art. 374 alin.4 coroborat cu art. 396 alin.10 Cod procedură penală şi art.74 lit. a, c, art.76 lit. e din Codul penal din 1969 doar în cazul infracţiunii de vătămare corporală prev. de art.184 alin.2 şi 4 Cod penal din 1969, persoană vătămată fiind AAC; îl va condamna pe inculpatul BAV pentru săvârşirea infracţiunii de vătămare corporală din culpă, prev. de art. 184 alin. 2 şi 4 Cod penal din 1969, cu aplicare art. 5 Cod penal, persoană vătămată fiind AAC, la pedeapsa de 1(un) an închisoare (în loc de 5 luni închisoare); în temeiul art.33 lit. a, b rap. la art.34 lit. b Cod penal din 1969, cu aplicarea art. 5 Cod penal, se va contopi pedeapsa aplicată prin prezenta decizie cu pedepsele aplicate prin sentinţa penală apelată de 3 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de vătămare corporală din culpă, prev. de art.184 alin.2 şi 4 Cod penal din 1969, persoană vătămată fiind ND, de 6 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană care nu posedă permis de conducere, prev. de art.86 alin.1 din OUG nr.195/2002 şi de 6 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană, care la momentul recoltării probelor biologice, are o îmbibaţie alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge, prev. de art. de art. 87 alin.1 din OUG nr. 195/2002, toate cu aplicarea art. 5 Cod penal, urmând ca inculpatul să execute în final pedeapsa cea mai grea de 1(un) an închisoare (în loc de 6 luni închisoare); va fi menținut beneficiul suspendării condiţionate a executării pedepsei rezultante şi se va majora termenul de încercare de la 2 ani şi 6 luni la 3 ani, conform art. 82 Cod penal din 1969 cu aplicarea art. 5 Cod penal; se vor menţine celelalte dispoziţii ale sentinţei penale atacate care nu sunt contrare prezentei decizii.

În baza art. 275 alin.3 Cod procedură penală, celelalte cheltuieli judiciare din apel vor rămâne în sarcina statului.