Restituirea preţului actualizat ( Legea 10/2001); calitatea procesuală pasivă

Constată că prin acţiunea civilă înregistrată sub acest număr de dosar civil la data de 17 decembrie 2013 reclamanta P. C. D. a chemat în judecată pe pârâţii M.F.P. cu sediul în B.; societatea comercială ,, G. C. L.„ cu sediul în M.; MUNICIPIUL M. - prin primar cu sediul în  M. şi PRIMĂRIA M. cu sediul în  M.,

solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunţa să se dispună următoarele:

-Obligarea pârâtei M.F.P. să plătească reclamantei suma de 84.000

lei,reprezentând preţ de piaţă cu privire la imobilul înscris în C.F. nr.10597 M., nr. top 92/IX, stabilit conform standardelor internaţionale de evaluare;

-În subsidiar , obligarea pârâtei M.F.P. la plata către reclamantă a sumei de

8885 lei, reprezentând valoarea actualizată a preţului de achiziție a imobilului din litigiu;

-Obligarea pârâtei societatea comercială ,, G. C. „

S.A. la plata comisionului pe care l-a încasat la încheierea contractului de vânzare-cumpărare a apartamentului din litigiu , în baza Legii nr.112/1995;

- Obligarea pârâtelor la plata cheltuielilor de judecată.

În expunerea de motive a cererii introductive reclamanta arată , în esenţă, următoarele:

-reclamanta este moștenitoare testamentară după defunctul  M. N.

care - pe timpul vieţii – a achiziţionat imobilul din litigiu de la Statul Român;

-atunci când a cumpărat imobilul defunctul a fost un cumpărător de bună

credinţă;

-printr-o hotărâre judecătorească  contractul de vânzare-cumpărare a fost

anulat, aşa încât reclamanta/ în calitate de moştenitoare a defunctului proprietar tabular / este îndreptăţită să solicite restituirea preţului de piaţă al imobilului;

- conform expertizei extrajudiciare depuse la dosar acest preţ de piaţă este

în sumă de 84.000 lei, respectiv 18.9070 euro în echivalent;

-comisionul încasat de pârâta societatea comercială „G. 

C. „ S.A. este în valoare de 398.700 lei vechi.

Acţiunea s-a întemeiat în drept pe dispoziţiile art.50 şi 50 1 din legea 10/2001.

Ataşat acţiunii introductive reclamanta a depus următoarele înscrisuri:copie de pe act identitate defunct; decizie civilă nr.19/2013 pronunţată de Curtea de Apel Alba Iulia; raport de evaluare extrajudiciară întocmit de un expert construcţii; contract de vânzare –cumpărare imobil în baza Legii 112/1995; testament autentic al defunctului; certificat de deces privind pe defunct; cerere radiere ipotecă imobil; delegaţie avocat şi chitanţe onorar avocat.

În procedura de complinire a lipsurilor  cererii introductive reclamanta  a mai depus : copie act de identitate reclamantă; decizia civilă nr.4356/2009 pronunţată de Î.C.C.J.; decizia civilă nr.19/2013 de lămurire a dispozitivului  deciziei civile nr.67/2011 a Curţii de Apel Alba Iulia ; extras C.F. nr.101102 –C1-U4 M. cu nr. top  90/II, 91/II/III şi C.F. nr.101102 M., cu nr. top 90, 91.

Prin încheierea civilă nr.34/A/24 ianuarie 2014 instanţa a anulat acţiunea reclamantei în baza dispoziţiilor art.200 Cod procedură civilă.

Încheierea a fost atacată  şi prin hotărârea civilă pronunţată la data de 19 martie 2014 sub nr. 171/A s-a admis cererea de reexaminare, cauza fiind retrimisă în vederea continuării  procedurii prealabile.

La data de 14 aprilie 2014 pârâtul municipiul M. - prin primar a depus întâmpinare ( fila 93 dosar) , invocând excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a sa.

În argumentarea acestei  poziţii procesuale pârâtul arată că în această cauză are calitate procesuală Ministerul Finanţelor Publice şi Economiei , iar pentru comisionul de 1% societatea comercială ,, G.  C. „ S.A. M..

Pe fondul cauzei , pârâtul lasă la apreciere  instanţei soluţia ce se va pronunţa.

Întâmpinarea s-a întemeiat în drept pe dispoziţiile art.205 Cod procedură civilă şi pct.17 din Legea 1/2009.

Ataşat întâmpinării pârâtul a depus o hotărâre judecătorească pronunţată de Judecătoria Mediaș într-o cauză aparent identică , în anul 2013.

La data de 18 aprilie 2014 pârâtul Statul Român - prin M. F. P. –prin Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice S. a depus întâmpinare ( fila 100 şi următoarele dosar), prin care solicită respingerea acţiunii faţă de acest pârât , ca fiind formulată de o persoană fără calitate procesuală activă; nedovedită, inadmisibilă, netemeinică şi nelegală.

În justificarea acestei poziţii procesuale se arată următoarele aspecte relevante:

-reclamanta nu a făcut dovada anulării contractului de vânzare-cumpărare;

nu şi-a dovedit  calitatea de moştenitor; nu întruneşte cerinţele prevăzute de art.50 din Legea nr.10/2001;

-reclamanta nu a dovedit achitarea preţului imobilului ; comisionul îl

datorează societatea comercială  care a încheiat contractul de vânzare-cumpărare; contractul a fost încheiat cu încălcarea dispoziţiilor legale , aşa încât autorul reclamantei nu este îndreptăţit la despăgubiri;

-autorul reclamantei a acţionat cu rea-credinţă la încheierea contractului de vânzare-cumpărare;

-chiar dacă vânzarea –cumpărarea s-ar fi  făcut cu bună credinţă , singurul

drept de care ar putea beneficia cumpărătorul este de a i se asigura o locuinţă din fondurile de locuinţe gestionate de consiliile locale sau /şi Ministerul Dezvoltării , Lucrărilor Publice şi Locuinţelor.

Întâmpinarea s-a întemeiat în drept pe dispoziţiile art.205  şi următoarele Cod procedură civilă; Legea nr.112/1995; Legea nr.10/2001 şi Legea 1/2009.

Prin răspunsul la întâmpinarea făcută de municipiul M. - prin primar, înregistrat în cauză la data de 25  aprilie 2014 ( fila 104 şi următoarele dosar) , reclamanta cere respingerea excepțiilor . În acest context reclamanta arată expres că susţine calitatea procesuală pasivă a municipiului M. –prin primar.

De asemenea, la data de 5 mai 2014 reclamanta a depus  răspuns şi la întâmpinarea făcută de Statul Român –prin M.F.P. şi cere respingerea excepţiilor lipsei calităţii procesuale active a reclamantei ca şi pe cea a inadmisibilităţii acţiunii.

Din argumentele invocat de reclamantă se reţine ca fiind relevant acela potrivit căruia legitimarea  sa procesuală  activă este dată de faptul că a fost recunoscută ca fiind moştenitoarea defunctului proprietar în litigiul soluţionat în mod irevocabil, prin  care a fost anulat contractul de vânzare cumpărare . Se invocă astfel de către reclamantă , în dovedirea calităţii de moştenitor a defunctului , o sentinţă judecătorească devenită irevocabilă.

În contextul cercetării procesului instanţa a solicitat/ din oficiu / relaţii de la un notar public privitoare la dezbaterea succesiunii după defunctul M. N. ( acte fila 131 şi următoarele dosar).

Reclamanta / prin apărătorul  său a depus la dosarul cauzei o cerere intitulată ,,Precizare de acţiune’’ ( fila 140 şi următoarele ), prin care invocă  temeiurile legale ale acţiunii sale. În plus, reia argumentele de fapt ale cererii introductive. S-a depus şi o copie de  pe certificatul de naştere al reclamantei ( fila 143 dosar).

Instanţa – din oficiu - a considerat necesar să introducă în cauză - în calitate de succesibil după defunct - pe numita D. M., urmare a faptului că din relaţiile oferite de notarul public reieşea că  defunctul M. N. ar avea o soţie supravieţuitoare iar în cauză reclamanta nu deţine un certificat de moştenitor.

La aceeaşi dată de 30 mai 2014 reclamanta a solicitat, cerere REITERATĂ la data de 17 iunie 2014 , introducerea în cauză ca şi pârâţi a următoarelor entităţi STATUL ROMÂN – prin M.F.P. şi STATUL ROMÂN – prin municipiul M..

De asemenea reclamanta a invocat excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtei D. M., pe considerentul că aceasta nu are calitatea de moştenitor  după defunctul M. N..

Pârâta D. M. a depus la dosar o cerere ataşată fila 153 , la data de 18 iunie 2014, arătând că nu are calitate procesuală în cauză şi nu a fost soţia defunctului M. N..

În contextul cercetării procesului instanţa a admis proba cu înscrisuri şi cu expertiza contabilă, aceasta  din urmă având ca obiectiv stabilirea preţului actualizat de achiziţionare a imobilului din litigiu ( fila 206 şi următoarele dosar).

La rândul său, reclamanta a depus la dosar un set de hotărâri judecătoreşti  pronunţate în cauze pretins similare. Nu există  o certificare de conformitate  a acestora şi nici dovezi că ar fi definitive şi irevocabile, aşa încât instanţa nu le consideră relevante în această formă de prezentare.

Examinând actele şi lucrările dosarului instanţa reţine cele ce urmează.

Conform actelor de stare civilă şi testamentului autentic depus la dosarul cauzei reclamanta este beneficiara unui testament autentic , potrivit căruia M. N.  i-a lăsat acesteia apartamentul din litigiu , instituind-o legatară cu titlu particular. Actul a fost autentificat de notar la data de 6 ianuarie 2005 iar testatorul a decedat la data de 26 iunie 2009.

Chiar dacă succesiunea după defunctul M. N. nu s-a dezbătut vreodată şi testamentul nu a fost astfel valorificat , nefiind emis certificat de moştenitor, în cadrul unei proceduri judiciare în care s-a analizat legalitatea contractului de vânzare-cumpărare prin care defunctul a devenit proprietar al apartamentului din litigiu instanţele au considerat că acest testament este suficient pentru a justifica reclamantei legitimare procesuală .

Prin urmare, şi în acest litigiu instanţa va considera că reclamanta are calitate procesuală .

Legat de imobilul din litigiu, situat administrativ în M. – Str. -, înscris în C.F. nr. 10597 M. – nr. top. 92/IX, instanţa reţine că defunctul M. N. a devenit proprietar potrivit contractului încheiat la data de 24 aprilie 2002 , apartamentul fiind cumpărat de la pârâta societatea comercială „ G. C. „ S.A. /care a acţionat în calitate de mandatar al statului/ cu suma de 39.870.742  lei vechi. Din această sumă mandatarul a primit un comision în valoare de 398.707 lei vechi.

Preţul apartamentului era achitat integral la data de 13 noiembrie 2006, motiv pentru care pârâta/vânzătoare a solicitat radierea ipotecii instituite în favoarea sa.

Contractul de vânzare-cumpărare încheiat de către defunct , alături de alte cazuri similare şi conexe, a făcut obiectul unui litigiu civil ce a parcurs mai mult decât un ciclu procesual . În acest context, la data de 24 februarie 2011, prin decizia civilă nr. 67/2011 pronunţată de Curtea de Apel Alba Iulia , s-a constatat nulitatea absolută a contractului de vânzare –cumpărare . Pe cale de consecinţă, apartamentul din litigiu trebuia predat în deplină proprietate şi folosinţă celui îndreptăţit.

Hotărârea judecătorească sus-citată  a devenit ulterior definitivă şi irevocabilă , urmare a respingerii recursurilor promovate de către unele din părţile litigante, inclusiv de către reclamanta P. C. D. prin decizia nr. 4356/13 iunie 2012 pronunţată de Î.C.C.J.  ( fila 166 şi următoarele dosar).

Prin deciziile celor două instanţe s-a stabilit – în mod irevocabil – că buna-credinţă a persoanelor fizice în încheierea contractului de vânzare-cumpărare a fost îndoielnică; că respectivele contracte/inclusiv cel încheiat de autorul defunct al reclamantei/  s-a fondat pe o cauză ilicită şi astfel este lovit de nulitate absolută.

S-a mai reținut că contractele în cauză/ deci și cel  încheiat de autorul reclamantei/a fost încheiat în anul 2002, în condițiile în care cu o minimă  diligență - lectura cărții funciare la momentul apariției  Legii nr.112/1995 - s-ar fi observat că Statul Român  nu era proprietarul respectivelor imobile şi prin urmare, concluzia ce se impune  este aceea că  buna –credință a cumpărătorilor este îndoielnică .

Instanțele au reținut că și vânzătorul – Statul Român - a acționat  în frauda drepturilor  proprietarilor, deoarece a știut că imobilul este bunul altei persoane , care l-a și revendicat, așa încât contractele cenzurate în procedura judiciară sus amintită  sunt nule absolut, inclusiv cel al autorului reclamantei.

În conformitate cu dispoziţiile art. 50 1  din Legea nr. 10/2001, în forma şi cu numerotarea în vigoare la data înregistrării acţiunii din dosarul de faţă , statuează în sensul că : „Art. 501*) - (1)**) Proprietarii ale căror contracte de vânzare-cumpărare, încheiate cu respectarea prevederilor Legii nr. 112/1995, cu modificările ulterioare, au fost desfiinţate prin hotărâri judecătoreşti definitive şi irevocabile au dreptul la restituirea preţului de piaţă al imobilelor, stabilit conform standardelor internaţionale de evaluare.(2) Valoarea despăgubirilor prevăzute la alin. (1) se stabileşte prin expertiză.”

Ulterior, prin prevederile L. nr. 165/2013 dispoziţia referitoare la evaluarea imobilelor potrivit standardelor internaţionale de evaluare şi la măsura reparatorie a compensării cu alte bunuri sau servicii oferite în echivalent a fost abrogată.

În ceea ce priveşte drepturile persoanelor – foşti chiriaşi - , care au încheiat contractele de vânzare-cumpărare cu eludarea prevederilor Legii nr. 112/1995 – cum este cazul antecesorului reclamantei – aceştia sunt îndreptăţiţi doar la restituirea preţului actualizat , potrivit dispoziţiilor art. alin. 2 din Legea nr. 10/2001.

Expertiza tehnico-contabilă a stabilit acest preţ la suma de 6294,39 lei, sumă pe care pârâta Ministerul Finanţelor Publice va fi obligată să i-o plătească reclamantei.

Faţă de admiterea parţială a acţiunii reclamantei, în baza dispoziţiilor art. 453 alin. 2 din Codul de procedură civilă pârâtul căzut în pretenţii va fi obligat la plata cheltuielilor de judecată parţiale în sumă de 800 lei, ce reprezintă cotă-parte din onorariul de expert contabil şi de avocat.

Instanţa urmează să constate că pârâta societatea comercială „ G.  C.„ S.A. nu are calitate procesuală pasivă în cauză, legea nestabilind în sarcina acesteia obligaţii privind reparaţiile materiale cuvenite în baza Legii nr. 10/2001, şi - admiţând excepţia invocată de aceasta – va respinge acţiunea faţă de această pârâtă. Oricum, în suma de bani la care pârâtul a fost obligat este inclusă şi cea reprezentând comisionul, urmând ca desocotirea dintre pârâtul M.F.P. şi societatea comercială vânzătoare să se facă potrivit regulilor de la mandat.

Instanţa urmează să constate că în cauza de faţă ceilalţi pârâţi chemaţi în judecată de reclamantă, respectiv Statul Român, municipiul M. – prin primar şi Primăria M. nu au calitate procesuală pasivă şi va respinge acţiunea faţă de aceştia, pe acest temei.

De asemenea, din verificările făcute de către instanţă a rezultat că D. M. nu a fost soţia defunctului şi nu are calitate procesuală în cauză, urmând ca acţiunea să fie respinsă şi faţă de aceasta.

Instanţa reţine, însă , că sunt neîntemeiate excepţiile privind legitimarea procesuală activă a reclamantei şi cea a inadmisibilităţii acţiunii, invocate de către Statul Român – prin M.F.P. , urmând să le respingă. Considerentele pentru care instanţa va respinge aceste excepţii au fost deja relevate prin cele ce preced.

Domenii speta

Spete similare