Anulare decizie

R O M Â N I A

TRIBUNALUL COVASNA

SENTINŢA CIVILĂ NR.73

Şedinţa publică de la 05 februarie 2015

Completul compus din:

PREŞEDINTE : ………….

Asistent judiciar : ……….

Asistent judiciar : ………..

Grefier : ………….

Pe rol fiind pronunţarea asupra acţiunii civile formulată de reclamantul B. Z. în contradictoriu cu pârâta CASA

JUDEŢEANĂ DE PENSII COVASNA, având ca obiect anularea deciziei nr.81/10.09.2014, emisă de pârâtă.

La apelul nominal făcut în şedinţa publică de astăzi se constată lipsa părţilor.

Procedura legal îndeplinită.

Dezbaterile în cauza de faţă au avut loc în şedinţa publică din 29 ianuarie 2015, când părţile prezente au pus

concluzii în sensul celor consemnate în încheierea de şedinţă din aceea zi, încheiere care face parte integrantă din

prezenta sentinţă şi la care se face trimitere, pronunţarea în cauză fiind amânată pentru data de 05 februarie 2015.

T R I B U N A L U L

Constată că prin contestaţia înregistrată la data de 28.10.2014, sub nr. de mai sus, contestatorul B. Z. a solicitat

instanţei, în contradictoriu cu intimata CASA JUDEŢEANĂ DE PENSII COVASNA, să dispună anularea deciziei cu nr. 81/10.09.2014

emisă de intimată, ca fiind netemeinică şi nelegală.

În motivarea contestaţiei formulate, partea arată că decizia emisă de CJP Covasna este lipsită de orice temei legal.

Actul nu este însoţit de documentaţie suplimentară care să explice cuantumul debitului imputat contestatorului. În plus,

sumele la care face referire intimata sunt aferente anilor 2008-2010, fiind astfel depăşit termenul de prescripţie pentru

recuperarea debitelor. Contestatorul invocă prevederile Legii nr. 125/2014 care instituie scutirea de la plata unor debite

provenite din pensii şi apreciază că intimata trebuia să respecte acele prevederi legale şi să nu emită decizia cu nr.

81/2014.

Intimata a formulat întâmpinare (fila 22) solicitând respingerea contestaţiei ca fiind neîntemeiată. În cuprinsul

întâmpinării se arată  că debitul ce face obiectul deciziei atacate a luat naştere în următoarele împrejurări: la data de

15.07.2008 contestatorul a depus la sediul CJP Covasna formularul cu nr. E 202. În baza acestuia, CJP Covasna a solicitat

statului ungar acordarea de pensie în baza perioadei lucrate de contestator în Ungaria. La data de 02.08.2010 Ungaria

recunoaşte stagiile de asigurare realizate de contestator în acea ţară şi îi stabileşte pensia începând  cu data de

10.05.2008. În respectiva perioadă de timp, cuprinsă între 10.05.2008 şi 02.08.2010 pensia pentru perioada lucrată în

Ungaria de contestator a fost inclusă şi plătită de statul român, conform acordului sociopolitic Rohu din 1961. Acest lucru

se realizează tocmai pentru că se doreşte să se asigure un venit decent pensionarului comunitar pe toată durata în care

statul soluţionează cererea 202. În conformitate cu prevederile Regulamentelor CEE 1408/71 şi 574/72, perioada lucrată în

alt stat  se elimină din pensia acordată de statul care instrumentează cererea. În consecinţă, CJP Covasna, începând cu data

de 20.10.2010, ca urmare a deciziei de pensie nr. 37/35628/2008/19 emisă de statul ungar, a eliminat din pensia naţională

(acordată de statul român) perioada lucrată în Ungaria. Sumele restante de la 10.05.2008 până la 01.09.2011 au fost plătite

contestatorului de către Ungaria şi totodată au fost incluse şi plătite şi în pensia românească.

În consecinţă, în baza art. 111 din regulamentul CEE 574/72 şi în conformitate cu prevederile art. 5 alin. 3 din

Protocolul încheiat între CNPAS România şi ONYF Ungaria, pentru recuperarea plăţilor nedatorate de către instituţiile de

asigurări sociale, s-au calculat sumele încasate necuvenit prin fişa nr. 1/02.08.2011, care a fost transmisă Ungariei.

Practic, susţine intimata, s-a acordat contestatorului un dublu beneficiu: i s-a plătit pensia atât în România cât

şi în Ungaria pentru aceeaşi perioadă 10.05.2008-01.09.2011. Statul ungar a răspuns prin adresa nr. 13621/24.06.2014 prin

care a comunicat că nu poate reţine debitul întrucât cuantumul pensiei din Ungaria este prea mic. În consecinţă, pentru

recuperarea plăţilor duble încasate necuvenit, intimata a procedat la emiterea deciziei de debit nr. 81/10.09.2014 în

conformitate cu prevederile art. 14-15 din partea a VII-a a instrucţiunilor pentru aplicarea regulamentelor CEE nr. 1408/71

şi nr. 574/72. Astfel fiind, titlul executoriu a fost emis în mod legal, contestaţia fiind nefondată, susţine intimata.

Prin cererea depusă la fila 58, contestatorul a solicitat instanţei să dispună şi suspendarea executării deciziei

contestate. În motivarea acestei cereri, contestatorul precizează că  posibilitatea sa de a-şi asigura traiul în condiţiile

popririi unei părţi considerabile din pensie, este grav afectată. De asemenea, se precizează că , emiterea de către intimată

a deciziei prin care se cere de restituit o sumă atât de mare, a cauzat un şoc puternic părţii, starea de sănătate a

acesteia având grav de suferit, conform actelor medicale depuse la dosar.

În probaţiune, s-au depus la dosarul cauzei înscrisuri.

Analizând pretenţiile deduse judecăţii, prin raportare la cele rezultate din înscrisurile depuse la dosar şi la

normele legale aplicabile, instanţa reţine următoarele:

În fapt, contestatorul este beneficiarul unei pensii pentru limită de vârstă, cu vechime integrală, stabilită în

baza legii nr. 3/1977, prin decizia cu nr. 64875/14.02.1997. Pensia a fost stabilită începând cu data de 01.11.1996 pentru o

vechime totală în muncă de 41 ani, 11 luni şi 14 zile. În decizia iniţială de stabilire a pensiei a fost cuprinsă şi

perioada lucrată în Ungaria de către contestator. Ulterior, pe baza cererii contestatorului, s-a adăugat perioada lucrată de

acesta după pensionare, rezultând un stagiu total de cotizare în România de 44 ani, 10 luni şi 19 zile (a se vedea fila 42).

Astfel cum rezultă din actul depus la fila 41 din dosar, contestatorul s-a mai judecat anterior cu CJP Covasna,

atacând în instanţă decizia de revizuire cu nr. 64875/10.11.2006 prin care pârâta a exclus din stagiul de cotizare perioada

de timp cuprinsă între 01.04.1991-04.12.1995 lucrată pe teritoriul Ungariei.

Prin decizia cu nr. 81/10.09.2014 emisă de pârâtă s-a dispus recuperarea de la contestator a sumei de 2043,63 euro (

respectiv 9051 lei). Decizia a fost emisă în temeiul dispoziţiilor art. 111 alin 1 şi 2 din Regulamentul nr. 574/72/CEE  şi

a prevederilor părţii a VII-a a Instrucţiunilor pentru aplicarea Regulamentului CEE nr. 1408/71.

În cuprinsul deciziei contestate se precizează că debitul a fost constituit în baza fişei nr. 1 din 02.08.2011

întocmită de CJP Covasna.

Fişa cu nr. 1/02.08.2011 emisă de partea intimată (fila 7) în calitate de instituţie  creditoare faţă de instituţia

debitoare din Ungaria precizează că numitului B. Z. i s-a plătit în plus, în perioada 10.05.2008-01.09.2011 suma totală de

2043,63 euro. În fapt, suma respectivă reprezintă pensie încasată de contestator atât în România, în baza deciziei de

pensionare nr. 64875/2008 (cum se arată în fişa nr. 1/2011), cât şi în Ungaria, în baza deciziei de pensionare nr.

37-35628/2008.

Contestatorul susţine că decizia contestată nu individualizează sumele ce constituie debitul imputat, astfel că nu

înţelege cum a calculat intimata CJP Covasna o sumă atât de mare, nici din ce se compune aceasta, creanţa nefiind astfel

certă. Pe de altă parte, partea contestatoare susţine că intimata a procedat la recuperarea debitului cu mult după

împlinirea termenului de prescripţie de trei ani.

Analizând aceste susţineri ale contestatorului, instanţa reţine , cu privire la prescripţia dreptului de a solicita

restituirea sumelor  pretinse a fi încasate în mod necuvenit, că, într-adevăr termenul prevăzut în acest caz de prevederile

art. 179 alin. 1 din legea nr. 263/2010 este de trei ani. Însă, în speţă, intimata a urmat procedura instituită de

Regulamentul CEE nr. 574/72, încercând  iniţial recuperarea debitului de la instituţia ce  acordă pensia în Ungaria. În

acest sens, fişa cu nr. 1/2011 a fost comunicată instituţiei de asigurări sociale din Ungaria, răspunsul acesteia fiind

comunicat abia cu adresa nr. 13621/24.06.2014 în care se arată că debitul nu poate fi reţinut având în vedere cuantumul mic

al pensiei din Ungaria. Ca urmare, tribunalul nu va reţine ca fondată critica formulată de contestator cu privire la

operarea în speţă a prescripţiei dreptului de a cere restituirea sumei imputate.

În ceea ce priveşte însă susţinerea contestatorului privind lipsa individualizării  componenţei sumei pretinsă a fi

încasată fără drept, aceasta este întemeiată. În acest sens, instanţa reţine că decizia ce face obiectul prezentei

contestaţii constituie titlu executoriu.

Astfel, normele din  Decizia nr. 112/2009  a casei Naţionale de pensii privind aprobarea Instrucţiunilor pentru

aplicarea în sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale a Regulamentului (CEE) nr.1.408/71 al

Consiliului din 14 iunie 1971 privind aplicarea regimurilor de securitate socială în raport cu lucrătorii salariaţi şi cu

familiile acestora care se deplasează în cadrul Comunităţii şi a Regulamentului (CEE) nr.574/72 al Consiliului din 21 martie

1972 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CEE) nr.1.408/71 privind aplicarea regimurilor de securitate

socială în raport cu salariaţii şi cu membrii familiilor acestora care se deplasează în interiorul Comunităţii, stipulează

în art. 14 (3) din partea a VII-a :

 În vederea transferării sumelor restante de către instituţia debitoare de prestaţii, instituţia creditoare va

transmite o fişă care să cuprindă solicitări punctuale referitoare la sumele plătite în plus şi la beneficiarii acestora,

fişă care va conţine următoarele informaţii:

-  numărul de înregistrare şi data emiterii;

- datele personale ale beneficiarului de prestaţii: nume de familie, nume la naştere, prenume, nume purtate anterior,

adresa actuală, număr de identificare la instituţia creditoare, număr de identificare la instituţia debitoare, dacă este

cunoscut, cetăţenie, data şi locul naşterii;

- categoria de pensie de care beneficiază din partea instituţiei creditoare şi/sau debitoare şi data stabilirii

dreptului de pensie;

- perioada în care i s-au plătit beneficiarului sume nedatorate, motivul efectuării plăţilor respective şi suma de

recuperate.

La alineatul 5 din art. 14 , partea a VII-a , se stipulează :  În vederea restituirii sumelor prevăzute în fişa

menţionată la alin. (3), casa teritorială de pensii va emite o decizie de debit. Decizia menţionată reprezintă titlu

executoriu, urmând a fi aplicate, în mod corespunzător, dispoziţiile Deciziei nr.375/2007 a Preşedintelui CNPAS, coroborate,

acolo unde este cazul, cu prevederile Codului de procedură fiscală.

Ca urmare, decizia contestată în speţă, decizie care constituie titlu executoriu trebuie să cuprindă toate elementele

pentru individualizarea  sumei urmărite, cu indicarea componenţei acesteia, conform art. 141 alin. 4 din C.pr. Fiscală şi 

cu respectarea prevederilor art. 662 C p civ care stipulează că executarea silită  nu se poate face decât dacă creanţa este

certă, lichidă şi exigibilă. Creanţa este lichidă atunci când obiectul ei este determinat sau când titlul executoriu conţine

 elemente care permit stabilirea lui. În speţă această condiţie nu este îndeplinită. Nici contestatorul şi nici instanţa de

judecată nu poate verifica din ce se compune şi cum a fost calculată suma de 9051 lei. Astfel fiind, instanţa apreciază că

decizia contestată nu individualizează o creanţă certă, lichidă, actul fiind nelegal sub acest aspect.

În plus, instanţa are în vedere prevederile art. 1 alin 1 din Legea nr. 125/2014 care stipulează: “prin derogare de la

prevederile Legii nr.263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare,

debitele constituite sau care urmează a fi constituite în sarcina pensionarilor aflaţi în evidenţa sistemului public de

pensii la data intrării în vigoare a prezentei legi, reprezentând sume încasate necuvenit cu titlu de pensie, indemnizaţie

socială pentru pensionari şi indemnizaţie pentru însoţitor, nu se recuperează”.

Art. 3 din actul normativ anterior indicat prevede : scutirea de la plată a debitelor, precum şi restituirea prevăzută

la art.1 alin. (2), conform prevederilor prezentei legi, se aplică indiferent de categoria de pensie de care beneficiază sau

a beneficiat pensionarul, la momentul constatării existenţei debitelor.

Prin dispoziţiile legale sus citate, legiuitorul a înţeles să scutească total pensionarii de la restituirea oricăror

sume “încasate necuvenit” de către aceştia, chiar dacă debitele au fost constituite anterior intrării în vigoare a

respectivei legi. Singurele debite care nu fac obiectul scutirii de plată sunt cele constituite, conform art. 2 din culpa

debitorului pensionar. Legiuitorul  defineşte însă, în mod clar în ce poate consta culpa debitorului, anume “folosirea de

către acesta a unor documente eliberate cu nerespectarea legii, declararea de către acesta a unor date neconforme

realităţii, care au avut drept urmare stabilirea eronată a pensiei, nerespectarea obligaţiilor care revin, potrivit legii,

pensionarilor, inclusiv cele referitoare la cumulul pensiei cu venituri salariale, asimilate salariilor sau, după caz, cu

venituri din activităţi independente”. În speţă însă nu există nici un astfel de element care să ateste  culpa

contestatorului.

Având în vedere aceste considerente, instanţa apreciază  contestaţia formulată ca fiind întemeiată, urmând a o

admite şi a dispune anularea deciziei cu nr. 81/10.09.2014 emisă de pârâta CASA JUDEŢEANĂ DE PENSII COVASNA.

În ceea ce priveşte pretenţia de suspendare a executării silite formulată de contestator prin completarea scrisă

depusă la fila 58, tribunalul reţine că oprirea unui cuantum de 388 lei lunar din pensia contestatorului în baza deciziei ce

face obiectul prezentei cauze, în continuare, până la soluţionarea definitivă a litigiului , este deosebit de vătămătoare

pentru parte. Ca urmare, în temeiul art. 718 alin. 1 şi alin. 4 pct. 3 Cpciv, pentru a preîntâmpina crearea unui prejudiciu

material în patrimoniul contestatorului, greu de înlăturat ulterior instanţa va dispune suspendarea executării silite

pornită de intimată în baza deciziei nr. 81/2014, până la soluţionarea în mod definitiv a prezentei contestaţii.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

H O T Ă R Ă Ş T E :

Admite contestaţia formulată de contestatorul B. Z., domiciliat în ………………., în contradictoriu cu intimata CASA

JUDEŢEANĂ DE PENSII COVASNA,  cu sediul în Sf. Gheorghe, ………..

Dispune anularea deciziei cu nr. 81/10.09.2014 emisă de pârâta CASA JUDEŢEANĂ DE PENSII COVASNA.

Dispune suspendarea executării Deciziei cu nr. 81/10.09.2014 emisă de pârâtă până la data soluţionării definitive a 

prezentei contestaţii.

Soluţia dată cu privire la suspendarea executării poate fi atacată cu apel în termen de 5 zile de la pronunţare

pentru contestator şi de 5 zile de la comunicare pentru intimată.

Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare în ceea ce priveşte soluţia dată pe fondul contestaţiei,

apel ce se va depune la Tribunalul Covasna.

Pronunţată în şedinţa publică azi, 05.02.2015.

PREŞEDINTE  ASISTENŢI JUDICIARI

GREFIER

Domenii speta

Spete similare