Plangere impotriva incheierii de carte funciara

Decizie 338/A din 07.07.2015


R O M Â N I A

TRIBUNALUL COVASNA SECŢIA CIVILĂ

DECIZIA CIVILĂ NR.338/A

Şedinţa publică din 7 iulie 2015

Instanţa constituită din:

PREŞEDINTE: ………..

JUDECĂTOR: ………… 

GREFIER: ………..

Pe rol se află, în pronunţare, apelul declarat de petentul Centrul  Cultural  ........, precum şi apelul principal şi apelui incident declarat de intimaţii J.-B. A. E. C. M.,  J.-B. E.P. Ch. M. şi J.-B. Ch. J. M.A. împotriva sentinţei civile nr. …… din 23 octombrie 2014, pronunţată de Judecătoria Sfântu Gheorghe în dosarul nr. …….. având ca obiect plângere împotriva încheierii de carte funciară. 

La apelul nominal, făcut în şedinţă publică,  au lipsit părţile.

 Procedura de citare este  legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei, după care, se constată că dezbaterile asupra apelurilor au avut loc în şedinţa publică din 23 iunie 2015, susţinerile părţilor fiind consemnate în încheierea de şedinţă din acea zi, când instanţa, în vederea deliberării, a amânat pronunţarea la data de 30 iunie 2015 şi apoi la 7 iulie 2015.

T R I B U N A L U L

Asupra apelului civil de faţă, constată următoarele:

Prin sentinţa civilă nr. …. din 23 octombrie 2014, Judecătoria Sfântu Gheorghe a admis excepţia lipsei capacităţii procesuale a intimatului J.-B. E. A..

A respins excepţiile autorităţii de lucru judecat, lipsei calităţii procesuale active a petentului şi tardivităţii formulării plângerii.

A respins plângerea formulată de către petentul Centrul de Cultură ….., cu sediul în comuna ……., strada …….. numărul ……, judeţ Covasna, C.I.F. ………., în contradictoriu cu intimaţii J.-B. A. E., J.-B. E. Ph. Ch. M. şi J.-B. Ch. J. M. A., cu domiciliul ales în …………………., ca neîntemeiată.

A respins plângerea formulată în contradictoriu cu intimatul J.-B. E. A. ca fiind formulată faţă de o persoană fără capacitate procesuală.

A obligat petentul la plata către intimaţii J.-B. A. E., J.-B. E. Ph. Ch. M. şi J.-B. Ch. J. M. A. a sumei de 10.300 lei reprezentând cheltuieli de judecată.

Pentru a pronunţa această sentinţă, instanţa de fond a reţinut următoarele:

La data de 20.12.2013 a fost înaintată de Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Covasna plângerea înregistrată pe rolul acestei instanţe sub nr. …./305/2013 formulată de către petentul Centrul de Cultură …. împotriva încheierii nr. 8486 din 03.04.2013 solicitându-se ca prin hotărârea pronunţată în contradictoriu cu intimatul J. – B. A. E. să se dispună:

- anularea încheierii nr. 8486/03.04.2013 şi radierea întabulării dreptului de proprietate efectuată în favoarea lui J. – B. E. – A. sub B.4. din Cartea funciară nr. 23027 (provenită din Cartea funciară nr. 2467 ......)

- anularea şi radierea dreptului de proprietate şi de folosinţă specială mod de dobândire hotărâre judecătorească în cotă de 1/1 asupra A1 făcută în favoarea lui J. – B. E. A. sub C1 din Cartea funciară nr. 23027 (provenită din Cartea funciară nr. 2467 ......)

- repunerea în situaţia anterioară de carte funciară la foaia de proprietate B în favoarea Statului Român

- cu cheltuieli de judecată.

În motivarea cererii s-a arătat că imobilul înscris în Cartea funciară iniţială nr. 2467 ...... cu nr. top. ……………………………, teren în suprafaţă totală de 89706 mp pe care se află un castel de piatră şi cărămidă, o capelă din piatră şi un grajd din cărămidă are ca proprietar Statul Român fiind înscris dreptul de proprietate conform Legii nr. 187/1945, încheierea CF nr. 107/1968 ,dobândit prin lege în cotă de 1/1. Imobilul a fost trecut în proprietatea Centrului de Cultură …., instituţie publică cu personalitate juridică din structura organizatorică şi funcţională a Ministerului Culturii.

Centrul de Cultură …. funcţionează în baza Regulamentului de Organizare şi Funcţionare aprobat prin Ordin al Ministerului Culturii, Cultelor şi Patrimoniului Naţional nr. 2331/23.07.2004, imobilul nemaiavând configuraţia fizică din anul 1944, când a decedat ultimul său proprietar. Astfel, dispoziţiile sentinţei civile nr. 672/09.07.2014 pronunţată de Tribunalul Covasna în dosarul nr. 1307/2002 nu mai sunt de actualitate. Imobilul nu mai poate fi întabulat pe numele lui J. – B. E. – A. şi nu poate fi restituit în natură.

Pentru a se putea dispune întabularea trebuia să existe un titlu de constituire a dreptului de proprietate în favoarea petiţionarului, or, aşa ceva nu există. Pentru întabulare pentru un moştenitor calitate pe care o pretinde J. B. E. A. este necesară dezbaterea moştenirii prin încheiere de finalizare la notarul public şi urmată de emiterea certificatului moştenitor. Procedându-se astfel s-a sărit peste o fază, respectiv dezbaterea succesiunii şi emiterea certificatului de moştenitor, art. 102 – 119 din Legea nr. 36/1995 prevăzând obligativitatea efectuării procedurii succesorale notariale. Aşadar, nu se putea efectua întabularea doar în baza hotărârii judecătoreşti, aceste hotărâri neconstituind titlu de dobândire al dreptului în înţelesul Legii nr. 7/1996.

Pentru întabulare trebuia clarificat dreptul şi întinderea lui în ce priveşte Statul Român şi Centrul de Cultură ….. Hotărârile judecătoreşti care constată că relativ ar fi abuzivă măsura de preluare a imobilului nu constituie un drept real, adică translaţia dreptului de proprietate pentru a fi apt de întabulare. Dacă titlul pe care îl pretinde este succesiune ca mod de dobândire era de urmat acea procedură, hotărârile judecătoreşti care constată că relativ ar fi abuzivă măsura de preluare a imobilului, nu constituie un drept real neputând fi apt de întabulare. De asemenea, s-a învederat că la O.C.P.I. era obligatoriu de clarificat în ce calitate cere petiţionarul, în încheieri figurând doar primul dintre ei, nefiind indicate alte date de identificare. Aşadar, întreaga procedură este viciată şi nelegală, atât în ceea ce priveşte respectarea formalităţilor cât şi fondul dreptului. S-a încercat a se forma o aparenţă de legalitate, însă indicarea domiciliului ales nu este suficient, iar reprezentarea şi mandatarea nu îndeplinesc condiţiile prevăzute de Legea nr. 7/1996 şi art. 80 – 89 Noul Cod de procedură civilă.

Tot astfel, s-a arătat că din încheiere nu rezultă în ce calitate au cerut petiţionarii întabularea pe numele unei persoane decedate care nu mai este subiect de drept, în încheiere nefigurând nici toţi petiţionarii şi nici calităţile lor, datele de identificare, iar actele juridice care pretind că justifică cererea nu sunt apte să îndeplinească condiţiile legale.

La cerere au fost ataşate copii de pe dosar O.C.P.I. nr. 8486/2013.

La data de 20.01.2014 petentul a făcut dovada achitării taxei judiciare de timbru.

În cauză a fost citat intimatul J. – B. E. – A..

Prin notele de şedinţă depuse la data de 12.02.2014 s-a arătat că petentul este lipsit de legitimare procesuală activă, fiind chemat în judecată J. – B. A. – E., care a decedat la data de 01.09.2010. După decesul notificatorului, în procesul de retrocedare în care a figurat ca recurent – pârât petentul, au fost introduşi în cauză copii moştenitori, respectiv J. – B. A. E., J. – B. E. Ph. Ch. M. şi J. – B. Ch. J. M. A..

Petentul a depus răspuns la întâmpinare la data de 28.02.2014, solicitând respingerea acestuia, arătându-se că persoana care a înaintat notele de şedinţă nu are nicio calitate procesuală, nefiind îndeplinite nici condiţiile prevăzute de art. 205 Noul C. proc. civ.

În ceea ce priveşte legitimarea procesuală a petentului, se arată că partea are calitate procesuală activă şi interes, Centrul de Cultură ….fiind o instituţie publică cu personalitate juridică, funcţionând în temeiul Legii nr. 143/2007. În această calitate a figurat Centrul de Cultură ….., parte în toate procesele de restituire a imobilului teren şi construcţii, înscris în Cartea funciară nr. 2467 ......, toate litigiile s-au purtat de pretinşii moştenitori J. – B. A. E., J. – B. E. Ph. Ch. M. şi J. – B. Ch.a J. M. A.. Înscrierile în cartea funciară întemeiate pe cererea de înscriere înregistrată sub nr. 8486/2013 indică, ca şi titlu, sentinţa civilă nr. 672/2004, decizia nr. 7251/2012, decizia civilă nr. 155/AP/2009, certificatul nr. 1193/64/2007/2013, împuternicire avocaţială. Toate aceste litigii, precum şi altele în care s-au pronunţat sentinţa civilă nr. 787/2008, sentinţa nr. 1637/2008, sentinţa nr. 2919/2011, au fost pronunţate în contradictoriu cu Centrul de Cultură ......, acesta fiind parte în procese. La fel şi în litigiul de contestaţie în anulare în dosar nr. 928/1/2013. Aşadar, partea are calitate procesuală activă şi interes.

Cu privire la persoanele chemate în judecată, se arată că procedura administrativă prin notificare a fost declanşată de J. – B. A. – E. împotriva Centrului de Cultură ....... La fel şi acţiunea judiciară în dosarul nr. 1307/2002, în care s-a pronunţat sentinţa civilă nr. 672/2004. Ulterior, în cauză au fost introduşi J. – B. A. E., J. – B. E. Ph. Ch. M. şi J. – B. Ch. J. M. A., aceştia pretinzând calitatea procesuală de succesori ai primului reclamant, decedat la data de 01.09.2010. Centrul a formulat plângere împotriva încheierii nr. 8486/2013, indiferent cine sunt persoanele care au formulat cerere de înscriere, solicitându-se pronunţarea hotărârii în contradictoriu cu intimatul J. – B. A. E., nefiind chemat în judecată în calitate de intimat pe notificatorul J. – B. A. – E..

Astfel, se solicită citarea intimaţilor J. – B. A. E., J. – B. E. Ph. Ch. M. şi J. – B. Ch. J. M. A.. Legea stabileşte în mod obligatoriu ca plângerea să fie „îndreptată împotriva încheierii de admitere”, fără să prevadă expres şi persoanele pe care le vizează.  În continuare, s-a învederat, în motivarea plângerii atacate, că încheierea este nelegală, nefiind indicate datele personale şi domiciliile reale ale solicitanţilor, nefiind semnate şi însuşite cererile de către persoanele solicitate, hotărârile judecătoreşti trebuie depuse integral, legalizate şi învestite, iar nu copie, actele de stare civilă se depun la notarul public care face pe răspunderea lui formalităţi de publicitate. Solicitanţii nu au făcut dovada directă că au calitate de a cere înscrierea dreptului real în cartea funciară pe numele unei persoane decedate. Persoana decedată nu este subiect de drept, nu poate constitui şi dobândi drepturi patrimoniale, pentru că nu poate fi titular al unui drept subiectiv. Solicitanţii trebuiau să depună pentru justificare certificat deces, datele de stare civilă şi să indice moştenitorii. Hotărârile judecătoreşti care s-au pronunţat în baza Legii nr. 10/2001 nu sunt titluri constitutive de drepturi şi nu prevăd expres în dispozitiv că se dispune întabularea.

În dovedire, s-a solicitat încuviinţarea probei cu înscrisuri.

Intimaţii J. – B. A. E., J. – B. E. Ph. Ch. M. şi J. – B. Ch. J. M. A. au depus întâmpinare la data de 09.04.2014, invocând excepţia lipsei capacităţii de exerciţiu a petentei şi excepţia tardivităţii plângerii.

În motivare, s-a arătat că petentul foloseşte abuziv imobilul, neplătind chirie pentru acesta. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a respins recursul, pronunţând decizia definitivă şi executorie nr. 7215/23.11.2012. Petentul a exercitat căile de atac extraordinare neîntemeiat şi nelegal, acestea fiind respinse. Aceste decizii, ca şi cea de respingere a recursului, au fost formulate în contradictoriu cu petentul Centrul de Cultură ......, care a figurat în cauzele respective ca şi recurent pârât, revizuent şi contestator. Aşadar, ca efect al opozabilităţii, petentul nici prin acţiune în rectificare tabulară nu ar putea legal contesta dreptul de proprietate tabular dobândit de defunctul notificator, prin urmare, se impune admiterea excepţiei lipsei capacităţii procesuale, petentul neavând legitimarea procesuală de a contesta întabularea dreptului în favoarea autorului intimaţilor, nefiind persoană interesată potrivit menţiunilor din cartea funciară – condiţie cerută de art. 50 alin. 1 din Legea nr. 7/1996. De asemenea, s-a invocat şi excepţia tardivităţii, invocându-se prevederile art. 50 alin. 2 din Legea nr. 7/1996, încheierea putând fi atacată în termen de 15 zile de la comunicare.

Petentul a depus răspuns la întâmpinare la data de 21.05.2014, arătându-se că partea, prin răspunsul redactat şi înaintat în termen şi-a exprimat poziţia procesuală răspunzând la excepţii. Cadrul procesual  se referă la cele trei petite enumerate prin plângerea de anulare a încheierii nr. 8486/2013 cu consecinţa radierii întabulării dispuse şi repunerea în situaţia anterioară.

În încheierea atacată este menţionat un singur titular al cererii J. – B. A. E., care a cerut efectuarea operaţiunilor de carte funciară pe numele persoanei decedate. Însă, înscrierea în cartea funciară înseamnă dobândirea unui drept tabular, or drepturi pot să dobândească numai persoanele care au capacitate de folosinţă şi de exerciţiu. Prin hotărârile judecătoreşti în baza cărora s-a pretins înscrierea în cartea funciară în favoarea unui defunct, nu figurează cu drepturi proprii solicitantul cererii. Dacă se consideră moştenitor, în mod obligatoriu, pentru admiterea cererii trebuia să depună certificatul de moştenitor care atestă calitatea.

În ceea ce priveşte excepţiile ridicate prin întâmpinare, se arată că excepţiile relative şi de ordine privată pot fi invocate de partea care justifică un interes şi, în acelaşi timp, de îndată ce le sunt cunoscute. Partea a cunoscut aceste aspecte odată cu trimiterea cererii de chemare în judecată, trebuia să depună întâmpinare sub sancţiunea decăderii conforma art. 208 noul Cod de procedură civilă. Instanţa era datoare să constate că întâmpinarea nu cuprinde datele obligatorii prevăzute de art. 205 alin. 2 noul Cod de procedură civilă, acesta fiind şi dilema în care se află întregul demers, nici la O.C.P.I. nu s-au depus acele date de identificare ale persoanei fizice. Aşadar, se solicită să se decadă din acest drept partea intimată, conform art. 208 alin. 2 noul Cod de procedură civilă.

În acelaşi timp, excepţiile sunt nefondate. Centrul de Cultură ...... este persoană juridică şi are capacitate de folosinţă şi de exerciţiu. Din întâmpinare nu rezultă de ce este contestată capacitatea de exerciţiu. Hotărârile judecătoreşti sunt în contradictoriu cu Centrul de Cultură ......, înscrierea s-a făcut împotriva acestei instituţii, petentul are exerciţiul drepturilor procesuale în nume propriu şi fiind persoană juridică prin reprezentantul său legal.

De asemenea şi excepţia tardivităţii este nefondată, faţă de prevederile art. 50, art. 14, 31 din Legea nr. 7/1996. Încheierea este atacabilă de la comunicare, iar petentului nu i s-a efectuat nicio comunicare. Când partea a aflat, a formulat imediat cale de atac, iar faţă de prevederile art. 184 noul Cod de procedură civilă, plângerea este făcută în termen.

În continuare, faţă de natura litigiului, speţa trebuie analizată în limita dosarului existent la O.C.P.I., neputând fi completat de către instanţă.

La termenul din data de 21.05.2014 intimatul, la întrebarea instanţei, a precizat că excepţia invocată prin întâmpinare priveşte calitatea procesuală activă a petentului.

Intimaţii au depus notă de şedinţă la data de 13.06.2014, arătându-se că întâmpinare a fost formulată în termen, iar prin înştiinţarea depusă de avocat s-a invocat excepţia lipsei legitimării procesuale a petentului.

Prin încheierea din data de 25.06.2014 instanţa a respins excepţia tardivităţii depunerii întâmpinării, pentru considerentele arătate la acel termen.

La termenul din 24.09.2014 intimaţii au invocat excepţia autorităţii de lucru judecat.

La termenul din data de 08.10.2014 intimatul a depus note de şedinţă cu privire la excepţia lipsei calităţii procesuale de exerciţiu a reclamantei, ridicată în temeiul art. 36 noul Cod de procedură civilă, arătându-se că petentul foloseşte abuziv castelul şi nu are legitimare procesuală activă de ataca încheierea de întabulare.

În ceea ce priveşte excepţia tardivităţii ridicată în temeiul art. 36 alin. 2 din Legea nr. 7/1996, încheierea putea fi atacată în termen de 15 zile, iar plângerea a fost înregistrată pe data de 17.01.2014.

Cu privire la excepţia autorităţii de lucru judecat, se arată că plângerea formulată este în realitate o acţiune în rectificare de carte funciară, invocându-se literatura de specialitate, apreciindu-se că nu se poate formula o nouă acţiune fără să fie afectată autoritatea de lucru judecat.

La termenul din data de 08.10.2014 instanţa a încuviinţat proba cu înscrisuri, fiind ataşate la dosar copii de pe dosar O.C.P.I. nr. 8486/03.04.2013, decizia civilă nr. 7215/2012, încheiere din data de 16.11.2012, cerere contestaţie în anulare, adresa nr. 4453/16.06.2014, sentinţa civilă nr. 2919/2011, certificat de moştenitor nr. 30/2009, adresa nr. 7685/03.10.2014, cerere reexaminare nr. 21765/02.10.2014, cerere urgentare, dosar OCPI nr. 13291/04.06.2013.

La acelaşi termen, judecătoria a invocat excepţia lipsei capacităţii procesuale a intimatului J. – B. E. A., punând în discuţia părţilor ordinea de soluţionare a excepţiilor. De asemenea, au fost puse în discuţia părţilor excepţia lipsei capacităţii procesuale a intimatului J. – B. E. A., excepţia autorităţii de lucru judecat, excepţia lipsei calităţii procesuale active a petentului, excepţia tardivităţii formulării plângerii şi s-a reţinut cauza spre soluţionare pe excepţii şi pe fond.

Petentul a depus concluzii scrise la data de 16.10.2014 solicitându-se admiterea plângerii.

În ceea ce priveşte excepţiile, s-a solicitat respingerea acestora, arătându-se că plângerea nu poate fi afectată de excepţia lipsei capacităţii procesuale a intimatului J. – B. A. – E., pe care petentul nu l-a chemat în judecată. Însă, tot atât de adevărat, nu poate primi drepturi reale. Aşadar, neavând calitate de subiect de drept, nu poate să dobândească dreptul de proprietate prin înscriere. De asemenea, s-a solicitat respingerea şi a celorlalte excepţii, reiterându-se argumentele prezentate prin notele de şedinţă şi prezentate cu ocazia concluziilor în faţa instanţei.

În ceea ce priveşte fondul, s-a învederat nerespectarea prevederilor art. 55 din Ordinul nr. 633/2006, precum şi faptul că în cauză s-au pronunţat hotărâri declarative, în baza unor acţiuni în constatare, care nu îndreptăţesc pe cel care a câştigat procesul să le folosească ca act translativ al dreptului de proprietate.  În continuare au fost prezentate susţinerile invocate prin plângere şi notele depuse ulterior, învederându-se şi lipsa documentaţiei pe care s-a bazat exclusiv înscrierea contestată.

Asupra excepţiei lipsei capacităţii procesuale a intimatului J. – B. E. A., judecătoria a reţinut că, potrivit art. 56 alin. 1 noul Code de procedură civilă „poate fi parte în judecată orice persoană care are folosinţa drepturilor civile”, alin. 3 prevăzând că „lipsa capacităţii procesuale de folosinţă poate fi invocată în orice stare a procesului”.

Rezultă că prima condiţie pentru ca o persoană să poată aibă calitatea de parte într-un proces civil, de reclamant sau de pârât este necesar să aibă capacitate procesuală.

Potrivit art. 35 noul Code de procedură civilă, „capacitatea de folosinţă începe de la naşterea persoanei şi  încetează odată cu moartea acesteia”.

Din susţinerile părţilor şi înscrisurile depuse rezultă că intimatul a decedat la data de 01.09.2010.

Aşadar, având în vedere că la data formulării cererii intimatul era decedat, se constată că în cauză nu este întrunită cerinţa privitoare la capacitatea procesuală a părţii.

Faţă de aceste considerente, judecătoria a admis excepţia lipsei capacităţii procesuale a intimatului J. – B. E. A., invocată din oficiu şi a respins cererea ca fiind formulată faţă de persoane fără capacitate procesuală.

Asupra excepţiei autorităţii de lucru judecat, judecătoria a reţinut că, prin prezenta plângere, astfel cum a fost precizată, petentul Centrul de Cultură ...... a solicitat în contradictoriu cu intimaţii J. – B. A. E., J. – B. E. Ph. Ch. M. şi J. – B. Ch. J. M. A. anularea încheierii nr. 8486/03.04.2013 a Oficiului de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Covasna, radierea întabulării dreptului de proprietate şi folosinţă specială efectuată în beneficiul defunctului J. – B. E. A. şi repunerea părţilor în situaţia anterioară de carte funciară.

Rezultă, aşadar, că suntem în prezenţa unei veritabile plângeri împotriva încheierii de admitere sau respingere a cererii de înscriere a dreptului de proprietate reglementat de art. 31 din Legea nr. 7/1996.

Potrivit art. 430 alin. 1 noul Cod de procedură civilă: „hotărârea judecătorească ce soluţionează, în tot sau în parte, fondul procesului sau statuează asupra unei excepţii procesuale ori asupra oricărui alt incident are, de la pronunţare, autoritate de lucru judecat cu privire la chestiunea tranşată”, art. 431 alin. 1 noul Cod de procedură civilă stabilind că: „nimeni nu poate fi chemat în judecată de două ori pentru aceeaşi calitate, în temeiul aceleiaşi cauze şi pentru acelaşi obiect”. De asemenea, alin. 2 al aceleiaşi din urmă dispoziţii statuează că: „oricare dintre părţi poate opune lucrul anterior judecat într-un alt litigiu, dacă are legătură cu soluţionarea acestuia din urmă”.

În cauză, instanţa urmează a avea în vedere şi faptul că excepţia a fost invocată în raport de hotărâri judecătoreşti pronunţate şi rămase irevocabile anterior intrării în vigoare a noul Cod de procedură civilă, efectele acestora fiind guvernate de dispoziţiile art. 1201 Cod civil, conform cărora „este lucru judecat atunci când a doua cerere în judecată are acelaşi obiect, este întemeiată pe aceeaşi cauză şi este între aceleaşi părţi, făcută de ele şi în contra lor în aceeaşi calitate”.

Rezultă, aşadar, că autoritatea de lucru judecat presupune întrunirea cerinţei privind tripla identitate de părţi, obiect şi cauză.

Cum s-a arătat, excepţia a fost invocată de către partea intimată la termenul din data de 24.09.2014, termen la care a fost ataşată la dosar copie de pe sentinţa civilă nr. 2919/2011 pronunţată de Judecătoria Sfântu Gheorghe în dosarul nr. 5932/305/2010, învederându-se că autoritatea de lucru judecat a fost invocată atât în raport de această hotărâre, cât şi celelalte hotărâri depuse la dosar.

Însă, judecătoria a avut în vedere că în cadrul litigiului care a format obiectul dosarului nr. 5932/305/2010 instanţa a fost chemată să statueze asupra constatării nulităţii certificatului de calitate de moştenitor nr. 30/26.02.2009 emis în dosarul succesoral nr. 42/2009 al Biroului Notarului Public Sz. M.. Or, în aceste condiţii, se apreciază că în cauză nu se poate reţine întrunirea cerinţelor prevăzute de dispoziţiile legale arătate, nefiind îndeplinită condiţia identităţii de obiect, pretenţiile şi drepturile subiective deduse judecăţii nefiind similare cu cele din prezentul litigiu.

În aceeaşi ordine de idei, nu poate fi reţinută ca întrunită aceeaşi cerinţă nici în legătură cu hotărârile judecătoreşti pronunţate în dosarul nr. 1307/2002, respectiv sentinţa civilă nr. 672/09.07.2004 modificată prin decizia nr. 155/ap/16.12.2009 a Curţii de Apel Braşov şi decizia nr. 7215/23.11.2012 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, obiectul acestui litigiu privind anularea decizie nr. 5/2002 emisă de Centrul de Cultură ...... şi restituirea în natură a imobilului.

Tot astfel, se reţine că prin decizia civilă nr. 4194/02.10.2013 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în dosarul nr. 928/1/2013, s-a dispus respingerea ca nefondată a contestaţiei în anulare formulată împotriva deciziei nr. 7215/23.11.2012, iar prin decizia civilă nr. 3499/20.06.2013 pronunţată de aceeaşi instanţă în dosarul nr. 411/1/2013 s-a respins ca tardivă cererea de revizuire formulată împotriva aceleiaşi decizii. Or, nici în raport de aceste cauze nu sunt întrunite cerinţele imperative prevăzute pentru a se putea reţine existenţa autorităţii de lucru judecat, nefiind în prezenţa unei identităţi de obiect şi cauză.

Referitor la argumentele prezentate la termenul din data de 08.10.2014 şi prin notele de şedinţă depuse la acelaşi termen, s-a învederat că plângerea formulată de către partea adversă este în realitate o acţiune în rectificare de carte funciară, iar o nouă acţiune nu s-ar putea promova decât dacă s-ar afecta autoritatea de lucru judecat.

Judecătoria nu a reţinut aceste susţineri ca întemeiate. Astfel, cum s-a arătat, obiectul prezentei cereri priveşte plângere împotriva încheierii de carte funciară, fiind astfel diferit de cel al dosarului în care au fost pronunţate hotărârile judecătoreşti indicate.

Într-adevăr, principiul puterii de lucru judecat impune ca drepturile cu privire la care s-a statuat în mod irevocabil într-un litigiu să nu mai poată fi repuse în discuţie într-un alt litigiu ulterior. Însă, în cauză nu se poate reţine încălcarea acestui principiu, deoarece, chiar dacă aspectele deduse judecăţii sunt în legătură cu dreptul de proprietatea şi folosinţă asupra imobilului întabulat în Cartea funciară nr. 2467 ......, pretenţiile a căror valorificare s-a urmărit şi se urmăreşte nu sunt identice.

Aşadar, pentru considerentele arătate, prima instanţă a respins  excepţia autorităţii de lucru judecat invocată de către intimaţi.

Asupra excepţiei tardivităţii formulării plângerii¸ s-a reţinut că, potrivit art. 31 alin. 2 din Legea nr. 7/1996 „persoanele interesate sau notarul public pot formula cerere de reexaminare a încheierii de admitere sau de respingere în termen de 15 zile de la comunicare”, alin. 3 prevăzând că „împotriva încheierii registratorului – şef emis potrivit alin. 2 cei interesaţi sau notarul public pot formula plângere, în termen de 15 zile de la comunicare”.

Din înscrisurile depuse la dosar şi la dosarul O.C.P.I. nr. 8486/03.04.2013 rezultă că încheierea contestată a fost comunicată către intimaţi, respectiv împuternicitul acestora, la data de 13.05.2014.

Însă, în ceea ce priveşte partea petentă, încheierea a fost comunicată doar în urma solicitării formulate de aceasta la data de 25.11.2013. Tot astfel, din adresa nr. 5331/25.08.2014 emisă de O.C.P.I. Covasna rezultă că Centrului Cultural ...... i s-a comunicat copie de pe încheierea de carte funciară nr. 8486/03.04.2013 în baza solicitării acestuia nr. 1242/25.11.2013 înregistrată de Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Sfântu Gheorghe în registrul de corespondenţă sub nr. 7323/26.11.2013.

În ceea ce priveşte data formulării plângerii, din aceeaşi adresă rezultă că plângerea împotriva încheierii de carte funciară nr. 8486/03.04.2013 a fost depusă personal la ghişeul biroului O.C.P.I., din parafa aplicată pe aceasta de O.C.P.I. Covasna – Biroul de Carte funciară Sfântu Gheorghe, rezultând că plângerea a fost înregistrată sub nr. 13 în data de 10.12.2013.

Aşadar, în raport de datele arătate, respectiv data comunicării încheierii şi data depunerii plângerii, judecătoria a apreciat că aceasta a fost formulată în termenul stabilit de art. 31 din Legea nr. 7/1996, motiv pentru care a respins excepţia.

Asupra excepţiei lipsei calităţii procesuale active, s-a reţinut că prin apărările formulate părţile intimate au invocat excepţia învederându-se că petentul nu are legitimare procesuală de a contesta întabularea dreptului în favoarea autorului intimaţilor.

Având în vedere argumentele aduse de parte în sprijinul excepţiei invocate, precum şi clarificarea excepţiei puse în discuţie la termenul din data de 21.05.2014, s-a constatat că prin apărările formulate părţile intimate au contestat calitatea procesuală activă a petentului.

Sub aceste aspecte, se reţine că orice acţiune civilă trebuie să întrunească toate condiţiile de exercitare a acesteia, astfel şi cerinţa privitoare la calitatea procesuală activă, care presupune o identitate între titularul acţiunii şi titularul dreptului a cărui valorificare sau protecţie se urmăreşte prin formularea cererii în justiţie.

Astfel, cum s-a arătat în cele precedente, dispoziţiile art. 31 din Legea nr. 7/1996 prevăd că „persoanele interesate sau notarul public pot formula cerere de reexaminare a încheierii de admitere sau de respingere în termen de 15 zile de la comunicare”, iar „împotriva încheierii registratorului – şef emise potrivit alin. 2 cei interesaţi sau notarul public pot formula plângere”.

Rezultă, aşadar, că împotriva încheierii privind înscrierea sau radierea unui act sau fapt juridic în cartea funciară poate formula cerere de reexaminare, respectiv plângere, orice persoană care justifică un interes prin faptul că drepturi acesteia pot fi afectate ca urmare a întabulărilor sau notărilor efectuate.

Din înscrisurile depuse la dosar, respectiv copia cărţii funciare nr. 2467 ......, rezultă că prin încheierea din data de 1331/06.03.2001 s-a dispus întabularea dreptului de administrare operativă conform H.G. nr. 18/2001 în favoarea Ministerului Culturii şi Cultelor – Centrul de Cultură ...... asupra imobilului nr. top. …………… teren şi construcţii.

Or, având în vedere aceste aspecte, judecătoria a apreciat că petentul se încadrează în categoria persoanelor nominalizate de art. 31 din Legea nr. 7/1996, înscrierea drepturilor autorului intimaţilor fiind de natură a produce efecte juridice şi cu privire la drepturile sau interesele petentului.

Aşadar, constatându-se că în promovarea prezentei cereri petentul justifică calitate procesuală activă, s-a respins excepţia invocată de către intimaţi.

Din analiza actelor şi lucrărilor existente la dosarul cauzei, prima instanţă a reţinut că, prin încheierea de carte funciară nr. 8486/03.04.2013, apreciindu-se îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 29 din Legea nr. 7/1996, s-a admis cererea introdusă de J. B. A. E. şi s-a dispus cu privire la imobilul cu nr. top. ……….. înscris în Cartea funciară nr. 23027 (provenită din conversia de pe hârtie cu nr. 2467 ......) UAT ...... având proprietar: Statul Român în cotă de 1/1 de sub B.1:

- radierea de la poziţia 2 din partea B în baza actului hotărâre judecătorească sentinţa civilă nr. 672/09.07.2004 al Tribunalului Covasna

- întabularea dreptului de proprietate cu titlu de restituire în natură în baza Legii nr. 10/2001 mod dobândire hotărâre judecătorească în cotă de 1/1 de sub B.1. asupra A1.1, A1.2, A1.3, A1.5 în favoarea J. – B. E. A., sub B.4.

- întabularea dreptului de folosinţă specială mod de dobândire hotărâre judecătorească în cota de 1/1 asupra A1 în favoarea J. – B. E. A. sub C.1

Prin prezenta cerere, petentul a formulat plângere împotriva acestei încheieri, învederând că în mod neîntemeiat şi nelegal s-a admis cererea şi s-a dispus întabularea drepturilor.

Astfel, s-a avut în vedere că prin sentinţa civilă nr. 672 pronunţată la data de 09.07.2004 de Tribunalul Covasna în dosarul nr. 1307/2002, instanţa a admis în parte plângerea formulată de petiţionarul J. – B. E. – A. în contradictoriu cu Statul Român şi Centrul de Cultură ......, a anulat decizia nr. 5/2002 emisă de Centrul de Cultură ...... şi, în consecinţă a dispus restituirea în natură a construcţiilor: castel din piatră şi cărămidă, grajd din cărămidă şi capelă din piatră, edificate pe terenul intravilan situat în comuna …., sat ...... str. …. nr. …., judeţul Covasna, înscris în Cartea funciară nr. 2467 ...... cu nr. top. ………… şi a stabilit în favoarea petiţionarului, moştenitor al defunctului Sz. B., decedat la data de 28.07.1944, cetăţean străin, un drept de folosinţă specială asupra terenului mai sus în suprafaţă de 90076 m.p. drept care îi conferă drepturile şi obligaţiile conferite de lege proprietarului cu excepţia dreptului de dispoziţie.

Prin decizia civilă nr. 155/Ap pronunţată la data de 16.12.2009 de Curtea de Apel Braşov în dosarul nr. 1193/64/2007, instanţa a respins apelurile declarate de către pârâţii Centrul de Cultură ...... şi Statul Român prin Ministerul Finanţelor Publice împotriva sentinţei civile nr. 672/09.07.2004.

De asemenea, prin decizia civilă nr. 7215 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie la data de 23.11.2012, s-a dispus respingerea recursului declarat de către pârâtul Centrul de Cultură ...... împotriva deciziei civile nr. 155/Ap/16.12.2009 a Curţii de Apel Braşov ca nefondat; s-a admis recursul declarat de către pârâtul Statul Român prin Ministerul Finanţelor Publice împotriva deciziei civile nr. 155/Ap/16.12.2009 şi s-a modificat în parte decizia recurată, în sensul admiterii apelului şi înlătură obligarea acestuia la plata cheltuielilor de judecată. De asemenea, s-a dispus schimbarea în parte a sentinţei civile nr. 672 din 09.07.2004, în sensul admiterii excepţiei lipsei calităţii procesuale pasive a Statului Român prin Ministerul Finanţelor Publice prin Direcţia Generală a Finanţelor Publice Covasna şi s-a respins plângerea formulată în contradictoriu cu acest pârât.

Prin plângere, petentul a solicitat anularea încheierii, învederându-se că dispoziţiile sentinţei nu mai sunt de actualitate, imobilul neavând configuraţia fizică aferentă anului 1944, iar prin sentinţa rămasă definitivă nu s-a dispus expres obligaţia de predare şi întabularea în favoarea petiţionarului. Sub aceste aspecte, judecătoria a reţinut că, potrivit art. 21 alin. 1 din Legea nr. 7/1996 „publicitatea imobiliară întemeiată pe sistemul de evidenţă a cadastrului are ca obiect înscrierea în cartea funciară a actelor şi faptelor juridice referitoare la imobilele din aceeaşi unitate administrativ – teritorială, în scopul transmiterii sau constituirii de drepturi reale imobiliare ori, după caz, al opozabilităţii faţă de terţi a acestor înscrieri”.

De asemenea, s-a reţinut că, potrivit art. 25 alin. 4 din Legea nr. 10/2001, „decizia sau, după caz, dispoziţia de aprobare a restituirii în natură a imobilului face dovada proprietăţii persoanei îndreptăţite asupra acestuia, are forţă probantă a unui înscris autentic şi constituie titlu executoriu pentru punerea în posesie, după îndeplinirea formalităţilor de publicitate”.

Mai mult, s-a reţinut că prin sentinţa civilă nr. 672/09.07.2004, pronunţată în dosarul nr. 1307/2002, instanţa a dispus respingerea capătului de cerere privind întabularea, în considerentele hotărârii arătându-se că „de altfel, prezenta sentinţă va constitui titlu executoriu pentru întabularea dreptului de proprietate a construcţiilor şi a dreptului special de folosinţă pentru care a optat petiţionarul. Aceasta în condiţiile în care, prin art. 23 alin. 3 – art. 25 alin. 4 din Legea nr. 10/2001 în forma în vigoare la data emiterii încheierii nr. 8486/03.04.2013 – decizia sau dispoziţia de aprobare a restituirii în natură face dovada proprietăţii persoanei îndreptăţite şi constituie titlu executoriu pentru punerea în posesie, după îndeplinirea formalităţilor de publicitate imobiliară, constituind actul juridic de bază pentru efectuarea acestora, cu atât mai mult hotărârea judecătorească va avea acest caracter”.

Or, faţă de aceste aspecte, prima instanţă a menţionat, pe de o parte, că posibilitatea întabulării dreptului nu este condiţionată de dispunerea expresă în acest sens printr-o hotărâre judecătorească, înscrierea în evidenţele de publicitate imobiliară reprezentând o etapă ulterioară recunoaşterii şi statuării asupra existenţei dreptului real printr-o hotărâre judecătorească.

Tot astfel, prin hotărârea judecătorească dispunându-se cu privire la drepturile reale asupra imobilului întabulat în Cartea funciară nr. 2467 ......, aceasta este aptă de a forma obiectul înscrierilor în evidenţele de publicitate imobiliară.

Pe de altă parte, s-a apreciat că există o identitate între imobilul cu privire la care s-a solicitat întabularea şi imobilul cu privire la care s-a dispus prin sentinţa civilă nr. 672/09.07.2004, respectiv cel întabulat în Cartea funciară nr. 2467 ...... cu nr. top. …………………. Or, în aceste condiţii nu pot fi reţinute ca întemeiate susţinerile petentului cu privire la faptul că înscrierea nu este posibilă datorită faptului că diferă configuraţia iar dispoziţiile sentinţei nu mai sunt de actualitate.

În ceea ce priveşte susţinerile cu privire la inexistenţa unui titlu de constituire a dreptului de proprietate, judecătoria a avut în vedere aceleaşi argumente expuse în precedente, respectiv faptul că dreptul de proprietate asupra construcţiilor şi dreptul de folosinţă asupra terenului a fost recunoscut în patrimoniul autorului intimaţilor ca urmare a pronunţării sentinţei civile nr. 672/09.07.2004 rămasă irevocabilă.

Prin plângere s-a argumentat că pentru întabulare este necesară dezbaterea moştenirii prin care să se constate masa succesorală şi componenţa acesteia conform prevederilor Legii nr. 36/1995. Însă, s-a avut în vedere că prin încheierea nr. 8486/03.04.2013 s-a dispus asupra întabulării dreptului de proprietate în beneficiul petiţionarului J. – B. E. – A., respectiv a titularului cererii de reconstituire a dreptului şi în beneficiul căruia a fost dispusă restituirea construcţiilor şi stabilirea unui drept de folosinţă specială asupra terenului.

Într-adevăr, astfel cum s-a arătat în cele precedente, J. – B. E. – A. a decedat la 01.09.2010. Însă inexistenţa dezbaterii succesiunii de pe urma acestui defunct nu poate constitui un impediment în ceea ce priveşte întabularea dreptului.

Art. 28 alin. 4 din Legea nr. 7/1996 prevede că „înscrierea în cartea funciară se efectuează la cererea părţilor interesate, cu excepţia cazului în care legea prevede înscrierea din oficiu (…)”.

De asemenea, s-a reţinut că, potrivit art. 23 din Legea nr. 7/1996, dispoziţie preluată şi în prevederea art. 894 noul Cod civil „dacă mai multe persoane şi-au cedat succesiv una celeilalte dreptul real asupra unui imobil, iar înscrierile nu s-au făcut, cel din urmă îndreptăţit va putea cere înscrierea dobândirilor succesive odată cu aceea a dreptului său, dovedind prin înscrisuri originale întreg şirul actelor juridice pe care se întemeiază înscrierile”.

Rezultă, aşadar, că în conformitate cu principiului relativităţii care guvernează materia cărţii funciare, întabularea este posibilă doar dacă se asigură continuitatea înscrierilor, trebuind a fi înscrise toate dobândirile succesive. Astfel, pe de o parte, se va avea în vedere că dreptul autorului intimaţilor nu a fost anterior întabulat, or, principiul enunţat impune întabularea cu prioritate a dreptului acestuia, chiar dacă acesta, la data înscrierii, fiind decedat, nu mai are capacitate de folosinţă.

Pe de altă parte, din actele de stare civilă ataşate rezultă că intimaţii sunt descendenţii defunctului J. – B. E. – A., având aşadar calitatea de succesibili, făcând parte din categoria persoanelor interesate în vederea întabulării.

În consecinţă, judecătoria nu a putut reţine ca întemeiate susţinerile petentului privitoare la imposibilitatea întabulării datorită nedezbaterii succesorale.

În ceea ce priveşte titularul cererii de înscrierii art. 28 alin. 4 din Legea nr. 7/1996 prevede, astfel cum s-a arătat, „înscrierile în cartea funciară se efectuează la cererea părţilor interesate”, alin. 6 al aceleiaşi dispoziţii stabilind expres că „înscrierea unui drept sau radierea unei sarcini poate fi cerută de mandatarul general al celui îndrituit”.

De asemenea, conform art. 56 alin. 3 din Ordinul nr. 633/2003 „cererea poate fi depusă de titularul dreptului înscris în cartea funciară sau de persoana interesată, prin mandatar cu procură autentică, prin notarul public are a efectuat actul notarial susceptibil de înscriere, sau prin persoana fizică sau juridică care a întocmit documentaţia cadastrală”, alin. 4 stabilind că „pentru rezolvarea oricărei cereri de înscriere care are ca obiect efectuarea unei operaţiuni de carte funciară, solicitantul va prezenta actul sau dovada de identificare, ca parte interesată în nume propriu, ori, după caz, procura, împuternicirea avocaţială, delegaţia de consilier juridic sau delegat notarial , care se va ataşate la dosar”.

Din înscrisurile existente la dosarul O.C.P.I., ataşate şi la prezentul dosar, rezultă că cererea de întabulare a fost formulată de către intimaţi prin mandatarul avocat, fiind depuse şi împuternicirea avocaţială nr. 0039018/26.03.2013, precum şi traduceri de pe actele de stare civilă – certificate de naştere ale intimaţilor.

Or, în aceste condiţii instanţa apreciază că în cauză au fost respectate cerinţele legale impuse privitoare la calitatea persoanelor care pot solicita înscrierea unui drept în cartea funciară.

În ceea ce priveşte reprezentarea prin mandatar, instanţa reţine că, potrivit 3 alin. 1 lit. b din Legea nr. 51/1995, „activitatea avocatului se realizează prin asistenţă şi reprezentare juridică în faţa instanţelor judecătoreşti, a organelor de urmărire penală, a autorităţilor cu atribuţii jurisdicţionale, a notarilor public şi a executorilor judecătoreşti, a organelor administraţiei publice şi a instituţiilor, precum şi a altor persoane juridice în condiţiile legii”, iar posibilitatea formulării şi depunerii cererii de întabulare prin avocat rezultă implicit din dispoziţiile art. 56 alin. 4 din Ordinul nr. 633/2003.

Tot astfel, judecătoria a reţinut că art. 55 alin. 1 din acelaşi ordin prevede elementele obligatorii care trebuie indicate şi pe care trebuie să le cuprindă cererea privitoare la persoana titularului cererii şi obiectul înscrierii. Or, în cauză se constată că cererea a fost formulată de către intimaţi cu îndeplinirea acestor cerinţe, neindicarea codului numeric personal, în condiţiile în care actele de stare civilă ale petiţionarilor au fost emise de autorităţile străine neputând fi avut în vedere ca şi temei în vederea respingerii cererii. În ceea ce priveşte domiciliul, s-a indicat domiciliul ales la mandatarul avocat, fiind identificat şi imobilul cu privire la care se solicită înscrierea precum şi actele în temeiul cărora se solicită întabularea.

Partea petentă a invocat şi inexistenţa certificatului de moştenitor care să ateste calitatea intimaţilor de succesor al defunctului J. – B. E. – A.. Însă, astfel cum s-a învederat în cele precedente, inexistenţa dezbaterii succesorale de pe urma defunctului nu poate constitui un impediment cu privire la întabulare, având în vedere, pe de o parte, că înscrierea dreptului a fost efectuată pe numele defunctului, iar pe de altă parte, solicitarea de înscriere poate fi formulată de orice persoană interesată, iar intimaţii, descendenţii defunctului şi implicit având calitatea de succesibili după acesta, deţin această calitatea de persoană interesată.

Potrivit art. 28 alin. 1 din Legea nr. 7/1996 „cererea de înscriere în cartea funciară se va depune la birourile teritoriale ale oficiului teritorial şi va fi însoţită de înscrisul original sau de copia legalizată de pe aceasta, prin care se constată actul sau faptul juridic a cărui înscriere se cere”, alin. 2 prevăzând că „în cazul hotărârii judecătoreşti, se va prezenta o copie legalizată, cu menţiunea că este definitivă şi irevocabilă”.

În cauză, având în vedere că întabularea s-a efectuat în temeiul unei hotărâri judecătoreşti, sunt incidente prevederile art. 28 alin. 2 din Legea nr. 7/1996, în raport de care se apreciază că şi aceste cerinţe au fost respectate, la dosarul O.C.P.I. fiind înaintate de către partea interesată sentinţa civilă nr. 672/09.07.2004 care poartă menţiunea „definitivă prin decizia civilă nr. 7215/23.11.2012 al Î.C.C.J”, decizia civilă nr. 155/Ap/16.12.2009, cu aceeaşi menţiune, precum şi certificat de grefă emis de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie la data de 15.02.2013.

Tot astfel s-a apreciat că reţinerea în încheierea nr. 8486/03.04.2013 doar a numelui unuia dintre petiţionarii – intimaţi, respectiv J. B. A. E., nu este de natură a atrage ineficacitatea actului de întabulare. Conform art. 29 alin. 3 din Legea nr. 7/1996 se  prevede că „încheierea va cuprinde determinarea dreptului sau a faptului, indicarea numărului cadastral al imobilului şi al cărţii funciare, precum şi a părţii cărţii funciare în care urmează a se face înscrierea. De asemenea, se vor indica poziţiile ce au fost radiate şi numele celui în favoarea sau împotriva căruia s-au făcut înscrierile, indiferent de felul lor”. Or, faţă de aceste dispoziţii prima instanţă a considerat că în încheierea nr. 8486/03.04.2013 au fost indicate toate elementele prevăzute de lege, imobilul fiind individualizat, s-a arătat titularul dreptului, natura dreptului şi partea de cartea funciară în care s-a efectuat înscrierea, temeiul înscrierii.

În ceea ce priveşte lipsa documentaţiei tehnice, s-a reţinut că dispoziţiile legii sub aceste aspecte nu sunt incidente în cauză, aceste prevederi vizând întabularea terenurile cu privire la care s-a dispus prin Legea nr. 18/1991. 

În consecinţă, constatându-se că susţinerile şi argumentele invocate în sprijinul plângerii nu sunt întemeiate, iar pe de altă parte, întabularea fost efectuată cu respectarea prevederilor legale, în temeiul unui titlu valabil, prima instanţă a apreciat că cererea formulată de către petent privind anularea încheierii nr. 8486/03.04.2013 nu este întemeiată, urmând a fi respinsă.

Referitor la petitele privind anularea şi radierea dreptului de proprietate şi folosinţă specială în beneficiul autorului intimaţilor şi repunerea în situaţia anterioară, s-a reţinut că aceste petite sunt subsecvente şi interdependente capătului de cerere privind anularea încheierii de întabulare, soluţia cu privire la acestea depinzând de soluţia capătului principal. Or, ţinând seama că instanţa urmează să respingă ca neîntemeiat petitul privind anularea încheierii de întabulare, pe cale de consecinţă, nici solicitările subsecvente nu pot fi apreciate ca întemeiate.

Potrivit art. 453 Cod de procedură civilă, „partea care pierde procesul va fi obligată, la cererea părţii care a câştigat, să îi plătească cheltuieli de judecată”.

Sub acest aspect s-a arătat că, întrucât plângerea a fost respinsă, culpa procesuală aparţinând petentului, se va respinge şi solicitarea acestuia de acordare a cheltuielilor de judecată. În ceea ce priveşte însă solicitarea intimaţilor de acordare a cheltuielilor de judecată, pentru considerentele arătate acestea au fost în parte admise.

Referitor la suma acestora însă, s-a reţinut că, potrivit art. 451 alin. 1 noul Cod de procedură civilă „instanţa poate, chiar şi din oficiu, să reducă motivat partea din cheltuielile de judecată reprezentând onorariul avocaţilor, atunci când acesta este vădit disproporţionat în raport cu valoarea sau complexitatea cauzei ori cu activitatea desfăşurată de avocat, ţinând seama şi de circumstanţele cauzei”.

În cauză, faţă de aceste prevederi, având în vedere obiectul litigiului, raportat şi la complexitatea acesteia, s-a apreciat că aceste cheltuieli reprezentând onorariul avocatului sunt excesive, motiv pentru care petentul a fost obligat la plata cu titlu de cheltuieli de judecată a  sumei totală de 10.300 lei, sumă reprezentând onorariu avocaţial şi cheltuieli transport, conform chitanţelor, nr. 224/10.04.2014, nr. 247/16.09.2014, nr. 0459269/21.05.2014, nr. 0459271/25.06.2014, nr. 0459275/09.04.2014, nr. 0459277/08.10.2014 şi bon fiscal nr. 488/23.09.2014.

Împotriva acestei hotărâri au declarat apel intimaţii J.-B. A. E. C. M., J.-B. E. Ph. Ch. M. şi J.-B. Ch. J. M. A., solicitând schimbarea în parte a sentinţei în sensul majorării cheltuielilor de judecată acordate în primă instanţă de la suma de 10.300 lei la suma de 27.800 lei, cu obligarea intimatului petent Centrul de Cultură ...... la plata cheltuielilor de judecată efectuate în apel.

În motivarea căii de atac s-a arătat că judecătoria a procedat la reducerea cheltuielilor de judecată de la suma de 32.300 lei la 10.300 lei, însă, dacă se are în vedere principiul parităţii onorariilor avocaţiale, atunci trebuia observat că Centrul de Cultură ...... a achitat apărătorului său un onorariu de 25.500 lei, corespunzător facturii fiscale nr. 0559559/11.11.2013, astfel că şi intimaţilor trebuie să li se acorde cheltuieli de judecate compuse dintr-un onorariu avocaţial similar de 25.500 lei, la care se adaugă cheltuieli cu deplasarea la instanţă în cuantum de 2.300 lei.

Apel a declarat şi petentul Centrul de Cultură ......, care a solicitat, în principal, anularea sentinţei şi trimiterea cauzei spre rejudecare la prima instanţă, în subsidiar, schimbarea în totalitate a sentinţei în sensul admiterii plângerii împotriva încheierii de carte funciară nr. 8486/03.04.2013 cu consecinţa anulării acesteia, a radierii întabulării dreptului de proprietate efectuată prin această încheiere, anularea şi radierea dreptului de proprietate şi de folosinţă specială în favoarea lui J.-B. A.-E. în cotă de 1/1 asupra imobilului înscris în C.F. nr. 23027 ......, cu repunerea Statului Român în situaţia anterioară de carte funciară şi cheltuieli de judecată ocazionate în toate instanţele.

În motivarea acestui apel s-a arătat că judecătoria nu a prestabilit cadrul procesual, neobservând că Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Covasna nu a soluţionat cererea de reexaminare împotriva încheierii de carte funciară nr. 8486/2013, trebuind a se avea în vedere că plângerea a fost formulată în contradictoriu cu cei presupuşi moştenitori ai lui J.-B. A.-E., acesta din urmă nefiind chemat în judecată, prima instanţă trecând şi peste tardivitatea întâmpinării, cu toate că trebuia să omită apărările din întâmpinare în afara excepţiilor de ordine publică.

Apelantul Centrul de Cultură ...... a susţinut că dacă J. -B. E.-A. este decedat din data de 01.09.2010, atunci în favoarea acestuia nu se mai putea înscrie drepturi tabulare ulterior decesului său, la data introducerii cererii de întabulare persoana respectivă nemaifiind subiect de drept, astfel că registratorul de carte funciară trebuia să respingă cererea de întabulare ca inadmisibilă, neputându-se înscrie în favoarea celui decedat nici dreptul special de folosinţă asupra terenului de 89.706 mp, odată cu decesul titularului dreptul special de folosinţă acordat în condiţiile Legii nr. 10/2001 stingându-se ca rămas fără obiect.

Centrul de Cultură ...... a criticat soluţia primei instanţe pentru faptul că plângerea împotriva încheierii de carte funciară nr. 8486/2013 depusă la Biroul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Sfântu Gheorghe a fost trimisă direct la instanţă, prin urmare, această încheiere trebuia trimisă, faţă de prevederile art. 31 alin. 2 din Legea nr. 7/1996 şi art. 71 ind. 1 din Ordinul nr. 633/2006, la registratorul şef care trebuia să se pronunţe asupra acesteia printr-o încheiere de admitere sau de respingere a cererii de reexaminare, astfel că o fază procesuală a rămas nesoluţionată.

Apelantul a mai susţinut că nu au fost îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 28 din Legea nr. 7/1996 şi din art. 55 şi 56 din Ordinul nr. 633/2006 pentru înscrierea dreptului în cartea funciară, lipsind din cerere datele personale şi domiciliile solicitanţilor, hotărârile judecătoreşti sunt depuse în copie simplă, nu există dovada calităţii de moştenitor a acestora şi certificate de stare civilă, lipsind inclusiv certificatul de deces a lui Sz. B., cererea de înscriere a dreptului nu este semnată de persoanele indicate în cerere, hotărârile judecătoreşti pronunţate în baza Legii nr. 10/2001 nu dispun întabularea şi nu sunt constitutive de drepturi, imobilul şi terenul aferent fiind proprietatea publică a Statului Român, neexistând un act administrativ de trecere a acestora în proprietatea privată, astfel că imobilul nu poate fi întabulat în favoarea unor persoane fizice, fiind de arătat că imobilul a trecut în proprietatea publică prin H.G. nr. 486/06.02.1990 aflându-se în inventarul Ministerului Culturii, trecerea lui în proprietate privată trebuind a se realiza printr-o hotărâre de guvern.

Intimatul apelant Centrul de Cultură ...... a formulat întâmpinare faţă de apelul intimaţilor J.-B. A. E. C. M., J.-B. E. Ph. Ch. M. şi J.-B. Ch.a J. M. A., motivând că nu este de acord cu apelul referitor la acordarea cheltuielilor de judecată, în fapt aceste cheltuieli fiind exagerate, complexitatea cauzei şi contribuţia profesională a apărătorului intimaţilor nejustificând un onorariu de 27.800 lei, iar pentru 5 deplasări la instanţă trebuie acordate cheltuieli materiale de 1.250 lei, onorariul perceput de apărătorul intimaţilor neavând la bază o factură fiscală, chitanţele şi ordinele de plată nefăcând dovada completă a onorariului avocaţial,  iar onorariul achitat de Centrul de Cultură ...... priveşte mai multe activităţi profesionale, prima instanţă acordând cheltuieli de judecată intimaţilor în urma unei abordări subiective.

Apelanţii intimaţi J.-B. A. E. C. M., J.-B. E. Ph. Ch. M. şi J.-B. Ch. J. M. A. au depus întâmpinare la apelul Centrului de Cultură ......, solicitând respingerea acestuia ca nefondat, motivând că imobilul care găzduieşte Centrul de Cultură ...... le aparţine după ce a fost retrocedat tatălui lor prin hotărâre judecătorească, ei dispun de certificate de moştenitor şi de acte de stare civil care dovedesc filiaţia şi calitatea de moştenitori, dreptul special de folosinţă asupra terenului putând fi întabulat în favoarea lor în calitate de moştenitori legali

Apelanţii intimaţii J.-B. A. E. C. M., J.-B. E. Ph. Ch. M. şi J.-B. Ch. J. M. A. au depus odată cu întâmpinarea şi o cerere de apel incident, prin care au solicitat schimbarea hotărârii atacate în sensul admiterii excepţiei lipsei calităţii procesuale active a petentului Centrul de Cultură ......, motivând că soluţia de la fond fiindu-le favorabilă, nu au dat importanţă respingerii acestei excepţii, însă această excepţie ar fi trebuit admisă, în acest sens trebuind a se avea în vedere că în cadrul dosarului nr.323/305/2014 Centrul de Cultură ...... a depus întâmpinare prin care invocă faptul că plata contravalorii lipsei de folosinţă a imobilului este în sarcina Ministerului Culturii, prin urmare în acea cauză a recunoscut că nu poate sta în judecată, prin urmare dacă nu poate fi obligat la plata daunelor compensatorii petentul nu are nici dreptul de a contesta încheierea de carte funciară.

Apelanţii intimaţi J.-B. A. E. C. M., J.-B. E. Ph. Ch. M. şi J.-B. Ch. J. M. A. au formulat răspuns la întâmpinarea Centrului de Cultură ......, motivând că au solicitat egalizarea onorariilor avocaţiale, deoarece cheltuielile de judecată în primă instanţă sunt dovedite, iar cheltuielile de deplasare de la ….  la sediul instanţei au fost efectuate în regim taxi, fără a se cere cheltuieli de cazare şi diurnă.

În fine, intimatul apelant Centrul de Cultură ...... a depus întâmpinare la cererea de apel incident şi răspuns la întâmpinarea intimaţilor apelanţi.

S-a argumentat că în fapt s-a invocat excepţia lipsei capacităţii de exerciţiu şi nu excepţia lipsei calităţii procesuale active, excepţia tardivităţii întâmpinării a fost în mod greşit respinsă, cererea de apel incident este nefondată şi inadmisibilă întrucât Centrul de Cultură ...... poate ataca încheierea de carte funciară fiind persoană interesată,  conform art. 31 din Legea nr.7/1996, soluţionarea excepţiei lipsei calităţii procesuale active trebuind a fi atacată cu apel principal, o parte neputând fi în acelaşi timp apelantă principală şi apelantă incidentă, după care s-a reluat teza documentaţiei incomplete pentru întabularea dreptului în cartea funciară.

În probaţiune, părţile au administrat înscrisuri, astfel cum acestea au fost încuviinţate prin încheierea de la termenul din 26.05.2015 .

Verificând în limitele cererilor de apel stabilirea situaţiei de fapt şi aplicarea legii de către prima instanţă prin sentinţa atacată, tribunalul reţine că într-adevăr, încheierea de întabulare nr. 8486/07.05.2013 emisă de Biroul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Sfântu Gheorghe, după ce a fost atacată cu plângerea depusă de Centrul de Cultură ...... la acest birou de cadastru în data de 10.12.2013, nu a mai urmat procedura reexaminării la registratorul şef al Oficiului de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Covasna, potrivit art. 31 alin. 2 şi 3 din Legea nr. 7/1996 (forma în vigoare la data depunerii plângerii) împotriva încheierii prin care s-a admis cererea de înscriere a dreptului în cartea funciară, prima cale de atac fiind cea a cererii de reexaminare a încheierii, care se soluţionează în termen de 20 de zile prin încheiere de către registratorul-şef din cadrul oficiului teritorial în raza căruia este situat imobilul, şi abia mai apoi împotriva încheierii registratorului-şef cei interesaţi pot formula plângere la judecătorie, în termen de 15 zile de la comunicare.

Se observă, aşadar, că judecătoria s-a pronunţat direct asupra încheierii de înscriere a dreptului în cartea funciară, în condiţiile în care plângerea se poate formula numai împotriva încheierii emise de registratorul şef, fiind cât se poate de clar că o încheiere simplă de carte funciară nu se poate ataca direct la instanţă, fără ca acea încheiere să fie supusă în prealabil cenzurii registratorului şef de la oficiul de cadastru şi publicitate imobiliară.

Această procedură a cererii de reexaminare nu are semnificaţia unei proceduri prealabile a cărei neîndeplinire ar putea fi invocată numai de către intimaţi prin întâmpinare, în sensul art. 193 alin. 2 Cod procedură civilă, ci este vorba de faptul că prima instanţă, pornind de la prevederile art. 22 alin. 4 Cod procedură civilă, trebuia să dea cererii întitulate „plângere” calificarea juridică corectă, aceea de cerere de reexaminare, după care ar fi trebuit, în virtutea art. 130  alin. 1 Cod procedură civilă, să constate că i se solicită să se pronunţe asupra unei cereri care este de competenţa unui organ al statului cu activitate jurisdicţională, astfel că plângerea calificată cerere de reexaminare trebuia trimisă registratorului şef al O.C.P.I. Covasna spre competentă soluţionare, în esenţă prima instanţă nefiind competentă să se pronunţe asupra unei încheieri de carte funciară care se atacă mai întâi la un organ administrativ cu activitate jurisdicţională.

Mai este de avut în vedere că prima instanţă a efectuat verificări la O.C.P.I. Covasna cu privire la soluţionarea sau nu a cererii de reexaminare, cerând în acest sens relaţii conform încheierii de la termenul din 24.09.2014, numai că în dosarul de carte funciară comunicat judecătoriei singura cerere de reexaminare respinsă prin încheierea nr.13291/26.06.2013, are în vedere o cerere de reexaminare la încheierea nr. 8486/2013 depusă de părţile intimate, neexistând o soluţie asupra unei cereri de reexaminare introdusă împotriva aceleiaşi încheieri de Centrul de Cultură ....... Tot în această privinţă, este de notat că petentul s-a conformat prevederilor art. 31 alin. 3 din Legea nr. 7/1996, depunând cererea sa de reexaminare, intitulată în mod greşit plângere, la biroul de cadastru de publicitate imobiliară şi nu direct la instanţă, astfel că petentul nu poate fi ţinut drept culpabil pentru faptul că biroul de cadastru şi publicitate imobiliară în loc să păstreze cererea şi să o remită oficiului de cadastru, a trimis-o direct instanţei, neverificând dacă s-a soluţionat o cerere de reexaminare.

În aceste condiţii, nelegalitatea sentinţei este evidentă, toate celelalte motive de apel ale Centrului de Cultură ...... neputând fi examinate, câtă vreme judecătoria a soluţionat o cerere care nu era de competenţa sa, dacă tribunalul ar dezlega şi aceste motive de apel, ar antrena deja soluţia care s-ar putea pronunţa după ce registratorul şef va soluţiona cererea de reexaminare şi eventual după ce încheierea acestuia va fi atacată cu plângere la judecătorie şi posibil pe mai departe sentinţa judecătoriei ar ajunge la instanţa de apel.

Faţă de prevederile art. 472 alin. 1 Cod procedură civilă, cererea de apel incident nu este inadmisibilă, întrucât apelanţii intimaţii J.-B. A. E. C. M., J.-B. E. Ph. Ch. M. şi J.-B. Ch. J. M. A. au obţinut în primă instanţă o hotărâre judecătorească favorabilă în fond, neavând interesul de a critica într-un apel principal respingerea excepţiei lipsei calităţii procesuale active, însă odată ce petentul Centrul de Cultură ...... a apelat sentinţa, existând riscul ca această sentinţă să fie schimbată în calea de atac pe fond, în mod categoric că intimaţii şi-au reactivat interesul în a susţine din nou excepţia lipsei calităţii procesuale active, şi cum termenul de apel  s-a împlinit pentru ei, este evident că puteau critica soluţionarea excepţiei, numai printr-un apel incident  depus odată cu întâmpinarea.

Apelul petentului Centrului de Cultură ...... se dovedeşte fondat pentru argumentul mai sus arătat, însă soluţia de admitere trebuie pronunţată şi cu privire la apelul principal al intimaţilor şi la apelul incident al acestora, tribunalul neputând pronunţa o altă soluţie în privinţa acestora pentru că situaţia cheltuielilor de judecată acordate în fond intimaţilor şi modul  în care a fost dezlegată excepţia lipsei calităţii procesuale active, au fost stabilite de o instanţă judecătorească care s-a pronunţat asupra unei cereri care nu era de competenţa ei, cu alte cuvinte într-un asemenea cadru procesual marcat de natura şi obiectul cererii (cerere de reexaminare nu plângere) judecătoria nu putea cenzura cheltuieli de judecată şi nu putea stabili dacă Centrul de Cultură ...... este persoană interesată care îşi justifică legitimarea procesuală activă, cu alte cuvinte, celelalte două apeluri sunt la rândul lor de admis, pentru că ceea ce se critică prin intermediul lor priveşte împrejurări dezlegate într-o instanţă necompetentă.

Aşa fiind, în baza art. 480 alin. 4 Cod procedură civilă, tribunalul va admite apelul principal declarat de intimaţii J.-B. A. E. C. M., J.-B. E. Ph. Ch. M. şi J.-B. Ch. J. M. A., va admite şi apelul principal declarat de petentul Centrul de Cultură ......, cât şi apelul incident declarat de intimaţi.

Văzând prevederile art. 130 alin. 1 Cod procedură civilă, care stabilesc că necompetenţa generală poate fi ridicată de părţi în orice stare a pricinii, aşadar inclusiv ca motiv de apel şi nu ca excepţie propriu-zisă, în baza art. 480 alin. 4 Cod procedură civilă, tribunalul va anula sentinţa şi va declina competenţa de soluţionare a plângerii înregistrată sub nr. 13/10.12.2013 la A.N.C.P.I. – O.C.P.I. Covasna, Biroul de Carte Funciară Sfântu Gheorghe, pentru a fi soluţionată de către registratorul şef din cadrul Oficiului de Cadastru şi Publicitate imobiliară Covasna, ca cerere de reexaminare împotriva încheierii de carte funciară nr. 8486/07.05.20123, dată în dosarul nr. 8486/03.04.2013.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite apelul principal  declarat de intimaţii J. - B. A. E. C., domiciliat în …………..,  J. - B. E. Ph. Ch. M., domiciliat în ………….. şi J. - B.  Ch. J. M. A., domiciliată în …………….. toţi cu domiciliul procesual ales  la avocat ……..  în municipiul ……….., în contradictoriu cu intimatul petent Centrul de Cultură ...... cu sediul în comuna ......, strada ……… numărul ……., judeţ Covasna, CIF ………, cont la trezorerie ……………, împotriva sentinţei civile nr. 2203/23.10.2014 a Judecătoriei Sfântu Gheorghe.

Admite apelul principal declarat de petentul Centrul de Cultură ...... în contradictoriu cu intimaţii J. - B. A. E. C., J. - B. E. Ph. Ch. M. şi J. - B.  Ch. J. M. A., împotriva sentinţei civile nr. 2203/23.10.2014 a Judecătoriei Sfântu Gheorghe.

Admite apelul incident declarat de intimaţii J. - B. A. E. C., J. - B. E. Ph. Ch. M. şi J. - B.  Ch. J. M. A. în contradictoriu cu intimatul petent Centrul de Cultură ......, împotriva sentinţei civile nr. 2203/23.10.2014 a Judecătoriei Sfântu Gheorghe.

Anulează sentinţa civilă nr. 2203/23.10.2014 a Judecătoriei Sfântu Gheorghe.

Declină competenţa de soluţionare a plângerii înregistrată sub nr. 13/10.12.2013 la A.N.C.P.I.  - O.C.P.I Covasna,  Biroul de Carte Funciară Sfântu Gheorghe, pentru a fi soluţionată de către registratorul-şef din cadrul Oficiului de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Covasna, ca cerere de reexaminare împotriva încheierii de carte funciară nr. 8486/07.05.2013, dată în dosarul nr. 8486/03.04.2013.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 7 iulie 2015.

PREŞEDINTE JUDECĂTOR   GREFIER