Validare poprire. Terţ poprit - ....

Sentinţă civilă 328 din 31.03.2015


TRIBUNALUL CONSTANŢA

SECŢIA I CIVILĂ

DECIZIA CIVILĂ NR. 328

Şedinţa publică din 31 martie 2015

PREŞEDINTE:

JUDECĂTOR: 

GREFIER: 

S-a luat în examinare apelul declarat de apelanţii–reclamanţi ... şi ...- cu dom. în  … împotriva sentinţei civile nr. 8067/28.07.2014 pronunţate de Judecătoria Constanţa în dosarul nr. 10642/212/2014 în contradictoriu cu intimatul – reclamant BEJ ...- ... şi intimaţii – pârâţi ... - ..., ... - ...

 şi ..., ... - ..., cererea de chemare în judecată având ca obiect „validare poprire”.

La apelul nominal făcut în şedinţa publică, se constată lipsa părţilor.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de şedinţă, care învederează că procedura de citare este legal îndeplinită, că s-a consemnat taxa judiciară de timbru în cuantum de 10 lei, că, prin serviciul registratură, ... a depus precizări şi că s-a solicitat judecata cauzei în lipsă, după care,

Instanţa, constatând procedura de citare legal îndeplinită şi că s-a solicitat judecata cauzei în lipsă, reţine cauza în pronunţare.

 T R I B U N A L U L

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Constanţa sub nr. 10642/212/2014 petentul Biroul Executorilor Judecătoreşti Asociaţi ... şi ... a solicitat validarea popririi înfiinţate împotriva terţului poprit ….

În motivarea cererii petentul a arătat că  în temeiul titlului executoriu reprezentat de sentinţa civilă nr. 19884/08.11.2011 pronunţată de Judecătoria Constanţa în dosarul nr. 45361/212/2010 a început executarea silită împotriva debitorilor … şi … în vederea recuperării creanţei de 6210,15 lei, creditorii fiind ... şi ....

În urma înfiinţării popririi din data de 03.03.2014 comunicată terţilor popriţi la data de 12.03.2014 terţii popriţi poprit nu şi-au îndeplinit obligaţia prevăzută de art. 786 alin.1 Cod procedură civilă.

În drept petentul a invocat art. 789 Cod procedură civilă.

La data de 12.05.2014 debitorul … a formulat întîmpinare prin care a solicitat respingerea cererii de validare a popririi, arătînd că, în mod nelegal s-a emis adresa de înfiinţare a popririi către …, întrucît aceasta nu datorează şi nici nu va datora vreo  sumă de bani …, astfel că este imposibil de a onora poprirea, deoarece ... rulează sumele datorate bugetului de stat de către contribuabili şi le virează … şi nu ...

Se mai arată că … nu are cont deschis la ....

Terţul poprit nu a formulat întîmpinare.

Prin sentinţa civilă nr. 8067/28.07.2014 Judecătoria a respins ca neîntemeiată acţiunea.

Pentru a pronunţa această soluţie, instanţa de fond a reţinut următoarele:

Prin sentinţa civilă nr. 19884/08.11.2011 pronunţată de Judecătoria Constanţa în dosarul nr. 45361/212/2010 rămasă definitivă prin decizia civilă nr. 350/22.05.2012 a Tribunalului Constanţa şi irevocabilă prin decizia civilă nr. 590C/05.09.2012 a Curţii de Apel Constanţa, instanţa a obligat … să plătească reclamanţilor ... şi ... suma de 71641lei reprezentând preţ actualizat plătit de reclamanţi la încheierea contractului de vânzare-cumpărare nr.26778/13.08.1996.

Prin încheierea nr. 5290/12.04.2013 pronunţată de Judecătoria Constanţa a fost încuviinţată executarea silită  în temeiul titlului executoriu reprezentat de această sentinţă civilă.

La data de 03.03.2014 executorul judecătoresc a înfiinţat poprirea asupra terţului poprit …

A reţinut instanţa de fond că înfiinţarea popririi presupune existenţa a două raporturi juridice, între creditorul din faza executării silite şi debitorul acestuia şi între acesta din urmă şi propriul său debitor. Ca urmare a înfiinţării popririi ia naştere un nou raport juridic, între creditor şi debitorul debitorului urmărit, devenit terţ poprit prin prisma obligaţiei acestuia de a consemna suma urmăribilă.

A învederat Judecătoria că din dispoziţiile art. 780 C.proc.civ., reiese faptul că una dintre condiţiile validării popririi este ca terţul poprit să datoreze sume de bani debitorului, astfel între debitor şi terţ poprit trebuie să existe raporturi juridice actuale.

Judecătoria a reţinut dispoziţiile art. 5 alin. 1 din OUG nr. 146/2002 privind formarea şi utilizarea resurselor derulate prin trezoreria statului  potrivit cărora „instituţiile publice, indiferent de sistemul de finanţare şi de subordonare, efectuează operaţiunile de încasări şi plăţi prin unităţile trezoreriei statului în a căror rază sunt înregistrate fiscal, cu excepţia instituţiilor publice ai căror conducători au calitatea de ordonatori principali şi secundari de credite ai bugetului de stat, bugetului asigurărilor sociale de stat şi bugetelor fondurilor speciale şi instituţiilor publice autonome cu sediul în municipiul Bucureşti, precum şi a Consiliului General al Municipiului Bucureşti, care efectuează operaţiunile de încasări şi plăţi prin Trezoreria Municipiului Bucureşti.”, iar potrivit alin. 2 din acelaşi act normativ “operaţiunile de încasări şi plăţi dispuse de … în contul şi în numele … se efectuează prin trezoreria operativă centrală”.

Totodată, instanţa a mai reţinut că potrivit art. 1 din Ordinul nr. 2336/2011 pentru aprobarea procedurii de punere în aplicare a titlurilor executorii în baza cărora se solicită înfiinţarea popririi conturilor autorităţilor şi instituţiilor publice deschise la nivelul unităţilor Trezoreriei Statului, în cazul executării obligaţiilor de plată ale instituţiilor publice, stabilite prin titluri executorii, calitatea de terţ poprit o au  unităţile teritoriale ale Trezoreriei Statului.

Avînd vedere că debitor este … şi  dispoziţiile legale menţionate, Judecătoria a constatat că terţ poprit nu poate fi decît Trezoreria Municipiului Bucureşti sau unităţile teritoriale ale Trezoreriei Statului.

Împotriva sentinţei civile arătate creditorii au formulat apel solicitînd schimbarea în tot a acesteia cu consecinţa admiterii cererii de validare a popririi.

În motivarea apelului creditorii arată că întrucît debitorul nu şi-a îndeplinit de bună voie obligaţia de plată a sumei după împlinirea unui termen de 6 luni de la rămînerea irevocabilă a hotărîrii Judecătoriei Constanţa, s-au adresat executorului judecătoresc. Arată apelanţii că după încuviinţarea executării silite prin încheierea nr. 5290/2013 şi după emiterea somaţiei, contestatoarea a consemnat la …, în două tranşe, suma de 71641 lei, cu 6210,15 lei mai puţin decît suma pentru care a fost somat.

Susţin creditorii că hotărîrea este netemeinică şi nelegală întrucît debitorul lor este Statul Roman, iar acesta nu şi-a îndeplinit obligaţia de plată aşa cum a fost stabilită prin hotărîrea judecătorească. Susţin creditorii că şi … şi … şi … sunt administratorii banilor statului şi, prin urmare, pot avea calitatea de terţ poprit, pentru că nu contează unde se află banii debitorului sau cine îi administrează ci doar că sunt ai debitorului. Mai arată creditorii că şi plăţile anterioare au fost făcute de către debitor tot din conturile ….

Mai invocă creditorii dispoziţiile art 6 din CEDO.

Debitorul nu a depus întîmpinare, însă a depus note scrise în care a arătat a achitat debitul în valoare de 6210,15 lei urmare a aprobării avizului de legalitate nr. 286737/5.03.2015 privind punerea în executare a încheierii din data de 12.05.2013.

Analizînd, potrivit dispoziţiilor art. 479 C.pr.civ., aplicabile în raport de dezvoltarea motivelor de apel, legalitatea sentinţei civile apelate, prin prisma criticilor ce i se aduc, Tribunalul reţine următoarele:

Prin sentinţa civilă nr. 19884/8.11.2011 a Judecătoriei Constanţa, rămasă irevocabilă prin respingerea apelului şi recursului, Statul Român a fost obligat să plătească reclamanţilor ... şi ... suma de 71641 lei. Prin încheierea nr. 5290/12.04.2013 Judecătoria Constanţa a admis cererea creditorilor de a rece la executarea silită a obligaţiei cuprinsă în titlul executoriu reprezentat de sentinţa civilă nr. 19884/8.11.2011.

La data de 3.03.2014 BEJ ... şi ... a emis adresa de înfiinţare a popririi conturilor debitorului … aflate de terţul poprit … pentru recuperarea sumei de 6210,15 lei.

Potrivit art. 780 c.pr.civ. „ Sunt supuse urmăririi silite prin poprire sumele de bani, titlurile de valoare sau alte bunuri mobile incorporale urmăribile datorate debitorului ori deţinute în  numele său de o a treia persoană sau pe care aceasta din urmă i le va datora în viitor, în temeiul unor raporturi juridice existente.”

Tribunalul reţine că specificul popririi este determinat de caracterul triunghiular al operaţiunii juridice ce presupune  participarea indispensabilă a trei părţi: creditorul popritor (urmăritor), debitorul poprit şi terţul poprit, dintre aceste trei subiecte de drept stabilindu-se tot atîtea raporturi juridice.

Dintre aceste raporturi juridice, două preced  înfiinţarea popririi şi anume  raportul dintre creditorul urmăritor şi debitorul urmărit, precum şi raportul  dintre debitorul poprit şi terţul poprit.

În temeiul popririi executării se naşte şi un al treilea raport  juridic între creditorul urmăritor şi terţul poprit, raport ce ia naştere  în cadrul procedurii de urmărire silite.

Instanţa de fond învestită cu validarea unei popriri era ţinută să verifice condiţiile îndeplinite de persoanele chemate în judecată  în calitate de debitor respectiv terţ poprit.

Tribunalul apreciază că analiza teoretică a instanţei de fond care a reţinut  faptul că una dintre condiţiile validării popririi este ca terţul poprit să datoreze sume de bani debitorului, astfel încît între debitor şi terţul poprit trebuie să existe raporturi juridice actuale, temei pentru care a apreciat că terţul poprit … nu este debitor al …, este corectă.

Tribunalul constată că … colectează şi administrează banii ce se fac venit la bugetul de stat, dar acest aspect nu duce la concluzia că există un raport juridic din care rezultă o obligaţie de plată a sumelor de bani de către cei ce colectează creanţe bugetare. Sumele de bani susceptibile de poprire în mîinile terţului sunt cele pe care acesta le datorează debitorului, în speţă, însă, sumele la care se face referire nu sunt datorate de …  …. ci sunt colectate de acesta în numele statului.

Apreciază Tribunalul că interpretarea dată de instanţa de fond aplicării textului legal în speţă este corectă. Mai mult, există prevedere legală specială prin care se stipulează că  plăţile în numele … se efectuează prin  trezoreria operativă centrală, respectiv art.5 al.2 din OUG nr.146/2002.

Totodată, potrivit art 1 din Ordinul nr. 2336/2011 „Prezenta procedură reglementează modul de punere în aplicare a prevederilor art. 1 din Ordonanţa Guvernului nr. 22/2002 privind executarea obligaţiilor de plată ale instituţiilor publice, stabilite prin titluri executorii, aprobată cu completări prin Legea nr. 288/2002, cu modificările şi completările ulterioare, de către unităţile teritoriale ale Trezoreriei Statului, în calitate de terţ poprit.”

 Astfel, avînd în vedere că debitor în cauză este  …, faţă de textele de lege citate, Tribunalul apreciază că, în mod corect, instanţa de fond a stabilit că nu poate avea calitate de terţ poprit o altă instituţie ci doar aceea stabilită expres de legiuitor.

Nu poate fi primită aprecierea în sensul că … în calitatea sa de colector al creanţelor fiscale poate fi terţ poprit al statului, întrucît între aceste două instituţii nu există raporturi obligaţionale apte a fi valorificate într-o cerere de poprire. Statul … nu are cont deschis la …, iar … nu deţine în numele statului aceste sume de bani în sensul art.780 al.1 c.pr.civ,  ci le colectează şi administrează în temeiul unor dispoziţii legale speciale, legiuitorul înţelegînd să reglementeze expres modalitatea prin care se  realizează operaţiunile de încasări şi plăţi dispuse de Ministerul finanţelor în numele statului în OUG nr.146/2002.

Pentru motivele expuse mai sus, Tribunalul apreciază că soluţia instanţei de fond este temeinică şi legală fiind susţinută de probele administrate în cauză, astfel ca va respinge apelul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge apelul declarat de apelanţii–reclamanţi ... şi ...- cu dom. în  … împotriva sentinţei civile nr. 8067/28.07.2014 pronunţate de Judecătoria Constanţa în dosarul nr. 10642/212/2014 în contradictoriu cu intimatul – reclamant BEJ ...- ... şi intimaţii – pârâţi ... - ..., ... - ...

 şi ..., ... - ..., ca nefondat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 31.03.2015.

PREŞEDINTE, JUDECĂTOR, GREFIER,

Red fond

Red. şi tehnored. dec. jud /06.04.2015/9 ex.