Suspendare executare act administrativ, respectiv decizie privind recuperarea unor sume plătite necuvenit, cu titlu de indemnizaţie pentru creşterea copilului

R O M Â N I A

TRIBUNALUL SATU MARE

SECŢIA A II-A CIVILĂ, DE CONTENCIOS ADMINISTRATIV ŞI FISCAL

SENTINŢA CIVILĂ Nr. 2065/CA

Şedinţa publică din 06.08.2014

Completul compus din:

Pe rol fiind  judecarea acţiunii în Contencios administrativ şi fiscal formulată de reclamanta X, cu domiciliul ales în …, în contradictoriu cu pârâta Y, cu sediul în …, având ca obiect suspendare executare act administrativ

La apelul nominal făcut în şedinţa publică de azi, se prezintă av. F.M., reprezentând reclamanta cu împuternicire avocaţială la dosar, lipsă fiind pârâta.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de şedinţă care învederează instanţei faptul că acţiunea se află la primul termen de judecată, iar procedura de citare este legal îndeplinită. De asemenea, la dosarul cauzei s-a depus dovada achitării cauţiunii stabilite în cuantum de 2500 lei, potrivit art. 215 alin. 2 Cod Proc. Fisc.

Preşedintele completului de judecată, verificând personal, constată că procedura este completă, luând act de dovada achitării cauţiunii.

Fiind la primul termen de judecată, instanţa procedează la verificarea din oficiu a competenţei potrivit art. 131 Cod  Proc. Civ. şi constată că este competentă general, material şi teritorial să soluţioneze prezenta cauză.

Conform  disp. art. 238 Cod Pr. Civ privind durata cercetării procesului, instanta estimeaza că această cauză poate fi soluţionată la prezentul termen.

Reprezentanta reclamantei având cuvântul, susţine că este de acord cu perioada de estimare şi totodată, arată că la dosarul cauzei pârâta a depus o cerere de amânare a judecăţii, solicitând respingerea acesteia.

Instanţa îi învederează faptul că, cererea  de amânare de la dosar nu a fost depusă pentru acest termen, ci este o cerere depusă în procedura de regularizare, pe acest considerent nu va fi luata în discuţie.

La interpelarea instanţei, reprezentanta reclamantei învederează că nu mai are alte cereri şi nici alte excepţii de formulat, considerând procesul în stare de judecată.

Nemaifiind alte cereri de formulat sau excepţii de invocat, instanţa declară cercetarea procesului încheiată şi în considerarea disp. art. 392 Cod. Proc. Civ. deschide dezbaterile în fond.

Reprezentanta reclamantei având cuvântul, susţine acţiunea solicitând  admiterea ei, suspendarea actului administrativ atacat şi totodată, arată că reclamanta nu mai solicita cheltuielile de judecată, acestea urmând a fi solicitate în acţiunea de anulare a actului administrativ.

Susţine, de asemenea, că sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 14 din Legea nr.554/2004 privind contenciosul administrativ, respectiv cazul bine justificat şi prevenirea unei pagube iminente. Mai menţionează faptul că, a dus la îndeplinire şi obligaţia achitării cauţiunii stabilite de instanţă ca o condiţie de admisibilitate a cererii.

Faţă de aceste aspecte, consideră că sunt îndeplinite condiţiile legale pentru a se dispune suspendarea actului administrativ emis.

Considerând cauza lămurită, în baza disp. art. 394 Cod proc.Civ, instanţa declară închise dezbaterile în vederea deliberării asupra acţiunii.

INSTANŢA

Asupra cauzei civile de faţă.

Prin acţiunea înregistrată la această instanţă sub nr. …/83 din data de 25.07.2014 reclamanta X, în contradictoriu cu pârâta Y a solicitat ca prin hotărârea care se va pronunţa să se dispună suspendarea executării actului administrativ unilateral, respectiv Decizia nr. …/17.06.2014 privind recuperarea unor sume plătite necuvenit cu titlu de indemnizaţie pentru creşterea copilului, emisă de intimată, până la pronunţarea instanţei de fond, cu plata cheltuielilor de judecată.

Verificând actele şi lucrările dosarului instanţa reţine următoarele:

În  fapt, se arată în motivarea acţiunii de către reclamanta, s-a emis Decizia nr. …/17.06.2014 privind recuperarea unor sume plătite necuvenit cu titlu de indemnizaţie pentru creşterea copilului, decizie comunicată la data de 20.06.2014.

Menţionează ca acest act administrativ l-a contestat în termenul prevăzut de Legea nr. 554/2004, iar prin contestaţie  a invocat, în esenţă, următoarele:

-cu ocazia emiterii deciziei contestate, s-au încălcat dispoziţiile art. 29 alin.2 lit. a din HG nr. 52/2011 privind aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor OUG 111/2010, privind competenţa în emiterea acestor acte administrative, decizia contestată fiind emisă de instituţia intimată, şi nu de primărie, după cum impune art. 29 alin. 2 lit. a din HG nr. 52/2011;

-suma solicitată prin decizia contestată are un vădit caracter incert, fiind  solicitată, în parte, pentru o perioadă faţă de care s-a depăşit termenul general de prescripţie, respectiv aprilie 2011-iunie 2011, fiind emisă astfel cu încălcarea dispoziţiilor art. 24 alin. l din OUG nr. 111/2010;

-decizia contestată a fost emisă cu încălcarea dispoziţiilor art. 32 alin. 2 din HG nr.52/2011, respective fără a se putea reţine vreo culpă în sarcina reclamantei, element esenţial pentru  atragerea răspunderii delictuale a acesteia.

Precizează reclamanta că, până în prezent,  contestaţia administrativă nu a fost soluţionată, împrejurări faţă de care, dat fiind şi caracterul executoriu al deciziei contestate, executarea sumei de 24.228 lei ar fi nu numai injustă, ci şi profund prejudiciabilă, reclamanta fiind în situaţia de a face faţă unei obligaţii calculate incorect, suma având un profund caracter incert, precum şi ulterior termenului de 3 ani, în contextul în care veniturile realizate de către reclamanta au fost făcute publice la o dată anterioară emiterii deciziei.

În drept, au fost invocate disp. art. l4, art.15 coroborat cu art.7 din Legea nr.554/2004, art.24 alin. l din OUG nr. 111/2010, art.29 alin. 2 lit. a, art.32  alin. 2 din HG nr. 52/2011

În dovedire solicită proba cu înscrisuri şi depune următoarele: contestaţia administrativă (fila 4), dovada de comunicare (fila 5), decizia nr. 525/17.06.2014 privind recuperarea unor sume plătite necuvenit cu titlu de Indemnizaţie pentru Creşterea Copilului (file 7-8).

Reclamanta a timbrat cererea cu taxă judiciară de timbru în sumă de 50 lei conform chitanţei TXL SM nr. 4754(15) din 29.07.2014 ataşată la fila 17 dosar.

Pârâta nu a depus întâmpinare în termenul prevăzut de art. 201 NCPC, dar a depus o cerere de amânare a procedurii regularizării, ataşând următoarele înscrisuri: împuternicire (fila 24), dovada de comunicare (file 25-26), decizia nr. 7820/29.07.2014 privind respingerea contestaţiei nr. 7820/15.07.2014 (file 27-29).

La termenul de judecată din data de 06.08.2014 reclamanta a depus cu recipisa de consemnare nr.441563/1/05.08.2014 cauţiunea în suma de 2500 lei stabilita de instanţa (fila 34 dosar).

Verificând actele şi lucrările dosarului instanţa priveşte cererea de suspendare ca nefondată pentru următoarele motive:

Art. 14 alin. 1 din Legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ prevede: “În cazuri bine justificate şi pentru prevenirea unei pagube iminente, după sesizarea, în condiţiile art. 7, a autorităţii publice care a emis actul sau a autorităţii ierarhic superioare, persoana vătămată poate să ceară instanţei competente să dispună suspendarea executării actului administrativ unilateral până la pronunţarea instanţei de fond. În cazul în care persoana vătămată nu introduce acţiunea în anularea actului în termen de 60 de zile, suspendarea încetează de drept şi fără nicio formalitate.”

Potrivit art. 2 alin. 1 lit. t din Legea contenciosului administrativ, „cazul bine justificat”, este definit  ca fiind „împrejurările legate de starea de fapt şi de drept, care sunt de natură să creeze o îndoială serioasă în privinţa legalităţii actului administrativ”, iar potrivit art. 2 lit. s din lege „paguba iminentă” este  „prejudiciul material viitor şi previzibil sau, după caz, perturbarea previzibilă gravă a funcţionarii unei autorităţi publice sau a unui serviciu public”.

Verificând actul administrativ contestat, fără prejudicierea fondului cauzei prin prisma motivelor de nelegalitate invocate de către reclamanta, înscrisurile depuse în probaţiune, plângerea administrativă a reclamantei, actele care au stat la baza emiterii înscrisului contestat, instanţa constată că în cauză argumentele de nelegalitate invocate de către reclamantă (emiterea actului de către un organ necompetent şi intervenirea prescripţiei extinctive) nu sunt de natură să creeze îndoieli serioase cu privire la nelegalitatea actului administrativ a cărui suspendare a executării se solicită, verificarea, coroborarea şi interpretarea temeiurilor de drept invocate de către pârâta prin decizia de soluţionare a contestaţiei presupunând o analiză pe fondul cauzei, respectiv însăşi verificarea legalităţii actului administrativ contestat, verificare care poate fi realizată de către instanţa de contencios administrativ  doar pe fondul acţiunii în contencios administrativ.

În ce priveşte condiţia existenţei unei pagube iminente pentru a se putea dispune suspendarea executării unui act administrativ, instanţa constată că reclamanta a justificat existenţa acestuia în principal prin prisma lipsei de vinovăţie, dar va trebui sa se analizeze tot de instanţa de fond dacă reclamanta se află la originea situaţiei născute sau cele reţinute de pârâtă au fost chestiuni independente de atitudinea reclamantei.

Chiar in situaţia punerii in executare a actului administrativ pentru care s-a solicitat suspendarea nu se va ajunge la crearea unei stări de pauperitate a reclamantei care sa echivaleze cu o perturbare grava a stării materiale, in condiţiile in care, in cazul eventual al executării prin poprire, aceasta se va efectua in limitele menţionate de art. 149 alin 4 Cod procedura fiscala rap la art. 728 Cod procedura civila, adică suma nu se va recupera deodată integral, ci intr-un anumit procent, respectiv se va putea retine pana la o treime din venitul net lunar pana la concurenta sumei datorate.

Cu alte cuvinte, instanţa constată  în cauză nu este îndeplinită condiţia existenţei unei perturbări grave în funcţionarea, în  activitatea reclamantei, astfel cum în speţă nu este îndeplinită nici condiţia existenţei unui prejudiciu material viitor şi previzibil în patrimoniul reclamantei.

Faţă de această stare de fapt, instanţa constată  că în cauză nu sunt îndeplinite condiţiile de admisibilitate a acesteia prevăzute de art. 14 din Legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ motiv pentru care, în temeiul şi a art. 8,10,18 din acelaşi act normativ, instanţa urmează ca pe fondul cauzei să respingă ca neîntemeiată cererea reclamantei  de suspendare a executării Deciziei nr. …/17.06.2014 privind recuperarea unor sume plătite necuvenit cu titlu de indemnizaţie pentru creşterea copilului.

Reclamanta, prin apărător, a precizat in fata instanţei că înţelege sa nu mai solicite plata cheltuielilor de judecata si  având în vedere aceste precizări instanţa urmează a lua act.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE

Respinge cererea de suspendare a executării actului administrativ formulată de reclamanta X, cu domiciliul ales în …, în contradictoriu cu pârâta Y, cu sediul în …, ca nefondată.

Ia act că reclamanta nu a solicitat cheltuieli de judecată.

Cu recurs la secţia a II-a civilă a Curţii de Apel Oradea în termen de 5 zile de la comunicare, recurs ce se va depune la Tribunalul Satu Mare.

Pronunţată azi, 06.08.2014, în şedinţă publică.

Domenii speta

Spete similare