Consfinţire acord de mediere- uzucapiune

CONSFINŢIRE ACORD DE MEDIERE- UZUCAPIUNE

Prin cererea introdusă la această instanţă şi înregistrată sub nr. …/200/2014 la data de 23.12.2014, reclamanţii … GABRIEL şi … LUMINIŢA au solicitat în contradictoriu cu pârâta Comuna Verneşti, prin Primar, pronunţarea unei hotărâri judecătoreşti prin care să se încuviinţeze  acordul de mediere încheiat între părţi la data de 19.12.2014, în baza contractului de mediere nr … din 19.12.2014-birou Mediator Miritescu V. Ciprian Stefan, în cond.art 63 din Legea nr 192/2006 actualizată, privind înţelegerea totală avand ca obiect constatarea dreptului de proprietate asupra terenului în suprafaţă de 935 mp situată în sat Cândeşti, comuna Verneşti, jud Buzău.

În motivarea în fapt, reclamantii  au arătat că deţin posesia  asupra terenului în suprafaţă de 935 mp situat în sat Cândeşti, comuna Verneşti, jud Buzău, intravilan, având categoria de folosinţă arabil , de peste 30 de ani.

Terenul are în componenţa 935 mp , intravilan, categoria arabil, aşa cum reiese din planul de amplasament  din data de 15.12.2014 , întocmit de Nanescu Constantin, cu următorii vecini:N-.. Gabriel, V-… Gabriel, E-drum, S-… Gabriela.

În toată această perioadă de timp , au fost posesorii de bună-credinţă,  fiind cunoscuti în comunitatea locală ca şi proprietari de drept a acestei suprafeţe de teren.

Mai mult, în fiecare an, au cultivat terenul în cauză  şi au achitat taxele şi impozitele locale aferente suprafeţei deţinute în posesie, ca adevăraţi proprietari.

În dovedire au depus la dosar: copie CI .. Luminiţa, copie CI … Gabriel, acord mediere incheiat la data de 19.12.2014, certificat de căsătorie, plan de amplasament  din data de 15.12.2014.

Analizând cererea prin prisma actelor şi lucrărilor dosarului, instanţa reţine că  la data de 19.12.2014, s-a încheiat contractul de mediere nr … din 19.12.2014-Birou Mediator Miritescu V. Ciprian Stefan, în cond.art 63 din Legea nr 192/2006 actualizată, privind înţelegerea totală avand ca obiect constatarea dreptului de proprietate asupra terenului în suprafaţă de 935 mp situată în sat Cândeşti, comuna Verneşti, jud Buzău.

Potrivit dispozitiilor art. 1 alin. 1 din Legea nr. 192/2006 medierea reprezinta o modalitate de soluţionare a conflictelor pe cale amiabilă, cu ajutorul unei terţe persoane specializate în calitate de mediator, în condiţii de neutralitate, imparţialitate, confidenţialitate şi având liberul consimţământ al părţilor.

Prin adoptarea acestei legi s-a urmarit crearea unei alternative viabile la rezolvarea conflictelor pe cale judiciara, ce ar conduce la degrevarea sistemului juridic de acele cauze care pot fi rezolvate extrajudiciar, fara mijlocirea instantei.

In Preambulul Directivei nr. 2008/52/CE a Parlamentului European si a Consiliului privind anumite aspecte ale medierii în materie civilă și comercială s-a retinut ca principiul accesului la justiție este fundamental și, în vederea facilitării accesului la justiție, Consiliul European a solicitat crearea de către statele membre a unor proceduri alternative, extrajudiciare, medierea putand asigura o soluționare extrajudiciară eficientă din perspectiva costurilor și rapidă a litigiilor în materie civilă și comercială prin intermediul unor proceduri adaptate nevoilor părților.

S-a mai retinut ca medierea ar trebui să constituie o procedură voluntară în sensul că părtile sunt ele însele responsabile de procedură si o pot organiza după cum doresc si încheia în orice moment

Sfera de aplicare a legii a fost stabilita prin dispozitiile art. 2 alin. 4, legiuitorul statuand ca „Nu pot face obiectul medierii drepturile strict personale, cum sunt cele privitoare la statutul persoanei, precum şi orice alte drepturi de care părţile, potrivit legii, nu pot dispune prin convenţie sau prin orice alt mod admis de lege.” Astfel, a inteles sa excluda din sfera de aplicare a legii drepturile strict personale, precum si cele de care partile nu pot dispune prin conventie sau in orice alt mod prevazut de lege.

Edictarea normei in acest fel apare ca logica in contextul in care, in esenta, acordul de mediere incheiat intre parti este un contract si ca in cazul oricarui contract, trebuie sa poarte asupra unor drepturi asupra carora contractantii au drept de dispozitie.

Uzucapiunea este un mod de dobandire a proprietatii sau a altor drepturi reale cu privire la un lucru, prin posedarea neintrerupta a acestui lucru in tot timpul fixat de lege.

Astfel cum rezulta din dispozitiile art. 1841 C.civ. 1864, efectul uzucapiunii nu se produce de drept, partea interesata trebuind sa invoce dobandirea proprietatii pe aceasta cale, fie pe cale de actiune, fie pe cale de exceptie.

Astfel, pentru a putea dobandi proprietatea asupra bunului imobil, partea interesata are nevoie de mijlocirea instantei, mijlocire care presupune analiza de catre instanta, in procedura contencioasa, pe baza dispozitiilor legale incidente si a probelor administrate, a indeplinirii conditiilor prevazute de lege pentru ca prescriptia achitiva sa isi produca efectele specifice.

Astfel, singurul drept de care reclamantul poate dispune intr-o atare situatie este cel de a sesiza instanta cu o astfel de actiune in constatarea dreptului de proprietate prin uzucapiune, or singurul mod in care ar putea dispune prin conventie de acesta este in cazul renuntarii la efectele uzucapiunii, ceea ce ar presupune si renuntarea la dreptul de a sesiza instanta cu o astfel de actiune.

In ceea ce il priveste pe parat, in actiunile de acest tip, reclamantul interesat trebuie sa cheme in judecata fostul proprietar nediligent al imobilului, care prin pasivitate, a permis curgerea termenului de prescriptie. Pana in momentul in care instanta constata ca indeplinite conditiile pentru uzucapiune, acesta isi pastreaza calitatea de proprietar, putand dispune liber de dreptul sau. Insa, prin acordul de mediere, acesta nu dispune de dreptul sau de proprietate, pentru ca nu transfera acest drept, ci isi mentine pozitia de pasivitate prin recunoasterea celor pretinse de reclamant.

Recapituland, acordul de mediere trebuie sa poarte asupra unor drepturi de care partile pot dispune liber, fara mijlocirea instantei, pentru ca adoptarea unei solutii contrare ar infrange finalitatea urmarita prin adoptarea Legii, aceea de degrevare reala a instantelor de judecata.

Procedura prevazuta de art. 59 din Lege, aceea de consfintire a acordului de mediere, a fost introdusa din necesitatea de a da partilor posibilitatea reala de a pune in executare intelegerea incheiata, acordul de mediere avand numai valoarea unui act sub semnatura privata (art. 58 alin. 1 din Lege).

Potrivit art. 58 din Lege „ (4) În cazul în care conflictul mediat vizează transferul dreptului de proprietate privind bunurile imobile, precum şi al altor drepturi reale, partaje şi cauze succesorale, sub sancţiunea nulităţii absolute, acordul de mediere redactat de către mediator va fi prezentat notarului public sau instanţei de judecată, pentru ca acestea, având la bază acordul de mediere, să verifice condiţiile de fond şi de formă prin procedurile prevăzute de lege şi să emită un act autentic sau o hotărâre judecătorească, după caz, cu respectarea procedurilor legale. Acordurile de mediere vor fi verificate cu privire la îndeplinirea condiţiilor de fond şi de formă, notarul public sau instanţa de judecată, după caz, putându-le aduce modificările şi completările corespunzătoare cu acordul părţilor. (41) Mediatorul este ţinut de obligaţiile prevăzute la alin. (4) şi în cazul în care prin acordul de mediere se constituie, se modifică sau se stinge orice drept real imobiliar.  (5) Obligaţia prevăzută la alin. (4) se aplică în toate situaţiile în care legea impune, sub sancţiunea nulităţii, îndeplinirea unor condiţii de fond şi de formă. (6) În cazul în care legea impune îndeplinirea condiţiilor de publicitate, notarul public sau instanţa de judecată va solicita înscrierea contractului autentificat, respectiv a hotărârii judecătoreşti în Cartea Funciară.”

Textul de lege a fost edictat si in considerarea tendintei noului Cod civil in materie imobiliara, din necesitatea asigurarii unei rigori sporite in cazul constituirii, transmiterii si stingerii drepturilor reale imobiliare.

Astfel, in procedura obligatorie a consfintirii acordului de mediere instanta verifica conditiile de fond si de forma si in cazul in care constata indeplinirea acestora, ratifica intelegerea partilor. Instanta nu solutioneaza pe fond litigiul dintre parti, pentru ca acesta a fost deja transat prin acordul de mediere.

Procedura este una necontencioasa, pentru ca nu se invoca un drept potrivnic, insa mijlocirea instantei este necesara in considerarea importantei dreptului ce face obiectul acordului de mediere. Astfel, instanta doar verifica conditiile de fond si de forma ale intelegerii partilor, nu statueaza asupra obiectului acesteia.

Admitand posibilitatea ca partile sa recurga la incheierea unui acord de mediere in materia uzucapiunii, pentru ca apoi sa solicite instantei consfintirea acestuia, iar instanta, in aplicarea dispozitiilor art. 58 alin. 4 din Lege sa transeze ea insasi litigiul partilor, administrand probe, permite partilor sa eludeze dispozitiile art. 3 din OUG nr. 80/2013 (partile platind taxa judiciara de timbru stabilita potrivit art. 11, adica intr-un cuantum mult mai mic), precum si sa obtina transarea litigiului intr-un termen mai scurt, transformand procedura contencioasa dupa regulile careia actiunea in constatarea dobandirii dreptului de proprietate prin uzucapiune ar trebui sa se judece, intr-o procedura necontencioasa.

Domenii speta

Spete similare