Proces - verbal de contravenţie. Prezumţia de nevinovăţie. Prezumţia de legalitate şi temeinicie. Prevalenţa prezumţiei de nevinovăţie asupra celei de temeinicie.

Sentinţă civilă Proces - verbal de contravenţie. Prezumţia de nevi din 29.11.2013


Proces - verbal de contravenţie. Prezumţia de nevinovăţie. Prezumţia de legalitate şi temeinicie. Prevalenţa prezumţiei de nevinovăţie  asupra celei de temeinicie.

Fiind vorba de o „acuzaţie penală”, petentul beneficiază de prezumţia de nevinovăţie, potrivit jurisprudenţei CEDO (hotărârea în cauza Anghel C României, Engel C Olandei, Lutz c Germaniei), iar organul constatator putea şi trebuia să identifice şi să legitimeze pe pietonul căruia se pretinde că petenta nu i-a acordat prioritate.

Sentinţa civilă nr. civilă nr. 11297 din 29.11.2013 a Judecătoriei Galaţi

Prin sentinţa civilă nr.11297 din 29.11.2013 a Judecătoriei Galaţi s-a dispus respingerea ca neîntemeiată a plângerii formulată de petenta M.V. în contradictoriu cu IPJ Galaţi.

Pentru a dispune astfel, instanţa de fond a reţinut următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Galați la data de 20.12.2012 sub dosar nr. 25313/233/2012, petenta M.V. a solicitat instanței în contradictoriu cu intimata IPJ Galați anularea procesului verbal  seria CP nr. X/07.12.2012.În motivarea cererii, petenta a arătat că a fost sancționată pentru neacordarea priorității de trecere unui grup de pietoni însă în fapt la momentul la care  a trecut prin dreptul trecerii de pietoni nu se afla nici un pieton care să-și manifeste intenția de a traversa strada.

Instanța a încuviințat pentru petentă proba cu înscrisuri şi proba testimonială cu un martor.

Instanța a procedat la audierea petentei, declarațiile acesteia fiind atașate la dosarul cauzei.

Având în vedere precizările petentei cu privire la faptul că martorul propus nu a fost de față la momentul sancționării petentei, instanţa a apreciat, ulterior, că nu se impune audiere. Cu privire la  temeinicia procesului – verbal, instanța de fond a reținut că, deşi O.G. nr. 2/2001 nu cuprinde dispoziţii exprese cu privire la forţa probantă a actului de constatare a contravenţiei, din economia textului art. 34 rezultă că procesul-verbal de contravenţie face dovada situaţiei de fapt şi a încadrării în drept până la proba contrară. În plus, a reţinut că, procesul-verbal de contravenţie este întocmit ca urmare a constatării directe a contravenţiei de către agentul constatator. Instanţa reţine că, în genere, fiind întocmit de un agent al statului aflat în exerciţiul funcţiunii, trebuie să i se recunoască valoare probatorie sub aspectul constatării stării de fapt.

 Mai mult decât atât, din probele administrate, nu rezultă o situaţie contrară celei reţinute în procesul-verbal de contravenţie, instanţa apreciind că nu există vreun dubiu cu privire la existenţa faptei.

Susţinerile petentei din plângerea formulată nu au fost probate prin nici un mijloc de probă, petenta propunând un martor  pe care ulterior nu a mai dorit audierea întrucât acesta nu s-a aflat de față la momentul săvârșirii contravenției. Simplele afirmații ale petentei necoroborate cu alte mijloace de probă  nu sunt de natură a înlătura prezumția de temeinicie și legalitate a procesului verbal contestat.

Astfel, petenta afirmă că nu era nici un pieton pe trecere și nu avea cui să acorde prioritate însă nu a probat acest lucru.

Împotriva acestei sentinţe a formulat recurs, în termen legal, petenta M V, criticând-o ca nelegală şi netemeinică.

În dezvoltarea motivelor de recurs, recurenta a arătat că, aşa cum a precizat în plângere, nu era nici un pieton pe trecere, iar agentul constatator nu a prezentat nici o probă care să ateste realitatea procesului-verbal.

A mai arătat recurenta că echipajul de poliţie avea aparatul radar în funcţiune, astfel că putea prezenta înregistrarea video a presupusei contravenţii.

Instanţa de control judiciar, a reţinut că instanţa de fond a dat prioritate prezumţiei de legalitate a procesului-verbal.

În acelaşi timp însă, fiind vorba de o „acuzaţie penală”(faţă de cuantumul măsura complementară dispusă), recurenta - petentă beneficiază de prezumţia de nevinovăţie, potrivit jurisprudenţei CEDO (hotărârea în cauza Anghel C României, Engel C Olandei, Lutz c Germaniei).

În condiţiile în care recurenta-petenta a avut obiecţiuni încă din momentul încheierii procesului-verbal, organul constatator putea şi trebuia să identifice şi să legitimeze pe pietonul căruia se pretinde că petenta nu i-a acordat prioritate.

De asemenea, a reţinut că în alte cauze similare organul constatator a prezentat în instanţă  înregistrarea video a faptei realizată cu aparatura instalată pe autospeciala din dotare.

În schimb, intimatul nu a depus la dosar nici o probă cu care să răstoarne prezumţia de nevinovăţie de care se bucură recurenta-petentă, cu privire la ambele fapte contravenţionale reţinute în sarcina sa.

Aşa fiind, recursul a fost admis, iar în rejudecare s-a dispus admiterea plângerii şi anularea procesului-verbal contestat.