Vatamare corporala (art.194 ncp).

Titlu: vatamare corporala(art.194 NCP).

Tip speţă: sentinţă penala

Număr speţă:5475

Data speţă: 20.11.2014

Domeniu asociat: infractiuni contra integritatii corporale.

Deliberand asupra  cauzei penale deduse judecatii constată urmatoarele;

Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul Dolj cu numărul ……../P/2014, s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului A.C., pentru săvârşirea infracţiunilor de vătămare corporală, prev. de art. 194 alin. 1 lit. e C.pen. cu aplic. art. 41 alin. 1 C.pen., tulburarea ordinii şi liniştii publice, prev. de art. 371 C.pen., cu aplicarea art. 41 alin. 1 C.pen., în final cu aplic. art. 38 alin.1 C.pen.,

În actul de sesizare s-a reţinut că:

Fapta inculpatului A.C., constând în aceea că în ziua de 28.06.2014, în timp ce se afla pe drumul public din com. Bratovoieşti, pe fondul unui conflict spontan, a aplicat mai multe lovituri cu pumnii persoanei vătămate B.G. în vârstă de 70 de ani, cu consecinţa producerii unor leziuni trumatice care au necesitat 45 – 50 zile de îngrijiri medicale şi care i-au pus viaţa în primejdie, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de vătămare corporală.

Fapta inculpatului A.C., constând în aceea că în ziua de 28.06.2014, în timp ce se afla pe drumul public din com. Bratovoieşti, pe fondul unui conflict spontan, a aplicat mai multe lovituri cu pumnii persoanei vătămate B.G., cu consecinţa tulburării ordinii şi liniştii publice, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de tulburarea ordinii şi liniştii publice, prev. de art. 371 C.pen.

Situaţia de fapt prezentată mai sus este susţinută de următoarele mijloace de probă:  declaraţii inculpat şi persoană vătămată, raport de constatare medico-legală, certificat medico-legal, declaraţii martori, alte acte.

La data de 21.10.2014 inculpatului A.C. i s-au adus la cunoştinţă dispoziţiile art. 374 alin. 4 C.proc.pen. şi art. 396 alin. 10 C.proc.pen., potrivit cărora în cazurile în care acţiunea penală nu vizează o infracţiune care se pedepseşte cu detenţiune pe viaţă, preşedintele pune în vedere inculpatului că poate solicita ca judecata să aibă loc numai pe baza probelor administrate în cursul urmăririi penale şi a înscrisurilor prezentate de părţi, dacă recunoaşte în totalitate faptele reţinute în sarcina sa, aducându-i la cunoştinţă dispoziţiile art. 396 alin. (10). Când judecata s-a desfăşurat în condiţiile art. 375 alin. (1) şi (2), când cererea inculpatului ca judecata să aibă loc în aceste condiţii a fost respinsă sau când cercetarea judecătorească a avut loc în condiţiile art. 377 alin. (5) ori art. 395 alin. (2), iar instanţa reţine aceeaşi situaţie de fapt ca cea descrisă în actul de sesizare şi recunoscută de către inculpat, în caz de condamnare sau amânare a aplicării pedepsei, limitele de pedeapsă prevăzute de lege în cazul pedepsei închisorii se reduc cu o treime, iar în cazul pedepsei amenzii, cu o pătrime.

Inculpatul a recunoscut în totalitate faptele astfel cum au fost reţinute în actul de sesizare a instanţei, a solicitat ca judecata să se facă numai în baza probelor administrate în faza de urmărire penală, pe care le cunoaşte şi le însuşeşte. Nu a mai solicitat administrarea de probe în cursul judecăţii.

Analizând întregul material probator administrat în cauză, instanţa reţine următoarea situaţie de fapt:

Potrivit art. 374 alin. 4 C.proc.pen., până la începerea cercetării judecătoreşti, inculpatul poate declara personal sau prin înscris autentic că recunoaşte săvârşirea faptelor reţinute în actul de sesizare a instanţei şi solicită ca judecata să se facă în baza probelor administrate în faza de urmărire penală. Judecata poate avea loc numai în baza probelor administrate în faza de urmărire penală, doar atunci când inculpata declară că recunoaşte în totalitate faptele reţinute în actul de sesizare a instanţei şi nu solicită administrarea de probe, cu excepţia înscrisurilor în circumstanţiere pe care le poate administra la acest termen de judecată. Instanţa de judecată soluţionează latura penală atunci când din probele administrate în cursul urmăririi penale rezultă că fapta există, constituie infracţiune şi a fost săvârşită de inculpat. Instanţa va pronunţa condamnarea inculpatului, care beneficiază de reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege, în cazul pedepsei închisorii, şi de reducerea cu o pătrime a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege, în cazul pedepsei amenzii. Instanţa respinge cererea atunci când constată că probele administrate în cursul urmăririi penale nu sunt suficiente pentru a stabili că fapta există, constituie infracţiune şi a fost săvârşită de inculpat. În acest caz instanţa continuă judecarea cauzei potrivit procedurii de drept comun.

Starea de fapt este corect reţinută prin actul de sesizare a instanţei, rezultând din coroborarea probelor administrate în faza de urmărire penală, probe însuşite de inculpat, care a recunoscut în totalitate săvârşirea faptei.

Aşa cum reiese din probatoriul administrat, la data de 28.06.2014, persoana vătămată B.G. în vârstă de 70 de ani a trecut prin dreptul barului administrat de martora B.F., punct de lucru aparţinând BF DANIEL PROD SRL, unde se afla şi inculpatul A.C. zis „…..” împreună cu martorul B.F.zis „….”.

Având în vedere faptul că între cei doi exista o stare conflictuală generată de furtul unei iepe ce aparţinuse persoanei vătămate, inculpatul A.C. i-a reproşat aceste aspecte, iar discuţiile au degenerat în injurii.

Inculpatul s-a îndreptat către acesta şi i-a aplicat o lovitură cu pumnul în zona feţei, doborându-l din picioare. Imediat ce persoana vătămată s-a ridicat, inculpatul i-a mai aplicat o lovitură cu pumnul în zona feţei, cu consecinţa căderii victimei.

În continuare, inculpatul s-a apropiat din nou de persoana vătămată ajungând-o în dreptul porţii suspectei T.N., unde i-a aplicat mai multe lovituri cu pumnii în zona capului şi a toracelui, doborând-o la pământ.

După consumarea agresiunii, inculpatul A.C. a părăsit locul comiterii incidentului, având în vedere că pe uliţă se strânseseră mai multe persoane.

Persoana vătămată B.G. a fost transportată cu o maşină de ocazie la Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Craiova, fiind internat în cadrul secţiei de Neuro-Chirurgie, unde a rămas internată în perioada 28.06.2014 – 15.07.2014, iar la data de 07.07.2014, acesta a fost supus unei intervenţii chirurgicale, întrucât starea sa de sănătate se agravase.

În raportul de constatare medico-legală nr. …./A1/28.07.2014 s-a consemnat că actele de violenţă comise în ziua de 28.06.2014 asupra persoanei vătămate B.G., au avut următoarele consecinţe, potrivit  actului medico-legal  întocmit  de  Institutul de Medicină Legală Craiova: "numitul B.G. a prezentat leziuni traumatice care s-au putut produce prin lovire cu şi de un corpuri dure; leziunile traumatice au putut fi produse în data de 28.06.2014; leziunile traumatice necesită 45-50 zile îngrijiri medicale de la data producerii lor; leziunile traumatice au pus în primejdie viaţa susnumitului."

În completare la raportul susmenţionat, medicii legişti din cadrul Institutul de Medicină Legală Craiova au precizat că leziunile la nivelul capului care au pus în primejdie viaţa persoanei vătămate B.G. (hematomul cerebral extradural în zona parietal-stângă)  s-au putut produce cu cea mai mare probabilitate prin lovire activă cu corp dur în zona cranio-facială, urmată de cădere şi lovire corpuri dure, cu producerea leziunilor prin cădere în zona parietală.

Pe parcursul urmăririi penale, inculpatul A.C. a recunoscut în mod nuanţat săvârşirea faptei, susţinând că, anterior agresării persoanei vătămate B.G., a fost insultat de aceasta. Totodată, inculpatul a mai precizat că la data incidentului, persoana vătămată ar fi fost sub influenţa băuturilor alcoolice.

În drept, fapta inculpatului A.C. - constând în aceea că în ziua de 28.06.2014, în timp ce se afla pe drumul public din com. Bratovoieşti, pe fondul unui conflict spontan, a aplicat mai multe lovituri cu pumnii persoanei vătămate B.G. în vârstă de 70 ani, cu consecinţa producerii de leziuni traumatice care au necesitat 45-50 zile îngrijiri medicale şi care i-au pus viaţa în primejdie, întruneşte conţinutul constitutiv al infracţiunii de vătămare corporală, prev. de art. 194 alin. 1 lit.e din C.pen., cu aplic. art. 41 alin. 1 din C.pen.

Fapta inculpatului A.C. - constând în aceea că în ziua de 28.06.2014, în timp ce se afla pe drumul public din com. Bratovoieşti, a exercitat acte de violenţă asupra persoanei vătămate B.G., cu consecinţa tulburării ordinii şi liniştii publice, întruneşte conţinutul constitutiv al infracţiunii de tulburarea ordinii şi liniştii publice, faptă prev. de art. 371 din C.pen., cu aplicarea art. 41 alin. 1 din C.pen.;

Având în vedere că acţiunea violentă a inculpatului, realizează conţinutul mai multor infracţiuni, în cauză sunt aplicabile disp. art. 38 alin.1 din C.pen. privind concursul formal de infracţiuni, respectiv disp. art. 41 alin.1 din C.pen., întrucât inculpatul a comis ambele infracţiuni în stare de recidivă.

La sancţionarea faptei, instanţa va reţine că inculpatul a avut o atitudine sinceră atât în faţa organelor de cercetare penală cât şi în faţa instanţei, recunoscând şi regretând fapta şi va da relevanţă juridică acestor împrejurări, prin aplicarea art. 396 alin. 10 C.proc.pen. cu privire la judecata în cazul recunoaşterii vinovăţiei, având în vedere că inculpatul a recunoscut în totalitate fapta reţinută în actul de sesizare şi a solicitat ca judecata să se facă în baza probelor administrate în faza de urmărire penală, pe care a declarat că le recunoaşte şi le însuşeşte.

Stabilirea duratei ori a cuantumului pedepsei se va face în raport cu gravitatea infracţiunii săvârşite şi cu periculozitatea infractorului, care se evaluează după următoarele criterii: împrejurările şi modul de comitere a infracţiunii, precum şi mijloacele folosite; starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită; natura şi gravitatea rezultatului produs ori a altor consecinţe ale infracţiunii; motivul săvârşirii infracţiunii şi scopul urmărit; natura şi frecvenţa infracţiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului; conduita după săvârşirea infracţiunii şi în cursul procesului penal; nivelul de educaţie, vârsta, starea de sănătate, situaţia familială şi socială.

Din aceste considerente, în temeiul art. 194 alin. 1 lit. e C. pen. cu aplicarea art. 396 alin. 10 C.proc.pen., art. 41 alin. 1 C.pen., va condamna pe inculpatul A.C. la pedeapsa de 5 ani închisoare.

În temeiul 371 C. pen. cu aplicarea art. 396 alin. 10 C.proc.pen., art. 41 alin. 1 C.pen., va condamna pe inculpatul A.C. la pedeapsa de 1 an închisoare.

În temeiul art. 38 alin.1 C.pen., art. 39 alin.1 lit.b C.pen., va contopi pedepsele aplicate inculpatului A.C., în pedeapsa cea mai grea, aceea de 5 ani închisoare, la care va adăuga un spor de 1/3 din restul pedepselor, respectiv 4 luni închisoare, în final urmând ca inculpatul să execute pedeapsa de 5 ani si 4 luni închisoare, în regim de detentie.

În temeiul art. 72 C.pen. şi art. 399 alin. 9 C.proc.pen., va deduce din pedeapsa închisorii durata reţinerii, arestării preventive de la 06.08.2014 la zi.

În temeiul art.399 C.proc.pen., va menţine măsura arestării preventive.

În temeiul art. 7 Legea nr. 78/2006, va dispune prelevarea de probe biologice de la inculpatul A.C..

Cu privire la latura civilă, conform art. 1349 Cod civil, orice persoană are îndatorirea să respecte regulile de conduită pe care legea sau obiceiul locului le impune şi să nu aducă atingere, prin acţiunile ori inacţiunile sale, drepturilor sau intereselor legitime ale altor persoane.

Cel care, având discernământ, încalcă această îndatorire răspunde de toate prejudiciile cauzate, fiind obligat să le repare integral.

Din analiza acestor prevederi legale reiese că pentru angajarea răspunderii civile delictuale trebuie îndeplinite cumulativ următoarele condiţii: existenţa unui prejudiciu cert şi care să nu fi fost reparat încă, existenţa unei fapte ilicite, existenţa unui raport de cauzalitate între fapta ilicită şi prejudiciu, existenţa vinovăţiei celui care a cauzat prejudiciul, constând în intenţia, neglijenţa sau imprudenţa celui care a acţionat.

Răspunderea civilă delictuală şi răspunderea penală pot acţiona concomitent, se pot cumula, deoarece prima se bazează pe ideea reparării unui prejudiciu, în timp ce răspunderea penală se bazează pe ideea pedepsirii unei fapte socialmente periculoase.  Prin urmare, când infracţiunea este cauzatoare de prejudiciu, vom avea două acţiuni: o acţiune penală şi o acţiune civilă, acestea putând fi soluţionate şi separat.

Potrivit art. 313 alin. 1 din Legea  nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, persoanele care prin faptele lor aduc daune sănătăţii altei persoane răspund potrivit legii şi au obligaţia să repare prejudiciul cauzat furnizorului de servicii medicale reprezentând cheltuielile efective ocazionate de asistenţa medicală acordată.

Faţă de dispoziţiile legale citate mai sus, instanţa, în baza art 397 alin.1 rap. la art.19 C.proc.pen., va admite acţiunea civilă formulată de partea civilă Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Craiova, cu sediul în Craiova, str. Tabaci nr. 1, judeţul Dolj şi va obliga inculpatul A.C. la plata sumei de 5545,36 lei despăgubiri civile către această partea civilă reprezentând cheltuieli de spitalizare B.G. cu dobânzile legale aferente de la data producerii prejudiciului şi până la achitarea integrală a debitului.

Privitor la pretenţiile civile ale părţii vătămate, instanţa reţine că inculpatul, persoana din cauza căreia partea civilă a suferit, este dator să despăgubească victima şi prin plata unor daune morale în raport cu traumele psihice pe care aceasta le-a suferit în urma infracţiunii.

Rezoluţia nr.75-7 a CE recomandă indemnizarea prejudiciilor corporale concretizate în neplăceri cum sunt durerile fizice, insomniile, sentimentele de inferioritate, privarea de posibilitatea de a desfăşura anumite activităţi recreative sau in caz de limitare a anumitor activităţi recreative (teatru, activităţi sportive, activităţi tip hobby, etc)

De asemenea, Recomandările Consiliului Europei din 1969 de la Londra subliniază, între altele, că principiul reparaţiei daunelor morale trebuie recunoscut în cazul leziunilor corporale, despăgubirea având rolul de a da o compensare victimei.

În lipsa unor criterii legale de determinare a cuantumului daunelor morale, instanţa va stabili întinderea, cuantumul daunelor morale acordate pentru repararea prejudiciului nepatrimonial cauzat prin săvârşirea infracţiunii de vătămare corporală, prin apreciere, în raport cu criterii precum consecinţele negative suferite de victimă în plan fizic şi psihic, importanţa valorilor sociale lezate, măsura în care au fost lezate aceste valori şi intensitatea cu care au fost percepute consecinţele vătămării, măsura în care părţii civile i-a fost afectată situaţia familială, profesională şi socială.

Având în vedere considerentele expuse, instanţa, în baza art 397 alin.1 rap. la art.19 C.proc.pen., va admite acţiunea civilă formulată de partea civilă B.G., şi va obliga  inculpatul A.C. la plata sumei de 10000 lei despăgubiri civile către această partea civilă reprezentând daune morale, apreciind că faţă de circumstanţele săvârşirii faptei şi conflictul preexistent între cei doi, suma este suficientă pentru acoperirea prejudiciului moral.

În temeiul art. 274 N.C.p.p., va obliga inculpatul la plata sumei de 1000 lei cheltuieli judiciare statului.

Onorariul avocatului din oficiu, în cuantum de 200 lei, rămâne în sarcina statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE

În temeiul art. 194 alin. 1 lit. e C. pen. cu aplicarea art. 396 alin. 10 C.proc.pen., art. 41 alin. 1 C.pen.

Condamnă pe inculpatul A.C.,fiul……, născut la  …..domiciliat in …,  CNP …….., la pedeapsa de 5 ani închisoare.

În temeiul 371 C. pen. cu aplicarea art. 396 alin. 10 C.proc.pen., art. 41 alin. 1 C.pen.

Condamnă pe inculpatul A.C. la pedeapsa de 1 an închisoare.

În temeiul art. 38 alin.1 C.pen., art. 39 alin.1 lit.b C.pen.

Contopeste pedepsele aplicate inculpatului A.C., în pedeapsa cea mai grea, aceea de 5 ani închisoare, la care adauga un spor de 4 luni închisoare, în final urmând ca inculpatul să execute pedeapsa de 5 ani si 4 luni închisoare, în regim de detentie.

În temeiul art. 72 C.pen. şi art. 399 alin. 9 C.proc.pen.

Deduce din pedeapsa închisorii durata reţinerii, arestării preventive de la 06.08.2014 la zi.

În temeiul art.399 C.proc.pen.

 Menţine măsura arestării preventive.

În temeiul art. 7 Legea nr. 78/2006, dispune prelevarea de probe biologice de la inculpatul A.C..

În baza art 397 alin.1 rap. la art.19 C.proc.pen.,

 Admite acţiunea civilă formulată de partea civilă Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Craiova, cu sediul în Craiova, str. Tabaci nr. 1, judeţul Dolj şi obligă inculpatul A.C. la plata sumei de 5545,36 lei despăgubiri civile către această partea civilă reprezentând cheltuieli de spitalizare B.G. cu dobânzile legale aferente de la data producerii prejudiciului şi până la achitarea integrală a debitului.

 În baza art 397 alin.1 rap. la art.19 C.proc.pen.,

 Admite acţiunea civilă formulată de partea civilă B.G., domiciliat în ……şi obligă inculpatul A.C. la plata sumei de 10000 lei despăgubiri civile către această partea civilă reprezentând daune morale.

În temeiul art. 274 N.C.p.p.

Obligă inculpatul la plata sumei de 1000 lei cheltuieli judiciare statului.

Onorariul avocatului din oficiu, în cuantum de 200 lei, rămâne în sarcina statului.

Cu apel în termen de 10 zile de la comunicare.

Pronunţată în şedinţa publică de la 20.11.2014.

Domenii speta

Spete similare