Loviri sau vătămări cauzatoare de moarte

Sentinţă penală 199 din 11.08.2010


Dosar nr. 854/89/2010

R O M Â N I A

TRIBUNALUL VASLUI

 SECŢIA PENALĂ

SENTINŢA PENALĂ Nr. 199

Şedinţa publică de la 11 August 2010

Instanţa constituită din:

PREŞEDINTE

Grefier

Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Tribunalul Vaslui  a fost reprezentat de procuror

 Conform disp. art.304 Cod pr. penală  desfăşurarea  şedinţei de  judecată a  fost înregistrată  cu mijloace tehnice  audio.

Pe rol, la ordine, se află spre soluţionare,  acţiunea penală  privind inculpaţii H C, şi B D-D,  ambii trimişi în judecată, în stare de arest preventiv, prin Rechizitoriul nr. 1071/P/2009 al  Parchetului de pe lângă Tribunalul Vaslui, pentru săvârşirea în coautorat  a infracţiunii de loviri  sau  vătămări cauzatoare de moarte, prev. de art 183 C. penal.

 

INSTANŢA

Asupra cauzei penale de faţă;

Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul Vaslui au  fost trimişi în judecată în stare de arest preventiv inculpaţii H C şi B D D pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art.183 Cod penal. 

S-a reţinut că în ziua de  16.12.2009 ,  în domiciliul inculpatului  H C , acesta ,împreună cu  inculpatul B  DD ,într-o acţiune conjugată , au aplicat victimei  B M  lovituri active  cu obiecte şi mijloace contondente ,cauzându-i astfel  victimei leziuni traumatice severe ,care  au condus  la decesul victimei  după câteva ore.

A fost interogat inculpatul H C care a declarat că în ziua de 16 decembrie 2009 a consumat băuturi alcoolice cu victima care se afla de mai multe zile în vizită la el. La un moment dat în vizită la el a venit şi coinculpatul B D D. Auzind că inculpatul H C nu găseşte nişte bani, B D D a bănuit că victima i-ar fi luat acei bani, motiv pentru care a început să lovească victima cu pumnii peste tot corpul. Susţine inculpatul H că este posibil ca şi el să fi lovit victima, însă nu îşi aminteşte cu ce şi în ce zonă a corpului. după ce au lovit victima, aceasta a plecat din casa inculpatului şi a revenit peste jumătate de oră prezentând urme de sânge în zona capului. I-ar fi explicat că victima, susţine inculpatul, că ar fi căzut sub un pod şi probabil de la acea căzătură avea urme de sânge. Inculpatul şi victima au mai discutat o vreme după care s-au culcat. Dimineaţa inculpatul a constatat că victima decedase, situaţie în care a anunţat vecinii.

Inculpatul B DD nu a dat declaraţii în faţa instanţei prevalându-se de dreptul său la tăcere.

Au fost audiaţi martorii din lucrări:

-D G, care a declarat că fiica ei D C A a plecat cu inculpatul B D D cu o zi înainte de săvârşirea faptei, acasă la acesta urmând ca ulterior să se căsătorească. A doua zi fiica martorei s-a întors acasă motivând că inculpatul s-a îmbătat şi a mers la un vecin, coinculpatul H C şi au bătut un om.

-D C A. A declarat martora că a locuit o zi la inculpatul BD D, urmând să se căsătorească cu acesta. În ziua de 16 decembrie 2009 inculpatul a consumat băuturi alcoolice şi a mers de mai multe ori la vecinul lui H C. La un moment dat s-a întors murdar de sânge pe giacă şi pe mâini şi i-a spus martorei că l-a bătut pe B M. Inculpatul avea o comportare extrem de agresivă, lovea cu pumnii în pereţi şi spunea că vrea să mai bată pe cineva. După un timp, la ei în vizită a venit şi inculpatul H C. Din discuţia ce a avut loc între cei doi, martora a înţeles că amândoi inculpaţii au bătut victima. Datorită comportării agresive a inculpatului, martora s-a întors acasă la mama ei.

-M C – vânzătoare la un magazin din sat. În dimineaţa zilei de 17 decembrie 2009 a asistat la o discuţie între inculpatul B D D şi martorul Ţ A. A auzit când inculpatul povestea că numitul B M este mort în casă la H C şi că a murit pentru că  a fost bătut de acesta din urmă pentru nişte bani. Împreună cu soţul ei martora a mers la H C acasă şi au văzut victima decedată, având urme de lovituri pe faţă, la mâini şi la cap. Inculpatul H C a explicat că nu ei au omorât victima, ci aceasta a venit din sat cu urme de lovituri.

-Ţ A, a declarat că s-a întâlnit în ziua de 17 decembrie cu inculpatul H C care i-a spus că B este mort în casă la el. Martorul a mers în casă la inculpat şi a văzut victima, cadavrul prezentând urme de lovituri la cap şi la o mână. Ulterior martorul s-a întâlnit cu inculpatul B D D care i-a spus că B M este mort în casă la H C şi că a murit pentru un milion fără să explice ce legătură era între moartea victimei şi acea sumă de bani.

La termenul din 11 august 2010, când  au avut loc dezbaterile, inculpatul H C a depus un memoriu prin care i-a asupra sa întreaga răspundere cu privire la săvârşirea faptei, susţinând că el singur a lovit victima pentru că aceasta îi luase o sumă de bani. Ca urmare a acestui memoriu, inculpatul a solicitat să dea un supliment de interogatoriu prin care susţine că el singur a lovit victima cu securea în cap, iar B D D a intervenit ca să-i despartă. Existând îndoială că inculpatul ar fi scris acel memoriu, el a explicat că de fapt memoriul fusese scris de B D D. Ulterior inculpatul ar fi explicat că nu ştia cine scrisese acel memoriu, însă inculpatul B D D i-l adusese pentru a-l semna cu solicitarea de a-l prezenta în instanţă. A precizat inculpatul H C că a lovit victima o singură dată cu securea în cap şi nu i-a aplicat şi alte lovituri.

Din actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine următoarele;

Inculpatul H C are vârsta de 72 de ani şi este locuitor al satului T, comuna D, judeţul Vaslui. Vecin cu el este coinculpatul B D D în vârstă de 32 de ani.

Inculpatul H C locuia singur şi era consumator de băuturi alcoolice. Între el şi victima BM care avea vârsta de 69 de ani şi era locuitor al satului B, comuna D, era o relaţie de prietenie, în sensul că victima venea deseori la inculpat, locuia câteva zile la acesta şi îl ajuta la diferite treburi gospodăreşti. Cei doi consumau frecvent împreună băuturi alcoolice.

Cu aproximativ o săptămână înainte de data de 16 decembrie 2009 victima a venit la locuinţa inculpatului H C, locuind la acesta şi ajutându-l la diferite treburi prin gospodărie. În dimineaţa zilei de 16 decembrie 2009, inculpatul H C şi victima au început să consume băuturi alcoolice pe care inculpatul le-a cumpărat de la un magazin din sat. La un moment dat în locuinţa lui H C a venit şi inculpatul B care consumase şi el acasă băuturi alcoolice şi voia să împrumute nişte bani de la H C.

La acel moment, între inculpatul H şi victimă începuse un conflict determinat  de faptul că inculpatul H acuza victima că i-ar fi sustras nişte bani pe care el nu îi găsea.

Inculpatul B a intervenit în conflict, cerându-i victimei să dea banii şi apoi împreună cu celălalt inculpat au lovit victima în repetate rânduri.

Inculpatul B a mers la domiciliul său şi i-a spus concubinei sale că victima i-a furat pensia inculpatului H . Deşi a fost sfătuit de concubina sa să nu mai meargă la H C, inculpatul B a mers din nou la acesta şi pe fondul aceleiaşi stări conflictuale, determinată de lipsa banilor, cei doi inculpaţi au lovit victima atât cu pumnii cât şi cu alte obiecte contondente.

La locuinţa inculpatului H  s-a găsit o secure ce prezenta urme de sânge şi cu care acesta a lovit probabil victima. Această concluzie este justificată şi de constatarea medicului legist precum că hemoragia meningo-cerebrală care a dus la decesul victimei este consecinţa unui traumatism cranio-cerebral cu fractură cu înfundare temporală dreaptă. A fost identificat ca agent vulnerant un obiect tăietor-despicător, posibil securea pusă la dispoziţie pentru examinare.

Inculpatul B, mult mai tânăr decât victima a lovit-o pe aceasta cu pumnii şi cu picioarele şi probabil cu o bucată de lemn cu o formă alungită. Un astfel de obiect vulnerant a fost identificat de medicul legist ca fiind cel cu care a fost lovită victima cauzându-i-se leziuni multiple cu consecinţa unei hipoperfuzii şi hipoxii cerebrale care a concurat la decesul victimei.

Dată fiind starea în care se aflau inculpaţii determinată de consumul de alcool, precum şi starea mentală a inculpatului H care la vârsta de 72 de ani prezintă diagnosticul de tulburare organică de personalitate pe fond toxic etilic şi are discernământul scăzut, nu s-a putut stabili cu certitudine ce leziuni au produs fiecare dintre cei doi inculpaţi victimei. Declaraţiile inconstante ale inculpaţilor, care iniţial au încercat să pasese vinovăţia fiecare asupra celuilalt iar ulterior inculpatul H C a încercat să-şi asume singur răspunderea evident la sugestia şi sub presiunea făcută de inculpatul B trebuie apreciate în contextul în care s-au derulat faptele şi în măsura în care aceste declaraţii se coroborează cu alte probe din dosar. Este evident că inculpaţii au fost amândoi prezenţi în casă la H C unde se afla şi victima. Toţi erau sub influenţa băuturilor alcoolice. Când B D D a intrat în camera în care se aflau ceilalţi doi, tocmai izbucnise scandalul între H C şi victima. Inculpatul acuza victima că i-ar fi sustras nişte bani, ultimii pe care de altfel inculpatul îi mai avea din pensie. Victima nega că ar fi sustras banii, fapt ce l-a irita pe BDD care venise la H C, tocmai să împrumute nişte bani pentru a-şi cumpăra ţigări.

Potrivit declaraţiilor iniţiale ale lui H C, inculpatul B D D ar fi început să lovească victima cu pumnii la cap şi în zona coastelor. Susţine inculpatul că B D D bătea victima „ca la hoţii de cai”. Inculpatul H C acceptă că şi el ar fi lovit victima şi că este posibil să o fi lovit chiar cu securea.

Inculpatul BD D a negat constant participarea la săvârşirea faptei susţinând că a intervenit doar pentru a-i despărţi pe cei doi şi că a lovit victima doar de vreo trei ori cu pumnii.

Având în vedere multiplele leziuni pe care le-a prezentat victima şi topografia lezionară constatată la autopsia cadavrului victimei rezultă că ambii inculpaţi au lovit victima, că aceştia au acţionat conjugat şi simultan împotriva victimei cauzându-i astfel leziunile care au dus la decesul victimei în seara zilei de 16 decembrie 2009.

Ulterior agresiunii, inculpatul B D a mers la domiciliul său având urme de sânge pe mâini şi pe haine şi i-a spus concubinei sale că a bătut victima. Inculpatul era extrem de agitat, avea o conduită agresivă, lovea cu pumnii în pereţi şi se lăuda cu fapta sa, ameninţând că vrea să mai bată pe cineva. Ulterior, a venit şi inculpatul H C care a spus că şi el a bătut victima, dar că aceasta a fost bătută mai rău de inculpatul B D D.

Starea în care se afla inculpatul B D şi conduita extremă a acestuia a determinat-o pe concubina lui, martora D C să plece la locuinţa mamei sale.

În seara zilei de 16 decembrie 2009 inculpatul H C a constat că victima B M a decedat în locuinţa lui pe patul unde căzuse în urma loviturilor aplicate de cei doi inculpaţi. A mers să anunţe unei vecini cărora le-a spus doar că are o persoană decedată în locuinţă. Vecinii l-au respins însă, cunoscându-l că este beţiv şi inculpatul s-a întors în locuinţa sa dormind în acea noapte în aceeaşi cameră cu cadavrul victimei.

A doua zi dimineaţă, inculpatul B D D a povestit celor cu care s-a întâlnit că în casă la inculpatul H C ar fi decedat victima şi că aceasta ar fi murit fiind bătută de H C pentru nişte bani. De asemenea, şi inculpatul H C a povestit celor cu care s-a întâlnit că victima ar fi decedat în locuinţa lui din cauza unor leziuni pe care le-ar fi suferit fie prin cădere de pe un pod, fie în condiţii necunoscute. Susţinea inculpatul că victima ar fi venit bătută la el acasă şi că ar fi decedat.

Martora M C a mers, la sugestia lucrătorului de poliţie sesizat, acasă la H C, fiind însoţită de soţul ei. În faţa casei, la H C erau ambii inculpaţi iar cel care le-a spus martorilor că pot să intre în casă a fost inculpatul B DD. De această dată ambii inculpaţi au prezentat varianta precum că victima ar fi venit bătută din sat şi ar fi murit acasă la H C. Martorii au constatat că prin casă se făcuse curăţenie, nu existau urme de sânge care să ateste că ar fi existat un conflict în casă.

Fiind sesizate organele de urmărire penală s-a dispus autopsierea cadavrului victimei. Din raportul de expertiză medico-legală întocmit rezultă că moarte victimei a fost violentă şi a avut drept cauză o comă cerebrală profundă care este urmarea unei hemoragii meningo cerebrale, consecinţă a unei traumatism cranio-cerebral cu fractură cu înfundare temporală dreaptă precum şi a unei himoperfuzii şi  hipoxii cerebrale, produse prin hemoragie internă şi externă, consecinţe ale multiplelor leziuni din cadrul politraumatismului.

Leziunile s-au produs prin loviri cu şi de corpuri dure, majoritatea prin loviri active. Fractura craniană s-a produs prin lovirea activă cu corp dur, posibil şi cel mai probabil, prin lovire cu muchia securii.

Între politraumatism şi moarte există o legătură directă de cauzalitate. Sângele recoltat de la cadavru conţinea 2,20 gr la mia de alcool iar urina 2,90 gr la mie alcool.

Concluziile medicului legist evidenţiază faptul că victima a fost agresată a recepţionat multiple lovituri cu corpuri dure, posibil şi mijloace de atac proprii omului (leziunile de la nivelul buzelor, feţei, chiar pieptului) dar şi lovituri cu corp contondent alungit (posibil coada unei unelte, chiar a securii), precum şi lovituri cu muchia unei securi; plaga de la nivelul antebraţului stâng s-a putut produce prin lovire cu obiect tăietor (posibil secure); victima a recepţionat lovituri şi la nivelul extremităţii cefalice aplicată probabil cu muchia toporului.

În contextul în care s-au derulat faptele şi având în vedere modul în care fapta a fost comisă, datele ce rezultă din procesul-verbal de cercetare la faţa locului, raportul de expertiză medico-legală de autopsie şi declaraţiile martorilor se coroborează, Tribunalul reţine că ambii inculpaţi au lovit victima acţionând conjugat şi concomitent cauzându-i astfel leziunile care au dus la deces.

Faptele inculpaţilor realizează conţinutul infracţiunii de loviri sau vătămări cauzatoare de moarte prev.de art.183 Cod penal. Este evident că inculpaţii nu au acţionat cu intenţia de a ucide victima, însă în condiţiile date raportat la vârsta victimei, stare de intoxicaţie etilică a acesteia trebuiau şi puteau să prevadă rezultatul mai grav al acţiunilor intenţionate de a lovi victima.

 

Pentru  infracţiunile  comise, inculpaţilor li se va stabili câte o pedeapsă  la  individualizarea  cărora,  în  cadrul general  prevăzut  de  art.52 şi 72 Cod penal vor fi avute în vedere gradul de pericol  social concret  al faptelor comise, datele  privind persoana  inculpaţilor, atitudinea acestora în timpul  procesului penal.

Se va avea în vedere contribuţia concretă a fiecărui inculpat la săvârşirea faptei, conduita preponderent nesinceră din cursul procesului, discernământul scăzut al inculpatului H C, precum şi încercările repetate ale inculpatului B D D de a induce în eroare organele judiciare şi a scăpa astfel de răspundere penală.

Pe durata executării pedepselor, le vor fi interzise inculpaţilor exercitarea drepturilor prev. de art.64 lit.a) teza a II-a şi b) Cod penal, în condiţiile art.71 Cod penal, după rămânerea definitivă a prezentei hotărâri.

În baza art.350 alin.1 Cod procedură penală se va menţine starea de arest a inculpaţilor şi potrivit art.88 alin.1 Cod penal, va fi dedusă din pedepsele de stabilite, durata de când inculpaţii se află în stare de arest, respectiv de la data de 18 decembrie 2009, la zi.

În baza art. 118 lit.b Cod penal, se va confisca de la inculpatul H un băţ şi o secure,  bunuri aflate la camera de corpuri delicte a instanţei  .

În baza art. 113 Cod penal, va fi obligat inculpatul H C la tratament medical  până la însănătoşire, măsură ce va fi pusă în executare conform art.429 Cod pr.penală.

Se va lua act că nu există constituire de parte civilă în cauză.

În baza art. 191 C.pr.penală, vor fi obligaţi inculpaţii  la  cheltuieli judiciare către stat. 

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE

Pentru săvârşirea infracţiunii de loviri  sau  vătămări cauzatoare de moarte prev. de art.183 Cod penal, condamnă pe inculpaţii: H C, şi B D- D, ambii deţinuţi în Penitenciarul Iaşi,  la câte o pedeapsă de 14  ( paisprezece ) ani închisoare. 

Pe  durata  executării  pedepselor interzice inculpaţilor  drepturile  prev.de  art. 64 lit.a, teza a II-a şi b Cod penal, în  condiţiile  prev.de  art. 71 Cod penal.

În baza art.350 alin.1 Cod penal  menţine starea de arest a inculpaţilor  şi deduce  din pedepsele  aplicate acestora conf. art.88 alin.1 Cod penal  durata  arestării preventive de la 18.12.2009 la zi.

În baza art. 118 lit.b Cod penal, confiscă de la inculpatul H C  un băţ şi o secure,  bunuri aflate la camera de corpuri delicte a instanţei  .

În baza art. 113 Cod penal, obligă inculpatul H C la tratament medical  până la însănătoşire, măsură ce va fi pusă în executare conform art.429 Cod pr.penală.

Ia act că nu există constituire de parte civilă în cauză.

În baza art. 191 C.pr.penală, obligă inculpaţii la câte 1500 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de  1200 lei reprezentând onorarii pentru avocaţi din oficiu  asiguraţi inculpaţilor la urmărirea penală şi judecată, se avansează din fondurile Ministerului Justiţiei. 

Cu  drept  de  apel  în  10  zile de la comunicare .

Pronunţată în şedinţă publică,azi, 11 august 2010.

Preşedinte,

Grefier,