Plângere în procedura cărţii funciare

Dosar nr. 821/215/2007,DECIZIA Nr. 0006 din 14 Ianuarie 2009

Plângere în procedura cărţii funciare.

La data de  17.01.2007 s-a înregistrat la  Judecătoria  Craiova plângerea împotriva încheierii de carte funciară nr. 43255/29.11.2006, formulata de reclamantul  N. D.C, în contradictoriu cu pârâţii BCR Sucursala Dolj, SC A. SRL ,si  SC J. SRL CRAIOVA, prin care s-a solicitat anularea încheierii CF  şi radierea ipotecilor şi interdicţiilor înscrise în CF nr. 7465 a localităţii Craiova asupra imobilului situat in Craiova,(…).

În motivarea plângerii,reclamantul  a arătat că  împreună cu numitul  C. S., este asociat  şi administrator la SC V.  SRL  care a  contractat o linie de credit de la BCR Sucursala Dolj, in valoare de 190.000 lei,ambii ipotecând câte un imobil.

Menţionează că la data de 02.10.2006, a solicitat  BCR Sucursala Dolj, să micşoreze linia de credit de la  suma de 190.000 lei la suma de 110.000 lei, prin achitarea parţială a sumei de 80.000 lei, iar  la data de 11.10.2006, s-a emis adresa nr. 36498 prin care  banca a solicitat OJCPI Dolj,radierea  ipotecilor şi interdicţiilor asupra imobilului situat în Craiova, str.Spania, bl P 6, sc.1 ,ap.11.

Deoarece banca nu a retras sumele de bani  din cont ,la data de 16.10.2006, aceasta a emis  către OJCPI Dolj, o noua adresa cu nr. 36880/13.10.2006, prin care a revenit si a solicitat  sa nu se procedeze la radierea ipotecilor.

Prin  sentinţa civilă nr.1841 din 11  februarie  2008 , pronunţată de Judecătoria Craiova , în dosarul  nr. 821/215/2007  , a  fost respinsă  plângerea C.F  formulata  de reclamantul Neţăr Daniel Cristian ,  în contradictoriu cu pârâţii BCR Sucursala Dolj, SC  AGROSHOP SRL şi SC JETIX SRL

 A fost  respinsă excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a  pârâtei B.C.R Sucursala Dolj.

Împotriva acestei  sentinţe a declarat apel reclamantul N.C.D

Tribunalul a avut in vedere următoarele aspecte: Pentru o justă dezlegare în drept principii, se impune  observaţia că apelantul reclamant a invocat două teze  juridice de bază în susţinerea plângerii  şi a apelului, teze  ce reclamă o abordare  şi o analiză distinctă: stingerea debitului şi, în consecinţă, a ipotecii în cadrul raporturilor  juridice  de drept  substanţial cu celelalte  părţi şi neregularitatea procedurală a modului în care a fost soluţionată de Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Dolj, cererea de  radiere a ipotecii .

Aşadar, prima  teză juridică pe care se întemeiază plângerea  împotriva  Oficiul de  Cadastru şi Publicitate Imobiliară  Dolj se bazează  pe susţinerea  că debitul a fost achitat, că ipoteca instituită în favoarea Băncii Comerciale  Române asupra  imobilului proprietatea  apelantului  nu se  mai justifică  şi că revenirea băncii creditoare asupra  adresei de radiere a ipotecii este nelegală ,situaţia creată fiind rezultatul  unor operaţiuni frauduloase făcute  de asociatul  apelantului( în cadrul S.C.VANGEIS ) şi de  funcţionari ai băncii, prin care  s-au încălcat prevederile contractului de împrumut.

Este evident  că  toate aceste  împrejurări de fapt  vizează  conţinutul unor raporturi  juridice litigioase  pe are apelantul  reclamant tinde să le deducă  judecăţii  în cadrul plângerii formulate în baza art. 50, alin.2  din Legea nr.7/1996 republicată.

În cadrul  unei astfel de  plângeri, instanţa  de judecată  este ţinută să examineze legalitatea  şi temeinicia  încheierii pronunţate de  Oficiul de  Cadastru şi Publicitate Imobiliară, încheiere  prin care s-a soluţionat  o cerere privind efectuarea unei operaţiuni  de carte funciară.

Aşadar , în cadrul procedurii  reglementate de Legea  nr.7/1996 republicată,  registratorul de carte funciară este investit  cu o cerere privind efectuarea unei  operaţiuni de carte funciară, pe care o soluţionează printr-o încheiere, ce  poate fi atacată cu plângere la Judecătorie, conform art. 50 din lege.

Procedura  de  înscriere în cartea funciară, reglementată  de art.47-55  din Legea nr.7/1996 republicată, este esenţialmente necontencioasă, registratorul nefiind abilitat de lege să dea o rezolvare  juridică  unor  situaţi litigioase.

Reglementând  o astfel de procedură necontencioasă, Legea  nr.7/1996 are  caracter  special faţă de dispoziţiile  generale în materie  - art.331-339 C.pr.civ. şi se  întregeşte, totodată, cu aceasta. Astfel, potrivit  art. 338 , alin.2  C.pr.civ.,”materiile necontencioase cu privire  la  care legea  prevede  o procedură  specială  rămân supuse dispoziţiilor  speciale, care  se  vor  întregi cu cele prevăzute  în cuprinsul  cărţii de faţă”.

Definiţia oricărei proceduri  necontencioase este aceea care rezultă  din art.331  C.pr.civ.fiind  vorba  de  soluţionarea  unor cereri  prin care nu se urmăreşte ”stabilirea  unui drept potrivnic  faţă de  o altă persoană”.

De asemenea,  art. 335  C.pr.civ. statuează că „ dacă cererea, prin însuşi cuprinsul ei  sau prin  obiecţiile ridicate de persoanele citate  sau care intervin, prezintă caracter  contencios, instanţa o va respinge.”

În virtutea acestui text de lege, o cerere formulată în cadrul  unei proceduri necontencioase nu poate  primi o rezolvare favorabilă  atunci când autoritatea  abilitată să o soluţioneze sesizează existenţa unei situaţii litigioase  ce stă la baza acesteia.

Ori, la data pronunţării încheierii nr.43255/29 noiembrie  2006, registratorul de carte  funciară a sesizat caracterul  contencios al cererii, luând în considerare faptul că Banca, în favoarea căreia  era  instituită ipoteca, a revenit asupra  solicitării  de radiere şi a procedat în mod  legal respingând  cererea.

Tribunalul  constată  că soluţia  este corectă şi că prin plângere  şi prin motivele de apel  reclamantul tinde spre  stabilirea unor drepturi  potrivnice faţă de  pârâţi  şi spre  rezolvarea în  cadrul  unei cereri  întemeiate pe prevederile Legii nr.7/1996 a unor  raporturi juridice  de drept substanţial comercial , privind stingerea unor datorii  şi  nerespectarea  unor clauze  contractuale.. Pentru analiza şi rezolvarea acestor  pretenţii ,apelantul are  însă la dispoziţie alte mijloace  legale,şi nu plângerea în baza art. 50  din Legea  nr.7/1996.Procedura necontencioasă din  faţa Oficiului de  Cadastru şi Publicitate  Imobiliară  Dolj, nu se poate  transforma într-un veritabil  litigiu comercial în faţa  instanţei de  judecată, în cadrul plângerii împotriva încheierii de respingere, prin  care să se tranşeze  pretenţiile  deduse judecăţii de  apelantul reclamant.

Faţă de  cele arătate, Tribunalul înlătură considerentele primei instanţe privind neachitarea creditului de  către  S.C.VANGEIS, esenţial  în soluţionarea plângerii  fiind  doar  faptul că  nu există acordul  creditorului  ipotecar  la radierea  ipotecii  şi că cererea  a  îmbrăcat  un caracter  litigios.

Cea de-a doua teză juridică  pe care  îşi  întemeiază apelantul  susţinerile  este, aşa cum s-a  arătat, neregularitatea procedurală  a  soluţionării cererii, prin prisma Ordinului Ministrului  Justiţiei nr.2371/1997  pentru aprobarea Regulamentului  de organizare şi funcţionare a birourilor  de carte  funciară.

Dispoziţiile  procedurale regulamentare  invocate de apelant nu sunt  în măsură  să atragă  temeinicia plângerii sale.

În primul  rând, trebuie arătat că ,odată înregistrată  la Oficiul de Cadastru şi  Publicitate Imobiliară Dolj adresa nr.36880/13 octombrie  2006  a Băncii Comerciale  Române,  prin care  se  revenea  asupra  adresei  de radiere nr.36498/11 octombrie  2006, acest Oficiu  nu putea să o ignore, după cum  nu putea să eludeze nici incidenţa  art.335  C.pr.civ., privind existenţa unei situaţii litigioase.

În al  doilea  rând, în speţă nu se pune problema incidenţei  art 47, alin.3  din  Regulament, conform căruia „ o  dată înregistrată , cererea  nu mai poate fi  modificată sau  întregită , fiind necesară  înregistrarea unei noi cereri”. Adresa de revenire  asupra acordului la  radierea  ipotecii  nu are semnificaţia procedurală a unei modificări sau  întregiri a cererii; modificarea presupune schimbarea  obiectului unei cereri  ( de  exemplu, în  loc de  intabulare se  cere  înscriere provizorie  ) , iar întregirea, adăugarea unui alt  capăt de cerere, pe când prin adresa din  13 octombrie 2006 se revine, pur  şi simplu,  asupra  unei manifestări de voinţă,  concretizate în exprimarea  acordului la  radierea ipotecii.

În condiţiile în care acordul creditorului la  radierea garanţiei înscrise în favoarea  în evidenţele de publicitate imobiliară  trebuie să fie ferm şi neechivoc,este evident că o revocare a acestuia, din considerente ce ţin de stingerea  datoriei, nu avea cum să ducă  la  efectuarea  operaţiunii de radiere.

Totodată, modificarea  sau  întregirea  unei cereri( ca  instituţii de  drept procesual , reglementate de art. 132 , alin.1  C.pr.civ. ), pot fi făcute  doar de titularul cererii respective. Ori,în speţă  , titularul cererii  este  S.C.VANGEIS  SRL prin BNP Bazgu Mariana, iar modificarea sau întregirea  nu puteau fi  făcute  decât de aceasta, adresa  nr.36890/13  octombrie 2006  a Băncii  Comerciale  Române reprezentând  un  înscris ce se  impunea ataşat la dosarul respectiv, aşa cum s-a  şi  întâmplat, şi nu tratat şi soluţionat  ca o cerere  separată, cu o soartă  juridică proprie .

Nu erau aplicabile nici dispoziţiile  art.93, alin.3  din regulamentul  în vigoare, atunci,  potrivit cărora „rangul înscrierii este determinat de data şi de ora  înscrierii”, întrucât în speţă  nu este vorba de două  cereri succesive de înscriere a unui  drept  în cartea funciară, ci de o cerere de radiere, urmată de o manifestare de voinţă în sens  contrar, astfel  încât nu se pune  problema dobândirii unui rang preferenţial al unui drept faţă de  un alt drept ce  va fi înscris ulterior.

De altfel, cererea de radiere a  fost formulată  de B N P  Bazgu Mariana pentru S.C.VANGEIS SRL, iar radierea  ipotecii, ca instituţie  juridică, nu poate fi considerată ca având un rang preferenţial  faţă de  o altă cerere de radiere sau faţă de  o adresă prin care se  revine asupra acordului  la radiere.

Nefondată este  şi apărarea prin care se invocă  art. 52  , alin.1 din regulament, (conform căruia „ încheierea  are numărul de înregistrare al cererii „) şi se  arată că cererile se  soluţionează în ordine cronologică ; adresa  de revenire a băncii  nu este o cerere cu un  obiect propriu, cu o soartă  juridică diferită ,  care să reclame  o  soluţionare distinctă,printr-o  încheiere diferită de cererea  formulată de B N P  Bazgu  Mariana.

Nu  poate fi primită nici apărarea prin care  se invocă  faptul că, prin adresa  iniţială, banca  a  renunţat expres  la dreptul de  a ataca încheierea de radiere a ipotecii. Sub acest aspect, sunt  valabile  consideraţiile  expuse mai  înainte cu privire la caracterul necontencios al procedurii de  înscriere în cartea  funciară,în virtutea căruia registratorul de carte funciară  nu poate face o activitate de  judecată, nu poate aprecia asupra incidenţei art. 246  C.pr.civ. şi nici asupra caracterului revocabil  ori  irevocabil  al consimţământului la radierea ipotecii, el fiind  doar obligat  să sesizeze atunci când este cazul, caracterul  contencios al cererii, generat  de  existenţa  unei situaţii litigioase.

Faţă de cele ce  preced, tribunalul reţine că, atunci  când  Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară este  investit  cu  cerere de radiere a  unei sarcini  înscrise în cartea funciară, iar din piesele de la dosar  nu rezultă existenţa  consimţământului cert  al creditorului  ipotecar la aplicarea acestei instituţii juridice,  nu există vreun impediment regulamentar  la  pronunţarea  unei soluţii de  respingere a cererii, chiar dacă  s-a  revenit asupra acordului  iniţial printr-o  adresă înregistrată  ulterior.

Prin urmare , în temeiul  art. 296  C.pr.civ. ,apelul a fost respins  ca  nefondat , urmând  a se face  şi aplicarea art.  274  C.pr.civ.,  cu privire  la  acordarea cheltuielilor  de judecată.

Domenii speta

Spete similare