Acte ale autoritatilor publice

Constată că prin acţiunea în contencios administrativ înregistrată la această instanţă şi precizată ulterior  reclamanta DA A a chemat în judecată pârâţii Consiliul Judeţean , prin Preşedinte  şi Preşedintele Consiliului Judeţean  solicitând ca prin hotărârea judecătorească ce se va pronunţa să se dispună:

-anularea raportului de evaluare a performanţelor profesionale individuale ale reclamantei aferentă perioadei 01.01.2009-29.-10.2009 întocmit de către Preşedintele Consiliului Judeţean Sibiu (CJS) la data de 28.01.2010, ca nelegal şi neîntemeiat;

-obligarea Preşedintelui C.J.S. să procedeze la evaluarea profesională a reclamantei potrivit prevederilor legislaţiei în vigoare, competenţelor profesionale, cu stabilirea prealabilă, pentru viitor, a obiectivelor şi criteriilor  de performanţă prevăzute de lege ca fiind necesare în vederea efectuării unei evaluări legale şi obiective, în realizarea interesului legitim al reclamantei privind cariera sa profesională.

În motivarea acţiunii reclamanta susţine în esenţă că începând din anul 2005 şi până în prezent nu i-a fost evaluată activitatea profesională, iar prin aprecierea activităţii sale profesionale ca fiind „nesatisfăcătoare”, evaluatorul Preşedintele Consiliului Judeţean  a dat dovadă de exces de putere, astfel cum este definit în art.2 lit „m” din Lg.nr.554/2004, evaluarea fiind atât neîntemeiată, cât şi nelegală, încălcând prevederile art.13 din HG nr.6911/2008 privind organizarea şi dezvoltarea carierei funcţionarilor publici, conform cărora,aceasta se realizează în vederea stabilirii gradului de atingere a obiectivelor profesionale, în vederea stabilirii gradului de îndeplinire a criteriilor de performanţă, deoarece evaluarea performanţelor profesionale pe anul 2009 a fost făcută pe nişte obiective stabilite,nelegal şi tendenţios, doar la momentul întocmirii raportului de evaluare contestat şi neaduse în prealabil la cunoştinţa reclamantei.

Se mai relevă că, după cum rezultă din raportul de evaluare, comentariile aferente fiecărei criteriu de evaluare, pe lângă faptul că nu au nici o justificare, nu au indicatori şi criterii de performanţă, aşa cum sunt definite în HG 611/2008, nu au nici o legătură cu realitatea, fiind formulate la modul general.

Totodată, se mai arată că fin formularea comentariilor existente în acelaşi raport de evaluare, se observă că „evaluarea” activităţii profesionale ale reclamantei nu a urmărit modul în care s-au exercitat atribuţiile legale specifice funcţiei pe care o deţine (director DGASPC din anul 2005) astfel cum sunt prevăzute de prevederile HG nr.1434/2004 rep., privind atribuţiile şi Regulamentul cadru de organizare şi funcţionare ale direcţiei generale de asistenţă socială şi protecţia copilului.

În drept, se invocă disp.art.1 alin 1, art.2 lit „m”,”n” şi „o” şi urm şi art.8 şi urm din Lg.nr.554/2004, HG nr.611/2008 privind organizarea şi dezvoltarea carierei funcţionarilor publici, Lg.nr.188/1999 privind statutul funcţionarilor publici, republicată.

Prin întâmpinarea depusă la dosar la  pârâtul Preşedintele Consiliului Judeţean , invocă excepţia lipsei calităţii procesuale a Consiliului Judeţean , iar pe fond, solicită respingerea acţiunii promovată de reclamantă, ca fiind nefondată şi nelegală.

Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine următoarele:

1.Examinând excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtului Consiliul Judeţean  invocată prin întâmpinare, instanţa o găseşte neîntemeiată, pentru următoarele considerente.

Între reclamantă şi pârâtul Consiliul Judeţean  există raporturi de serviciu, Consiliul Judeţean  dispunând numirea reclamantei în funcţia publică de director executiv al Direcţiei generale de asistenţă Socială şi Protecţia Copilului prin Hotărârea C.J.S. nr.68/2005.

Pe de altă parte, Consiliul Judeţean , în calitate de autoritate deliberativă, a împuternicit Preşedintele Consiliului Judeţean , ca autoritate executivă, pentru aprobarea evaluării performanţelor profesionale anuale ale reclamantei, precum şi pentru aprobarea acordării salariului de merit, după cum rezultă din Hotărârile Consiliului Judeţean nr.4/2008 şi nr.87/2009

Astfel, Consiliul Judeţean  fiind un subiect de drept administrativ, reprezentat prin Preşedinte, în relaţiile cu terţii şi în justiţie potrivit disp.art.102 din Lg.215/2001, este pe deplin justificată chemarea în judecată a acestei părţi pentru opozabilitatea hotărârii ce se va pronunţa.

2.Examinând fondul cauzei prin prisma controlului de legalitate exercitat asupra actului administrativ dedus judecăţii, se constată următoarele:

Reclamanta D A A, din anul 1997 a ocupat funcţia de Director al Direcţiei Judeţene pentru Protecţia Drepturilor Copilului şi în continuare, din anul 2005 a fost Director General al D.G.A.S.P.C.

La data de 28.01.2010, Preşedintele Consiliului Judeţean  a evaluat activitatea profesională a reclamantei, ca director general al DGASPC pe perioada 01.01.2009-29.10.2009 dată la care, în temeiul HCJ  nr.155/2009,raporturile de serviciu ale acesteia au fost suspendate de drept, ca fiind nesatisfăcătoare,întocmindu-se în acest sens Raportul de evaluare dedus judecăţii

Din verificarea înscrisurilor depuse în probaţiune la dosar şi prin raportare la dispoziţiile legale în materie, rezultă indubitabil că întreaga evaluare este lovită de sancţiunea nulităţii.

În primul rând, se observă că Raportul de evaluare contestat are ca emitent semnatar pe Preşedintele Consiliului Judeţean  iar ca contra semnatar pe Secretarul Judetean  .

În conformitate cu disp.art.107 alin 2 din HG 611/2008 pentru aprobarea normelor privind organizarea şi dezvoltarea carierei funcţionarilor publici, calitatea de evaluator o are „funcţionarul public de conducere ierarhic superior potrivit structurii organizatorice a autorităţii sau institutiei publice,pentru funcţionarul de conducere”,  respectiv Secretarul Consiliului Judeţean, în cazul reclamantei.

Preşedintele Consiliului Judeţean  având calitatea de a aproba evaluarea performanţelor profesionale anuale ale reclamantei, fiind împuternicit doar în acest sens de către Consiliul Judeţean prin Hot.nr.4/2008  şi nr.87/2009 , nu putea avea calitatea de emitent semnatar al raportului de evaluare.

În acest sens,mai relevăm că ultimele fişe de evaluare ale reclamantei pentru anii 2003  şi 2004 , au fost semnate de Secretarul Consiliului Judeţean , Preşedintele Consiliului Judeţean  aprobând doar evaluarea.

De asemenea, potrivit prevederilor Dispoziţiei Consiliului Judeţean nr.165/21.08.2008 art.3 alin 1 lit.h, Secretarul Consiliului conduce, coordonează şi răspunde de activitatea şi buna funcţionare a DGASPC  si conduce în calitate de preşedinte activitatea Colegiului director al Direcţiei.

Pe de altă parte mai relevăm că, în situaţia invocată de pârâţi ca incidentă în cauză, respectiv cea reglementată de art.107 alin 2 lit.e, din HG 611/2008 conform căruia calitatea de evaluator o are conducătorul autorităţii instituţiei publice ori adjunctul acestuia, raportul de evaluare nu ar fi trebuit contrasemnat în conformitate cu preved.art.118 alin 1 din HG nr.611/2008.

În speţă, fiind incidente prevederile art.107 alin 2 lit b, potrivit disp.art.118 alin 1 din HG 611/2008 şi  art.118 alin 2 din HG nr.611/2008, calitatea de contrasemnatar ar fi trebuit să o aibă, funcţionarul public ierarhic superior evaluatorului potrivit structurii organizatorice a autorităţii, ori instituţiei publice, respectiv Vicepreşedintele Consiliului Judeţean.

Prin urmare, raportul de evaluare în discuţie trebuia să aibă în mod legal, ca emitent semnatar, pe Secretarul Consiliului Judeţean , iar ca şi contrasemnatar pe Vicepreşedintele Consiliului Judeţean.

În al doilea rând, se constată că raportul de evaluare a fost emis la data de 28.01.2010, cu nesocotirea dispoziţiilor art.108 alin 3 lit a din HG nr.611/2008.

Conform dispoziţiei textului de lege susinvocat, în mod excepţional, evaluarea performanţelor profesionale individuale ale funcţionarilor publici se face şi în cursul perioadei evaluate, atunci când pe parcursul perioadei evaluate raporturile de serviciu al funcţionarului public evaluat încetează, se suspendă (situaţia de faţă) sau se modifică, în condiţiile legii, cazuri în care funcţionarul public va fi evaluat pentru perioada de până la încetarea, suspendarea sau modificarea raporturilor de serviciu sau de muncă. Se mai prevede că la obţinerea calificativului anual trebuie avut în vedere şi calificativul obţinut înainte de suspendarea sau modificarea raporturilor de serviciu.

În contextul dat, determinantă fiind împrejurarea că reclamanta a fost suspendată din funcţie la data de 30.10.2009, evaluatorul avea obligaţia legală de a realiza evaluarea performanţelor profesionale ale reclamantei înainte de suspendare.

Pe de altă parte, avându-se în vedere că fişa postului a fost adusă la cunoştinţă reclamantei la data semnării, respectiv data de 31.07.2009, evaluarea ar fi trebuit să vizeze doar perioada 31.07.2009-30.10.2009 (data suspendării din funcţie).

Mai mult, evaluatorul nu a avut în vedere la stabilirea calificativului anual, calificativul obţinut înainte de suspendare, respectiv ultima evaluare efectuată pentru anul 2004, când punctajul obţinut a fost maxim ( a se vedea în acest sens fişa de evaluare pentru anul 2004 depus la dosar

Este demn de subliniat că, începând cu anul 2005, de la numirea reclamantei în funcţia de conducere a DGASPC, în cei patru ani de activitate ca director general al DGASPC , reclamanta nu a fost supusă evaluării profesionale conform legislaţiei în materie şi mai mult, nu i s-a întocmit nici o fişă a postului, aspecte necontestate în cauză.

Ca urmare, nu se poate reţine că, reclamantei i-au fost stabilite în prealabil obiective individuale, criterii şi indicatori de performanţă, care să determine o evaluare legală, punctuală şi corectă a activităţii şi performanţelor profesionale prin raportare la funcţia deţinută (director general), pe cale de consecinţă, fiind incident al treilea motiv de nulitate a raportului de evaluare în discuţie, decurgând din nesocotirea prevederilor art.109 din HG nr.611/2008, conform cărora evaluarea funcţionarilor publici are, ca componente, evaluarea gradului şi modului de atingere a obiectivelor individuale, precum şi evaluarea gradului de îndeplinire a criteriilor de performanţe, precum şi ale art.110 din HG nr.611/2008 privind organizarea şi dezvoltarea carierei funcţionarilor publici, conform cărora, evaluarea se realizează în vederea stabilirii gradului de atingere a obiectivelor profesionale, precum şi a gradului de îndeplinire a criteriilor de performanţă.

În al treilea rând, se mai constată că raportul de evaluare a fost emis şi cu nesocotirea disp.art.111 alin 1 şi ale art.112 alin 2 din acelaşi act normativ.

Potrivit disp.art.111 alin 1 din HG nr,611/2008, obiectivele individuale trebuie să corespundă următoarelor cerinţe: să fie specifice activităţilor care presupun exercitarea prerogativelor de putere publică, să fie cuantificabile ( să aibă o formă concretă de realizare), să fie prevăzute cu termene de realizare, să fie realiste ( să poată fi duse la îndeplinire în termenele de realizare prevăzute şi cu resursele alocate) şi să fie flexibile ( să poată fi revizuite în funcţie de modificările intervenite în priorităţile autorităţii sau instituţiei publice).

Conform prevederilor art.112 alin 2 din HG nr.611/2008, criteriile de performanţă stabilite trebuie aduse la cunoştinţa funcţionarului public evaluat la începutul perioadei evaluate, sub sancţiunea neluării lor în seamă.

Ori, în cauză, evaluarea performanţelor profesionale ale reclamantei pentru anul 2009 a fost efectuată avându-se în vedere obiective,care nu corespund cerinţelor legale, stabilite în mod nelegal, la momentul întocmirii raportului de evaluare fără a se avea indicatori de performanţă cuantificabili pentru fiecare obiectiv stabilit şi aduse la cunoştinţa reclamantei doar la momentul comunicării acestuia motive care converg spre concluzia că calificativul/nota acordată nu a ţinut cont de criteriile de performanţă definite de dispoziţiile HG nr.611/2008.

În fine, un alt motiv de nulitate a raportului de evaluare contestat îl constituie faptul că lipsesc motivările concrete care au determinat notele acordate pentru criteriile de performanţă utilizate în evaluare, ceea ce echivalează cu o lipsă de motivare a acestui act.

Orice decizie de natură a produse efecte privind drepturile şi libertăţile fundamentale trebuie motivată atât din perspectiva competenţei dea emite acel act administrativ, cât şi din perspectiva posibilităţii persoanei şi a societăţii de a aprecia asupra legalităţii şi temeiniciei măsurii, respectiv asupra respectării graniţelor dintre puterea discreţionară şi arbitrariu.

De altfel şi în jurisprudenţa comunitară se reţine că motivarea trebuie să fie adecvată actului emis şi trebuie să prezinte de o manieră clară şi univocă algoritmul urmat de instituţia care a adoptat măsura adoptată, astfel încât să li se permită persoanelor vizate să stabilească motivarea măsurilor, şi de asemenea să permită curţilor comunitare competenţa să efectueze revizuirea actului (cauza C-367/1995).

Mai mult, practica constantă a Curţii Europeane de Justiţie a statuat, că. insuficienţa motivării sau nemotivării atrage nulitatea sau nevalabilitatea actelor comunitare.

Pentru toate aceste motive, instanţa a găsit întemeiată prezenta acţiune, procedând în baza art.1 şi 8 Lg.554/2004, la admiterea acţiunii aşa cum a fost formulată şi precizată.

Domenii speta

Spete similare