Titlu suspendarea executarii

Sentinţă comercială 212/CA din 15.04.2010


Constată că  s-a înregistrat la această instanţă cererea de suspendare a executării procesului-verbal nr. XXX/.2010 şi a raportului de inspecţie fiscală nr. ZZZ/.2010 încheiat la persoana fizică  B G şi B C şi a deciziei de impunere , pentru contribuabilul BG, încheiate de Inspecţia Fiscală – persoane fizice.

În motivarea cererii s-a menţionat, în esenţă, că în mod eronat s-a considerat că reclamanţii desfăşoară operaţiuni de livrare de construcţii, fiind astfel obligaţi prin actele atacate, la obligaţii de plată TVA  în sumă de 415.o26 lei şi majorări de întârziere de 393.073 lei începând cu luna mai 2007 motivat de faptul că aceştia, în calitate de soţi, au construit o casă de locuit cu 19 apartamente , din care 18 au fost vândute în cursul anului 2007.

S-a menţionat că actele evidenţiate au fost contestate de reclamanţi pe calea  plângerii prealabile prevăzută de art. 7 alin. 1 din Legea nr. 554/2004 fiind înregistrată la DGFP Sibiu sub nr. 2583/04.03.03.2010.

Direcţia Generală a Finanţelor Publice a Jud. Sibiu a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea cererii de suspendare motivat de faptul că reclamanţii au edificat construcţii în vederea înstrăinării lor, obţinând venituri impozabile, astfel încât această activitate a fost considerată ca activitate economică de pe urma căreia  s-au obţinut venituri impozabile în cursul anului 2007.

S-a considerat de către DGFP Sibiu că acţiunea reclamanţilor este prematură atâta vreme cât a fost introdusă când nu se cunoştea soluţia dată în contestaţia administrativă şi cât timp nu a expirat perioada de contestare prevăzută de art. 207 Cod procedură fiscală.

De asemenea, susţinerile reclamanţilor în ce priveşte existenţa cazului bine justificat sunt nelegale şi netemeinice.

Astfel, dispoziţiile art. 127 alin. (1) şi (2) din Legea nr.  571/2003, H.G. nr. 44/2004  alin (1) pct. 3 şi O.U.G. nr. 109/2009, O.G. nr. 92/2003, art. 22 şi 72 alin. 1 şi 3, converg în sensul că legiuitorul a prevăzut în mod expres certitudinea impunerii activităţii de vânzare a apartamentelor dacă aceasta este efectuată în scopul obţinerii de venituri cu caracter de continuitate.

În ceea ce priveşte prevenirea pagubei iminente, s-a considerat că cererea reclamanţilor nu este dovedită, la dosar neexistând date că s-a început executarea silită pentru încasarea sumelor înscrise în decizia de impunere şi având în vedere faptul că reclamanţii nu deţin alte bunuri decât cele pentru care art. 154 alin. 3 din O.G. nr. 92/2003 prevede exceptarea de la executarea silită a spaţiului minim de locuit, această cerere nu se justifică.

Analizând actele aflate la dosar, instanţa a admis cererea formulată având în vedere următoarele considerente:

În baza art. 14 din legea 554/2004, în cazuri bine justificate şi pentru prevenirea unei pagube iminente, după sesizarea în condiţiile art. 7 a autorităţii publice care a emis actul sau a autorităţii ierarhice superioare, persoana vătămată poate să ceară instanţei competente să dispună suspendarea executării actului administrativ până la pronunţarea instanţei de fond.

În speţă, prin procesul verbal nr. XXX/.2010 a Raportului de Inspecţie Fiscală nr. ZZZ/.2010 încheiat la persoana fizică  B G şi B C şi a deciziei de impunere  , pentru contribuabilul B G încheiate de Direcţia generală a Finanţelor Publice  a Judeţului Sibiu – Activitatea de Inspecţie Fiscală – persoane fizice s-au stabilit în sarcina reclamanţilor obligaţii de plată a T.V.A. în sumă de 415.026 lei şi majorări de întârziere de 393.073 lei începând cu 1 mai 2007.

Aceste acte au fost contestate de către reclamanţi  , în condiţiile art. 7 din Legea nr. 554/2004, astfel încât prezenta acţiune nu poate fi considerată prematură faţă de dispoziţiile art. 14 din Legea nr. 554/2004 care prevăd în mod expres posibilitatea introducerii unei atare cereri, după sesizarea cu plângere prealabilă a autorităţii care a emis actul contestat, aspect îndeplinit de reclamanţi.

În ceea ce priveşte existenţa condiţiei „cazului bine justificat” de a cere suspendarea executării actului atacat, în sensul art. 14 cu referire la art. 2 lit. „t” din Legea nr. 554/2004, s-a considerat  aceste condiţii ca fiind îndeplinite.

Astfel, aspectele legate de instituţiile căsătoriei şi a comunităţii de bunuri a soţilor şi asimilarea acestora de către pârâtă cu  asocierea în participaţiune, care este strict reglementată de art. 86 , art. 127 alin. 10 Cod fiscal; cele legate de aplicarea  dispoziţiilor O.U.G. nr. 109/2009 intrată în vigoare la 01.01.2010, cu referire la art. 127 alin. 2 ind. 1 din Codul fiscal, la o situaţie anterioară intrării în vigoare a acestui act, cele privitoare la condiţiile de formă prevăzute de art. 43 alin. 2 Cod procedură fiscală şi art. 106.3 din Normele Metodologice de Aplicare a Codului de procedură fiscală raportat la actele în discuţie, pot crea o îndoială puternică şi evidentă asupra prezumţiei de legalitate care constituie unul dintre fundamentele caracterului executoriu al actelor administrative.

Celelalte aspecte susţinute prin întâmpinare, ce ţin de dovedirea legalităţii actului administrativ, întrucât acestea vizează fondul actului, se vor putea analiza numai în cadrul acţiunii în anulare.

S-a considerat că şi condiţia prevenirii unei pagube iminente este îndeplinită, atâta vreme cât împotriva reclamanţilor s-a demarat procedura executării silite a sumelor evidenţiate în cuprinsul actelor menţionate (filele 76 şi 77), astfel încât prin aducerea la îndeplinire a acestora s-ar produce reclamanţilor un prejudiciu greu  sau imposibil de înlăturat în ipoteza anulării actelor atacate.

Ca urmare, fiind cumulativ îndeplinite condiţiile art. 14 din legea nr. 554/2004 , instanţa a admis cererea reclamanţilor şi a dispus suspendarea executării Procesului verbal nr. XXX/2010, a Raportului de Inspecţie fiscală nr. ZZZ/.2010, încheiate la persoanele fizice B G şi B C şi a Deciziei de impunere , pentru contribuabilul B G, încheiate de Direcţia Generală A Finanţelor Publice A Judeţului Sibiu - Activitatea de Inspecţie fiscală Sibiu - Inspecţia fiscală persoane fizice.