Iesire din indiviziune

Dosar nr. 4615/333/2006

R O M Â N I A

TRIBUNALUL VASLUI

SECŢIA CIVILĂ

DECIZIE CIVILĂ Nr. 7/A

Şedinţa publică de la 20 Ianuarie 2009

Instanţa constituită din:

PREŞEDINTE DIANA ELENA SÎRGHI

Judecător MIRELA-CRISTINA ŢÂRLEA

Grefier CAMELIA APOSTOL

Pe rol judecarea apelului civil privind pe reclamanţii apelanţi HAG, H M, H M M, pârâta apelantă  A C M  şi pe pârâtul intimat F M-L, împotriva sentinţei civile nr. 876 din 4 martie 2008 pronunţată de Judecătoria Vaslui,  având ca obiect-ieşire din indiviziune.

La apelul nominal făcut în şedinţa publică  au lipsit părţile.

Dezbaterile au avut loc în şedinţa publică din 13 ianuarie 2009 ce s-au consemnat în încheierea de şedinţă din acea zi ce face parte integrantă din prezenta decizie însă pentru ca apărătorul apelantei ACM să depună concluzii scrise la dosar, s-a amânat pronunţarea pentru astăzi, când, deliberând;

TRIBUNALUL,

Asupra apelului civil de faţă;

Prin sentinţa civilă civile nr. 876 din 4 martie 2008 Judecătoria Vaslui a admis excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamanţilor HMM si H M în cererea de ieşire din indiviziune cu privire la succesiunea defunctei FG.

A respins acţiunea formulată de reclamanţii HMM, domiciliata  si H M, domiciliat în  în contradictoriu cu pârâţii ACM, domiciliată şi FML cu acelaşi domiciliu ca fiind formulate de persoane fără calitate procesuală activă.

A admis în parte acţiunea civila formulată de reclamanta FAG,  cu domiciliul în contradictoriu cu pârâţii ACM, domiciliată şi FMLu cu acelaşi domiciliu.

A constatat deschisă succesiunea autoarei  FGa decedată la 15.02.1995.

A constatat că au calitatea de moştenitori reclamanta FAG, în calitate de descendentă de gr.1 cu o cota succesorala de ? şi soţul supravieţuitor FMi cu o cota succesorala de ?.

A constatat că masa succesorală este formata din:

-1/2 din apartamentul situat în Vaslui,

- bunurile mobile în valoare de 611 lei

1) un şifonier cu 2 uşi

2) o bibliotecă

3) o masă de 12 persoane

4) o vitrină

5) un scaun de bucătărie

6) o masă bucătărie

7) un aragaz

8) 3 covoare

9 ) 4 carpete

10) o perdea

A respins excepţia prescrierii dreptului de opţiune succesorală  a pârâtului FML cu privire la succesiunea de pe urma defunctului FM.

A respins excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamanţilor H M M şi HM cu privire la  dezbaterea succesiunii de pe urma autorului HM

A constatat că au calitatea de moştenitori legali ai autorului FM, decedat la 14.12.2007, reclamanta FAG, pârâţii ACM si  FML, în calitate de descendenţi de gradul I, fiecare cu o cota de 1/3 din masa succesorală.

A constatat că masa succesorală este formată din:

-5/8 din imobilul situat în Vaslui,

-1/4 din bunurile mobile

1) un şifonier cu 2 uşi

2) o bibliotecă

3) o masă de 12 persoane

4) o vitrină

5) un scaun de bucătărie

6) o masă bucătărie

7) un aragaz

8) 3 covoare

9) 4 carpete

10) o perdea

A constatat că reclamanta FAG are o cotă de 14/24 din imobilul apartament iar pârâţii ACM si F ML au fiecare  cate o cota de 5/24 din imobilul apartament.

A constatat că reclamanta  FAG are o cota de 10/12 din bunurile mobile şi fiecare dintre pârâţii ACM şi FML au câte o cota de 1/12 din bunurile mobile.

A atribuit reclamantei FAGa în deplină proprietate următoarele bunuri în valoare de 134785 lei :

- apartamentul situat in Vaslui,  in valoare de 134174lei

- bunurile mobile in valoare de 611 lei

1)un şifonier cu 2 uşi

2) o bibliotecă

3) o masă de 12 persoane

4) o vitrină

5) un scaun de bucătărie

6) o masă bucătărie

7) un aragaz

8) 3 covoare

9) 4 carpete

10) o perdea

A obligat reclamanta sa achite fiecăruia dintre  pârâţi sultă în cuantum de

28.002 lei , în termen de 4 luni de la comunicarea prezentei hotărâri.

A admis în parte cererea reconvenţională formulată de pârâta  AC M.

A obligat reclamanta FAG să achite pârâtei ACM drept de creanţă în valoare de 3325,97 lei, reprezentând îmbunătăţiri la apartament.

A constatat că pasivul succesiunilor de pe urma autorului FM şi G  este format din suma de  381 lei, reprezentând impozit la apartament.

A respins excepţia prescrierii dreptului la acţiune cu privire la impozitul achitat de pârâta în perioada 23.11.2003-13 martie 2004.

A obligat reclamanta  FAG să achite pârâtei ACM pasiv succesoral în cuantum de 222,25 lei, reprezentând impozit la apartament.

Admite excepţia prescrierii dreptului la acţiune cu privire la dreptul de creanţă de 210  lei, reprezentând cheltuieli la asociaţia de proprietari, drept de creanţă solicitat pentru perioada 17.11.2003-13.03.2004.

A respins cererea reconvenţională formulată de pârâtă având ca obiect dreptul de creanţă de 1010 lei, reprezentând cheltuieli la asociaţia de proprietari, si dreptul de creanţă reprezentând cheltuieli cu apa  solicitate pentru perioada 15 martie 2006 -17 oct. 2006.

A obligat reclamanta sa achite pârâtei ACM cheltuieli de judecata de 23,45 lei şi compensează diferenţa de 220,6 lei

A respins cererea reclamanţilor HMM si HM de acordare a cheltuielilor de judecată.

Pentru a pronunţa această sentinţă prima instanţă a reţinut următoarele:

Autoarea FG a decedat la 15.02.1995 şi au rămas în calitate de succesibili descendenţi de gradul I copiii din prima căsătorie: HMM, HM şi copilul din a II-a căsătorie cu FM - FAG.

Pentru a dobândi calitatea de moştenitori, succesibilii trebuie să-şi manifeste dreptul de opţiune succesorală prin acceptare în termen de 6 luni de la deschiderea succesiunii, conform art. 700 alin. 1 Cod civil.

La data decesului autoarei, HM  avea vârsta de 16 ani, fiind născut la 15 mai 1978, astfel că termenul de opţiune succesorală se suspendă de drept conform art. 14 alin. 2 din Decretul 167/1958 până la majoratul acestuia, respectiv până la 15 mai 1996.

Reclamanţii HMM şi HM nu au acceptat în termen de 6 luni succesiunea autoarei FG.

Din depoziţia martorei ŞE rezultă că aceasta ştia că cei doi reclamanţi nu au fost primiţi de pârâta ACM în apartament fapt susţinut şi de reclamanţi prin cererea introductivă.

De asemenea martora a arătat că după decesul mamei, reclamanţii H M şi HMM au plecat din apartament; HM  a plecat ca urmare a unei situaţii conflictuale între soţul G şi acesta. Ulterior martora a revenit şi a arătat că HMM era plecată din apartament când mama sa a decedat datorită situaţiei conflictuale cu ACM, HMM a aflat de la martoră că mama sa a decedat.

Declaraţia martorului I C nu este relevantă în privinţa acceptării de către reclamaţi a succesiunii pentru că acesta nu cunoaşte dacă cei doi reclamanţi au locuit din apartament după decesul G.

De asemenea declaraţia martorei D M nu este relevantă pentru că aceasta nu-i cunoaşte pe cei doi reclamanţi - HM şi H MM.

Starea conflictuală între cei  reclamanţi, pe de o parte, şi pârâta AC M şi soţul său, pe de altă parte, nu reprezintă o cauză de întrerupere a cursului prescripţiei dreptului de  opţiune pentru că nu reprezintă un caz de forţă majoră ce presupune eveniment exterior, imprevizibil, inevitabil şi invincibil care creează o împiedecare absolută de a acţiona.

Reclamanţii care au cunoscut de moartea mamei nu erau împiedecaţi absolut de a accepta succesiunea, ci aveau posibilitatea de a accepta expres succesiunea prin înscris autentic sau sub semnătură privată (conform art. 689 Cod civil) sau tacit prin alte acte decât administrarea bunului imobil (ex. cererea de partaj).

Această stare conflictuală nu poate justifica repunerea în termen de 6 luni, instituţia reglementată de art. 19 din  Decretul 167/1958 pentru că nu reprezintă o „cauză temeinic justificată”.

Doctrina a definit aceste cauze temeinic justificate drept împrejurări care nu au caracterul forţei majore şi sunt exclusive de culpă; este deci vorba de piedici relative, nu absolute (enumerate în practică) existenţa unor împrejurări speciale în care s-a aflat moştenitorul care l-au împiedecat să afle de deschiderea succesiunii la care este chemat.

Cei doi reclamanţi se află în culpă pentru că nu au efectuat alte acte de acceptare expresă sau tacită, după decesul autoarei, deces despre care au ştiut întrucât HM a participat la înmormântare iar HMM a aflat de la martora Ş E.

Cererea de deschidere a succesiunii s-a realizat la 12.05.2006, mult după expirarea termenului de 6 luni.

Procura de administrare (fila 294) încheiată la 16.01.1998 prin care reclamanta HMM şi-a împuternicit fratele pentru ca în numele mandatarei să administreze moştenirea ce revine de pe urma mamei, până la revenirea în ţară nu reprezintă un act de acceptare tacită a succesiunii pentru că datează mult după expirarea termenului de 6 luni de la deschiderea succesiunii şi pentru această împuternicire nu se încadrează în actele din care să rezulte neîndoielnic, voinţa de acceptare a succesiunii (conform art. 689 Cod civil), din moment ce procura nu a fost urmată de acte materiale, de dispoziţie, procedurale, de administrare definitivă a patrimoniului succesoral.

Întrucât HMM şi HM nu au acceptat tacit sau expres succesiunea defunctei FG, rezultă că nu au calitate de moştenitori legali şi se va admite excepţia lipsei calităţii procesuale active, ca urmare a prescrierii dreptului de opţiune succesorală.

În consecinţă moştenitorii legali ai autoarei F G sunt reclamanta F A-G, în calitate de descendent de gradul I, cu o cotă succesorală de ? şi soţul supravieţuitor F M (conform extrasului din registrul de căsătorie - fila 188) cu o cotă de ?.

În timpul căsătoriei autorilor, încheiată la 25.12.1986, autoarea F G a dobândit prin contractul de vânzare-cumpărare nr. 15461/1994, imobilul situat în Vaslui

În temeiul art. 30 Codul familiei acest bun beneficiază de prezumţia comunităţii bunurilor şi face obiectul dreptului de proprietate în devălmăşie; astfel fiecăreia dintre autori le revine cota de ? din bun.

În consecinţă masa succesorală de pe urma defunctei F G este formată din ? din apartament.

Din masa succesorală mai fac parte următoarele bunuri mobile:

1) un şifonier în 2 uşi

2) o bibliotecă

3) o masă  de 12 persoane

4) o vitrină

5) un scaun de  bucătărie

6) o masă bucătărie

7) un aragaz

8) 3 covoare

9) 4 carpete

10) o perdea

- în valoare de 611 lei.

Aceste bunuri mobile sunt bunurile despre care martora Ş E afirmă că le-a vizualizat, pe care autoarea le avea înainte de a se fi căsătorit cu F M şi care după decesul autoarei G au rămas în apartament şi au fost stăpânite de reclamanta FA G şi pârâta ACM.

Se reţin în masă bunurile enumerate de martora Ş E şi găsite de expert în materialitate pentru că din alte probe nu rezultă ce s-a întâmplat cu bunurile care nu au fost identificate de expert.

Nu vor fi reţinute în masă bunurile de la lit. B.2 din expertiză (bunuri mobile luate de pârâta ACM) pentru că expertul nu explică de unde a dedus că acele bunuri au fost luate de pârâta ACM şi pentru că acest aspect depăşeşte atribuţiile expertului.

Nu se vor reţine cărţi în masa succesorală pentru că martorul nu precizează câte cărţi; nu se va reţine radio pentru că martorul său este sigur cu privire la existenţa acestui bun în casă, dulapul suport TV nu este prevăzut de martor ca existând în masa succesorală.

Nu vor fi reţinute recamiere şi un fotoliu pat pentru că expertul a identificat mai multe canapele iar fotoliu pat nu a fost găsit de expert.

Lista de inventar (fila 104) nu va fi reţinută ca probă pentru a dovedi existenţa bunurilor mobile proprii ale defunctei pentru că acest inventar s-a realizat la o dată neprecizată şi ca urmare a inventarului se constată o serie de bunuri în imobilul din Vaslui, bl. 125, sc. B, ap.11, imobil unde nu  a locuit defuncta.

La 14.12.2007 a decedat autorul F M; prin încheierea din 12.06.2003 a Judecătoriei Vaslui menţinută prin decizia civilă nr. 13/A/14.01.2004 a Tribunalului Vaslui, irevocabilă (filă 95 şi urm.) prin respingerea recursului, s-a stabilit cu autoritatea de lucru judecat că de pe urma defunctului FM au rămas moştenitorii ACM, FML (copiii din prima căsătorie) şi F AG, copil din căsătoria cu F G, în calitate de descendenţi de gradul I, cu o cotă succesorală de 1/3 din masă.

Cotele stabilite prin acea încheiere vizează un alt imobil dobândit prin moştenire legală de pe urma succesiunii defunctei FA, la care vin ACM şi A M L şi de pe urma succesiunii defunctului  F M la care vin cei doi şi FAG.

Din cererea introductivă precizată (fila 259) rezultă că HMM şi HM nu pretind vreun drept la succesiunea de pe urma defunctului FM.

În consecinţă excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamanţilor H M M şi H M cu privire la succesiunea autorului  H M va fi respinsă.

Excepţia prescrierii dreptului de opţiune succesorală a pârâtului FM L invocată la termenul din 26.02.2008 va fi respinsă.

Prin încheierea din 12.06.2003 a Judecătoriei Vaslui irevocabilă s-a stabilit cu autoritate de lucru judecat că pârâtul FML are calitate de moştenitor al autorului FM.

Pârâta ACM a motivat excepţia prescrierii dreptului de opţiune succesorală a pârâtului FML pe faptul că a încercat să dosească bunurile succesiunii prin vânzarea unui bun al succesiunii cu acte false, faptă pentru care a fost condamnat penal.

Din art. 703 Cod civil rezultă că erezii care au dat la o parte sau au ascuns bunurile unei succesiuni nu mai au facultatea de a se lepăda de dânsa şi nu pot lua nici o parte din lucrurile date la o parte sau ascunse.

Astfel, efectele acestor fapte constau în acceptarea forţată a moştenirii şi care presupune considerarea moştenitorului ca acceptant pur şi simplu şi decăderea moştenitorului din drepturile succesorale asupra bunurilor sustrase sau ascunse numai în raport cu comoştenitorii fraudaţi.

Prin sentinţa penală nr. 2836/25.10.2001 a Judecătoriei Vaslui, FM L a fost condamnat pentru faptele de a declara la Primărie că acesta împreună cu sora sa ACM sunt moştenitorii lui F M de a falsifica buletinul pârâtei A C M şi a încheia contract de vânzare-cumpărare având ca obiect imobilul situat în str. Vaslui, contract semnat de pârâtul F M L în calitate de vânzător şi numitul B V, în calitate de cumpărător.

Pârâtul FML care a săvârşit aceste fapte cu privire la un alt imobil decât cel ce face obiectul prezentului partaj este considerat că a acceptat pur şi simplu, ceea ce-i conferă calitatea procesuală pasivă.

Întrucât prin încheierea de admitere în principiu din 12.06.2003 a Judecătoriei Vaslui s-a stabilit cu autoritate de lucru judecat că pârâtul FM L are calitate de moştenitor legal al defunctului FM, rezultă că dreptul de opţiune s-a  exprimat în termen de 6 luni şi în cauză nu se mai poate analiza dacă dreptul de opţiune succesorală s-a exprimat în termen sau nu pentru că s-ar înlătura autoritatea de lucru judecat.

În consecinţă se va respinge excepţia prescrierii dreptului de opţiune succesorală.

Masa succesorală parţială a defunctului FM solicitată a fi partajabilă în prezenta cauză, este formată din: 5/8 din imobilul situat în Vaslui, (1/8= prin moştenire legală de la FG, ? întrucât este bun dobândit în timpul căsătoriei) şi din ?  din bunurile mobile (moştenite de la soţia sa).

În consecinţă reclamanta FAG are o cotă de 14/24 din imobil (3/8 dobândit prin moştenire de la mama sa, 5/24 dobândit prin moştenire de la tatăl său) iar fiecare dintre pârâţi ACM şi FML au câte o cotă de 5/24 din imobilul apartament.

Reclamanta FAG are o cotă de 10/12 din bunurile mobile iar fiecare dintre pârâţi are câte o cotă de 1/12 din acestea.

La formarea loturilor cu privire la imobil se va ţine seama de criteriile prevăzute de  art. 673 indice 9 Cod procedură civilă incidente în cauză, respectiv cota majorată a reclamantei - 14/24, faţă de cota  de 5/24 pe care o are pârâta A CM, împrejurarea că reclamanta nu are o locuinţă în proprietate spre deosebire de pârâta ACM - are în proprietate locuinţa situată în com. Muntenii de Jos (fila 63), împrejurarea că pârâta se află în străinătate de câţiva ani.

Îmbunătăţirile realizate de pârâtă la imobil sunt de o valoare redusă raportat la valoarea integrală a imobilului, respectiv de 3325,97 lei din valoarea actuală de vânzare a imobilului de 137.500 lei.

Acest drept de creanţă al pârâtei, singurul criteriu favorabil pârâtei, nu justifică atribuirea imobilului către aceasta.

În consecinţă se va atribui  reclamantei imobilul situat în, în valoare de 134174 lei (fără îmbunătăţirile evaluate de expert la valoarea de 3325,97 lei şi stabilite a fi realizate în perioada 1999 - 2007, după deschiderea celor 2 succesiuni).

Bunurile mobile reţinute în masă vor fi atribuite reclamantei întrucât aceasta are o cotă de 10/12 din aceste bunuri, majoră faţă de pârâţi, sunt bunuri de o valoare redusă necesare folosirii imobilului şi pentru că pârâta nu a solicitat atribuirea lor.

În temeiul art. 673 indice 10 alin. 4 Cod procedură civilă se va obliga reclamanta să achite fiecăruia dintre pârâţi sulte în cuantum de 28002 lei, corespunzătoare cotelor succesorale, şi se va stabili termen de 4 luni pentru achitarea acestei sulte.

Cererea reconvenţională formulată de pârâta ACM va fi admisă în parte.

Din expertiza în construcţii efectuat de expertul Boca Gheorghe din actele (fila 148 - 156) şi din declaraţiile martorului Ilie Constantin rezultă că pârâta A CM a făcut îmbunătăţiri la apartament după deschiderea celor două succesiuni, constând în montat uşă metalică, apometre, instalaţii pentru gaz.

Aceste îmbunătăţiri, împreună cu materialele necesare pentru realizarea acestor îmbunătăţiri, nu fac obiectul partajului succesoral, ci dau naştere dreptului de creanţă al pârâtei FCM, pe temeiul în drept îmbogăţire fără justă cauză.

Prin permisiunea de către reclamanţi a stăpânirii de către pârâtă a imobilului, reclamanta a recunoscut dreptul de creanţă al pârâtei.

Pârâta ACM a solicitat prin cererea reconvenţională partajarea pasivului succesoral.

Componenţa acestui pasiv a fost precizată la 14 februarie 2008 (prin precizări fila 256).

Astfel s-a precizat că pasivul succesoral este format din suma de :

1) 381 lei reprezentând impozit achitat în perioada 23.11.2003 - 23.10.2006

2) 1220 lei reprezentând cheltuieli aferente asociaţiei de proprietari achitate de pârâtă în perioada 17.11.2003 - 30.10.2006

3) cheltuieli cu apa şi canalizare, efectuate în perioada 15.03.2006 - 19.10.2006 (astfel cum sunt specificate în şedinţa publică din 26.02.2008.

Pasivul succesoral şi dreptul de creanţă este solicitat de la reclamanţii acceptanţi, astfel cum se precizează la termenul din 26 februarie 2008.

Din pasivul celor două succesiuni face parte exclusiv suma de 381 lei reprezentând impozit achitat de pârâta ACM în perioada 23.11.2003 - 23.10.2006.

Impozitul plătit de un moştenitor reprezintă o sarcină succesorală (conform art. 774 Cod civil) pentru că această obligaţie nu exista la data decesului în patrimoniile celor  doi moştenitori, ci se naşte în persoana moştenitorilor ulterior deschiderii succesiunilor.

Plata impozitului reprezintă cheltuielile pentru administrarea moştenirii, în care se includ taxe şi impozite pentru bunurile succesiunii.

Excepţia prescrierii  dreptului pârâtei ACM de a solicita impozit acumulat în perioada 23.11.2003 - 13.03.2004, va fi respinsă pentru că dreptul de regres al moştenitorului care a plătit peste cota sa, drept prescriptibil (conform deciziei Tribunalului Suprem nr.111/1978), este întrerupt prin recunoaşterea datoriei de către reclamanta acceptantă şi de pârâtul FM, recunoaştere rezultând din permisiunea ca pârâta ACM să posede bunul imobil succesoral.

Pârâta ACM a posedat imobilul până când reclamanta FAG a intrat în stăpânirea acestuia, în cursul prezentului proces.

În consecinţă se va respinge excepţia prescrierii dreptului la acţiune cu privire la  impozit.

Pârâta a făcut dovada achitării impozitului solicitat în valoare de 381 lei cu chitanţele (fila 226 - 230).

Reclamanta va fi obligată să achite pârâtei ACM pasivul succesoral în cuantum de 222,25 lei, calculată conform cotei succesorale asupra imobilului.

Din art. 778 şi 1053 alin. 1 Cod civil rezultă că moştenitorul „solvens” (care a plătit datoria succesiunii poate cere de la comoştenitori partea ce fiecare dintre ei era obligat a plăti.

Cheltuielile aferente asociaţiei de proprietari şi cu apa şi canalizare nu reprezintă pasiv succesoral pentru că nu reprezintă datorie, care  exista în patrimoniul defuncţilor, şi nici sarcina succesorală întrucât nu este necesară pentru administrarea bunurilor succesorale.

Aceste cheltuieli au fost pentru asigurarea confortului pârâtei care a locuit  în imobil şi nu pentru administrarea bunului. Tribunalul Suprem a stabilit prin decizia nr. 111/1978 că reprezintă pasiv succesoral cheltuieli de înmormântare, impozite şi taxe.

Cererea de obligare a reclamanţilor la cheltuielile cu asociaţia, achitate de pârâtă în perioada 17.11.2003 - 13.03.2004 sunt prescrise pentru că cererea reconvenţională a fost depusă la 13.03.2007 (fila 70).

Cu actele depuse, pârâta a făcut dovada că a achitat suma de 210 lei pentru perioada 17.11.2003 - 13.03.2004.

Dreptul la acţiune este prescris pentru această sumă conform art. 3 alin.1 Decret 167/1958.

Cererea reconvenţională de obligarea reclamanţilor acceptanţi la plata creanţei de 1010 lei reprezintă cheltuieli la asociaţia de proprietari şi a creanţei, reprezentând cheltuieli cu apa pentru perioada 15.03.2006 - 17.10.2006 - se va respinge ca neîntemeiată pentru că acesta nu reprezintă pasiv succesoral iar reclamanţii nu au obligaţia de a le suporta, ci beneficiarii prestărilor, respectiv pârâta care a locuit în imobil.

În consecinţă a admis în parte cererea reconvenţională, a admis în parte acţiunea.

În temeiul art. 274 Cod procedură civilă a obligat reclamanta să achite pârâtei ACM cheltuielile de judecată şi a compensat diferenţa de 220,6 lei.

Cererea reclamanţilor HMM şi HM de acordare a cheltuielilor de judecata a respins  iar capătul accesoriu are soarta principalului.

Împotriva acestei sentinţe au declarat apel  pârâta ACM

şi reclamanţii HAG, HM, HMM, criticând-o pentru netemeinicie şi nelegalitate.

Apelanta ACM critică sentinţa  pentru următoarele motive.

1.în mod greşit instanţa de fond respinge  excepţia prescripţiei dreptului de opţiune succesorală a lui FML la succesiunea lui FM deoarece acesta este străin de succesiune c a urmare a faptului că a dosit din bunurile succesorale.

Instanţa de fond s-a pronunţat asupra excepţiei lipsei calităţii procesuale active a lui FML pe care apelantul nu a invocat-o  şi a omis să se pronunţe asupra cererii referitoare la  pierderea calităţii de moştenitor al acestui pârât, situaţie în care impune casarea cu trimitere spre rejudecare.

2. În mod greşit instanţa a stabilit cotele ce se cuvin moştenitorilor. Acestea urmează să fie refăcute în cazul în care se va constata că pârâtul F M este străin de succesiune.

3. În mod greşit în masa de împărţit au fost incluse bunurile mobile enumerate în dispozitiv pentru că s-a făcut dovada că acestea au o vechime  considerată în timp ceea ce a  dus la degradarea lor, iar pe de altă parte  susţine apelantul că a probat că au fost lăsate în imobilul în care a locuit când erau copii şi  au fost parte din ele distruse ca urmare a uzurii, iar o parte, lăsate în grija lui FML, au fost risipite.

Instanţa s-a mărginit în a le enumera fără să le individualizeze ca valoare de sine stătătoare şi raportat acestui criteriu, loturile sunt alcătuite fără a se raporta la valorile reale ale bunurilor.

3. Greşit  a fost respinsă şi cererea sa de plată a dreptului de creanţă în sumă de 1010 lei reprezentând cheltuieli la asociaţiile de proprietari şi la apă şi gunoi, iar motivarea este greşită deoarece aceste cheltuieli includ în sarcinile  moştenitorii şi trebuie să fie suportate în mod egal de moştenitori.

Apelanţii HAG, HM, HMM, critică sentinţa  pentru următoarele motive:

1.Greşit prima instanţă a admis excepţia  lipsei calităţii procesuale active a reclamanţilor HM şi M  pentru că nu au acceptat succesiunea defunctei F G, bazându-se doar pe depoziţia martorei Ş E şi înlăturând ca nerelevante pe cele ale martorilor D M şi I C. Susţin apelanţii că declaraţia martorei Ş E este ambiguă ţi neconcludentă.

Instanţa a înlăturat de la moştenire pe aceşti doi reclamanţi fără a avea suficiente probe care coroborate să conducă la concluzia că aceştia nu au acceptat succesiunea în mod tacit. Nu s-a avut  în vedere modalitatea în care pârâta a intrat în posesia apartamentului, că s-a folosit de starea de minoritate  a succesoarei FA asupra cărei a săvârşit ulterior violenţe ce au dus la ridicarea tutelei, ca între reclamanţi şi tatăl acestora, F M, a existat din totdeauna o stare conflictuală care a împiedicat o bună convieţuire între aceştia şi s-a soldat cu înlăturarea prin violenţă a reclamanţilor de la o eventuală folosire a bunurilor moştenirii. Mai susţin apelanţii că la decesul lui F G, copii acesteia aveau o vârstă fragedă  şi chiar dacă la scurt timp au devenit majori nu au avut posibilitatea reală de a –şi  manifesta voinţa de a accepta succesiune.

2. Instanţa trebuia să includă în masa succesorală toate bunurile mobile identificate de expert conform bunurile mobile identificate de expert conform listei(un număr de 29 obiecte) precum şi un număr de opt obiecte luate de pârâta AC din imobil. Se solicită includerea în masa de  împărţit a tuturor bunurilor evidenţiate de expert de la punctele B1 şi B2.

3.În mod greşit instanţa atribuie toate bunurile mobile către reclamantă cu obligarea acesteia la sultă, deşi exista posibilitatea să fie împărţite în natură după cotele cuvenite.

Apelurile sunt neîntemeiate  pentru considerentele pe care le vom expune în continuare:

Calitatea procesuală activă  a reclamanţilor HM şi HM a fost analizată de prima instanţă în baza probatoriului administrat la fond şi în mod corect a fost admisă excepţia lipsei calităţii lor procesual active motivat de faptul că aceştia  nu au acceptat succesiunea mamei lor în termenul prevăzut de lege. La data decesului lui FG, apelanta HM era majoră şi nu mai locuia cu mama sa aşa cum a declarat chiar martora Ş E. În privinţa apelantului H M, aşa  cum arată şi instanţa de fond, termenul de opţiune succesorală s-a suspendat până la majorat. Începând cu data de 15 mai 1996(dată la care acesta a împlinit vârsta de 18 ani) acesta nu a efectuat acte de acceptare tacită sau expresă a moştenirii.

Depoziţia martorei ŞE este nerelevantă sub acest aspect.

Starea conflictuală dintre reclamanţii şi pârâta ACM nu reprezintă un impediment absolut pentru ca apelanţii să accepte succesiunea.

Motivele 2 şi 3 de apel sunt neîntemeiate.

Corect  au fost incluse în masa de succesorală doar acele bunuri mobile care au fost vizualizate de către expertul merceolog şi care au fost confirmate prin declaraţii de martori că au aparţinut defunctei FG.

Pretenţia reclamanţilor de a fi incluse în masa de împărţit şi bunurile mobile evidenţiate de expert la punctul B1 şi B2 nu poate fi admisă deoarece  nu s-a probat că acestea au aparţinut cu certitudine defuncţilor şi că o parte ar fi fost luate de pârâta AC.

Având în vedere cota majorată a reclamantei HAG, faptul că i-a fost atribuit apartamentul în care se găseau bunurile mobile şi că o perioadă de timp s-a folosit de aceste bunuri, constituie criterii care justifică atribuirea reclamantei menţionate, a tuturor bunurilor mobile.

În raport de încheierea din 12.06.2003 şi a sentinţei penale nr. 2836/25.10.2001, instanţa de fond era obligată să constate că pârâtul FM L are calitate de moştenitor a defuncţilor săi părinţi. În consecinţă, în mod  legal instanţa de fond a respins excepţia prescrierii dreptului de opţiune succesorală invocată la  judecata în primă instanţă a cauzei de către apelanta-pârâtă A CM.

Instanţa de prim grad nu s-a pronunţat pe altceva decât s-a cerut aşa cum susţine apelanta ACM şi  totodată a răspuns atât prin dispozitiv cât şi prin considerente la toate excepţiile invocate de această apelantă.

Includerea în masa succesorală a bunurilor mobile are la bază materialul probator al cauzei,  iar faptul că o parte din bunuri sunt degradate nu reprezintă un motiv pentru a le înlătura din masă, fiind avută în vedere valoarea reală a acestor bunuri astfel cum a fost determinată de expert în raportul de expertiză.

Cheltuielile la asociaţia de proprietari şi cele reprezentând c/val. serviciilor de furnizare a apei şi de salubritate au fost făcute în perioada în care apelanta AC a folosit în exclusivitate imobilul succesoral şi ca atare ea trebuie să le plătească,  neputând fi incluse în pasivul succesoral.

Pentru motivele expuse, tribunalul în baza art. 296 Cod propc. Civilă va respinge ca neîntemeiate apelurile declarate  de HAG, HMM, HM şi ACM împotriva sentinţei civile nr. 876 din 04.03.2008 pronunţată de Judecătoria Vaslui pentru care o păstrează.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge apelurile declarate de HAG, HM, HMM, ACM împotriva sentinţei civile nr. 876 din 4 martie 2008 pronunţată de Judecătoria Vaslui, pe care o păstrează.

Definitivă.

Cu recurs în 15 zile de la comunicare.

Pronunţată în şedinţa publică , azi 20 Ianuarie 2009.

Domenii speta

Spete similare