Prestaţie tabulară

Pe rol fiind judecarea apelului declarat de apelanta-reclamantă V.C. senior, împotriva sentinţei civile nr. 502 din data de 07 aprilie 2009, pronunţată de Judecătoria Sighişoara în dosarul nr. 436/308/2008.

La apelul nominal făcut în şedinţa publică  se constată lipsa părţilor.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei după care:

Mersul dezbaterilor şi susţinerile în fond ale părţilor au fost consemnate în încheierea de şedinţă din data de 10 decembrie 2009, încheiere ce face parte integrantă din prezenta, când s-a dispus amânarea pronunţării deciziei pentru data de 17 decembrie 2009, respectiv 23 decembrie 2009.

T R I B U N A L U L

Prin sentinţa civilă nr. 502/7 aprilie 2009 pronunţată de Judecătoria  Reghin  în dosarul nr. 436/308/2008  a fost admisă excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamantei V.C. junior  şi a fost respinsă acţiunea formulată de această reclamantă în contradictoriu cu  pârâta T.G. ;  au fost respinse capetele de cerere formulate de reclamanta V.C. junior în contradictoriu cu pârâta T.G.  având ca obiect obligarea pârâtei la restituirea de trei ori a contravalorii  preţului şi la plata sumei de 28000 lei contravaloare investiţii ; a fost  admisă  excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a reclamantei V.C. junior cu privire la capătul din cererea reconvenţională  formulat de pârâta reclamantă reconvenţională T.G. având ca obiect constatarea nulităţii absolute a contractului de vânzare – cumpărare  provizoriu din data de 18.03.1996 ca fiind introdus împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă;  s-a dispus admiterea în parte a cererii reconvenţionale  formulată de pârâta reclamantă reconvenţională T.G. în contradictoriu cu reclamanta V.C. junior şi s-a dispus evacuarea pârâtei  din apartamentul nr. 9 situat în Sovata , str. M. Eminescu , bl. D1 , înscris în Cf nr. 5235 /XI Sovata; a fost admisă cererea reconvenţională  formulată de pârâta T.G.  în contradictoriu cu pârâta V.C. senior  şi s-a constatat ca fiind nul absolut contractul de vânzare – cumpărare provizoriu încheiat la data de 18.03.1996 încheiat între R.A. şi V.C.  senior cu privire la imobilul apartament nr. 9 situat în Sovata , str. M. Eminescu , bl. D1 şi s-a dispus evacuarea pârâtei din acest apartament , cu obligarea pârâtelor la plata cheltuielilor de judecată în favoarea reclamantei reconvenţionale .

Pentru a pronunţa această hotărârea , prima instanţă a reţinut că  numita R.A. -  în calitate de proprietară tabulară a imobilului înscris în CF nr. 5235/IX Sovata , a încheiat la data de 18.03.1996 contractul de vânzare – cumpărare provizoriu cu cumpărătoarea V.C. senior  , din preţul stabilit de 8.000.000 lei  la data încheierii actului fiind achitată suma de 2.000.000 lei ,  ulterior a mia fost achitată suma de 2.000.000 lei , rămânând neachitată o diferenţă de 4.000.000 lei  .

În urma decesului lui R.A. , survenit la data de 25.03.1996  , aveau calitatea de moştenitori  fiicele acesteia : T.G.  şi P.A. Viktoria – fiecare în cotă de 1 parte - aceasta din urmă donând cota sa de proprietatea în favoarea  lui T.G.  , dreptul de proprietate al acesteia  fiind înscris în cartea funciară .

Întrucât , după cum a precizat reclamanta Vonea  Carolina junior , ea a fost cea care a formulat  cererea de chemare în judecată , şi întrucât contractul de vânzare- cumpărare provizoriu  nu a fost încheiat de aceasta ci de V.C. senior , instanţa a admis atât lipsa calităţii procesuale a acesteia  ca şi excepţia lipsei calităţii procesuale  pasive  în ceea ce priveşte cererea reconvenţională  având ca obiect constatarea nulităţii absolute a contractului de vânzare – cumpărare .

În ceea ce priveşte validitatea convenţiei încheiate la data de 18.03.1996 , instanţa a constatat că acest contract nu a fost  semnat de proprietara tabulară a imobilului  , fără a reieşi că persoana care era semnată a fost mandatată de către proprietara tabulară , iar înscrisul nu a fost acceptat nu nici unul dintre moştenitorii legali ai numitei R.A. , astfel că actul nu le este opozabil .  Totodată instanţa de fond a arătat că , întrucât lipsa semnăturii vânzătorului echivalează cu lipsa consimţământului , acest contract este lovit de nulitate absolută. Ca urmare a acestei nulităţi , nu poate produce efecte nici clauza privitoare la cazul în care contractul va fi cerut să fie anulat „cel în cauză ca plăti de trei ori contravaloarea” .

Referitor la contravaloarea investiţiilor pe care reclamanta V.C. junior a susţinut că le-a făcut la imobil , instanţa a constatat că nu s-a făcut dovada realizării unor astfel de investiţii .

Întrucât reclamantele V.C. junior  şi V.C. senior ocupă  imobilul fără a deţine un titlu valabil  , s-a apreciat ca fiind întemeiată cererea de evacuare  formulată de T.G. , proprietara tabulară a imobilului .

Totodată instanţa a făcut aplicarea prevederilor art. 274 Cod de procedură civilă .

Împotriva acestei hotărâri a declarat apel pârâta V.C. senior , solicitând admiterea apelului , desfiinţarea  în întregime a sentinţei atacate  şi trimiterea cauzei spre rejudecare , cu cheltuieli de judecată .

Se arată în motivarea apelului  că între apelantă şi numita R.A. a fost încheiat la data de 18.03.1996  contractul de vânzare- cumpărare provizoriu în ceea ce priveşte apartamentul nr. 9 situat în Sovata , str. M. Eminescu , bl. D1 , înscris în Cf nr. 5235 /XI Sovata.  Întrucât R.A. era bolnavă la momentul încheierii convenţiei  , părţile au convenit ca  fiica acesteia – T.G.  să preia contravaloarea preţului şi să semneze în locul mamei sale . la şapte zile după încheierea contractului , R.A. a decedat , iar pârâta a fost cea care a încasat suma de 2.000.000 lei .

Apelanta , considerându-se proprietară , a făcut reparaţiile de rigoare la imobil  , având acordul moştenitorilor fostei proprietare tabulare  , care de altfel timp de 12 ani nu au făcut nici un demers pentru a intra în posesia apartamentului . În ceea ce priveşte investiţiile făcute , se arată că  în faţa primei instanţe  , întrucât nu a beneficiat de asistenţă juridică  , apelanta nu a cunoscut faptul că avea obligaţia de a face dovada privitor la acestea .

În drept au fost invocate prevederile  art. 282 -298  , art. 304 pct. 8 Cod de procedură civilă  .

Intimata T.G.  nu a formulat întâmpinare , însă prin concluziile scrise  depuse  a solicitat respingerea apelului  , arătând în primul rând că V.C. senior nu a formulat nici o acţiune în contradictoriu cu intimata, ci a avut doar calitatea de pârâtă  în acţiunea reconvenţională promovată de T.G.  . Cu privire la această cererea reconvenţională , se arată că  prima instanţă a reţinut corect că  lipseşte consimţământul vânzătoarei R.A. – care nu a semnat convenţia ; de asemenea  că nu intimata a fost cea care a semnat acest act , întrucât la momentul respectiv nici nu se afla în ţară .

Examinând legalitatea şi temeinicia hotărârii primei instanţe sub aspectul motivelor de apel, a apărărilor formulate prin întâmpinare şi în considerarea caracterului devolutiv  al apelului consacrat de dispoziţiile art. 294, 295 Cod de procedură civilă , tribunalul apreciază că apelul este  nefondat pentru următoarele considerente :

În ceea ce priveşte  susţinerile apelantei privitoare la faptul că nu s-a făcut dovada în faţa primei instanţe a contravalorii investiţiilor efectuate în cauză , tribunalul reţine că apelanta nu a  formulat în faţa primei instanţe o cerere referitoare la obligarea pârâtei intimate  în acest sens , prin urmare , cum reclamanta V.C. junior a fost cea care a formulat un asemenea  petit , iar aceasta nu a înţeles să apeleze hotărârea primei instanţe ,  în cauză  sunt incidente  prevederile art. 294 alin.1 teza I  Cod de procedură civilă  ,  potrivit cărora în apel nu se poate schimba  calitatea părţilor . Cum apelanta nu a avut calitatea  de reclamantă în ceea ce priveşte cererea de obligare a pârâtei intimate la plata contravalorii investiţiilor la imobil , aceasta nu poate  formula în apel critici cu privire la acest petit . 

În ceea ce priveşte nulitatea contractului de vânzare – cumpărare provizoriu , apelanta nu contestă că acesta nu a fost semnat de proprietara tabulară R.A. , ci  doar a susţinut că  intimata a fost cea a semnat acest contract şi a primit şi contravaloarea preţului .

Intimata a respins aceste susţineri  , afirmând că la data încheierii convenţiei nu se afla în ţară (sens în care a depus la dosarul cauzei copie a paşaportului ) şi de asemeni a contestat faptul că ar fi semnat convenţia .

După cum a reţinut şi prima instanţă , lipsa consimţământului unei părţi cocontractante atrage nulitatea convenţiei, iar în cauză , consimţământul vânzătoarei nu a fost exteriorizat ( prin semnarea contractului ) astfel că , având în vedere şi natura convenţiei , nu se poate  prezuma existenţa acestuia .

Buna credinţă invocată de apelantă  ( respectiv faptul că nu a cunoscut  necesitatea  unui mandat al vânzătoarei  dat persoanei care a semnat convenţie ) este de asemenea de natură a suplinii lipsa consimţământului  , de asemeni , faptul că  intimata ar fi primit suma de bani reprezentând contravaloarea preţului stabilit nu are valoare confirmativă a unui înscris nul de drept .

Pe de altă parte, chiar dacă reclamanta reconvenţională intimată în cauză , în calitate de succesoare a mamei sale poate fi considerată ca având cauză în ceea ce priveşte obligaţiile  asumate de antecesoarea sa , aceasta nu poate fi ţinută decât pentru obligaţii ce rezultă dintr-un contract valid  , ori în cauză , după cum a constatat şi prima instanţă , contractul în cauză  este lovit de nulitate absolută şi nu este apt de a produce efecte .

În consecinţă , pentru considerentele mai sus expuse , tribunalul conchide că prima instanţă a pronunţat o hotărârea legală şi temeinică , şi pe cale de consecinţă , în temeiul prevederilor art. 296 Cod de procedură civilă , va respinge ca nefondat apelul formulat de pârâta reconvenţională  V.C. senior .

PENTRU ACESTE MOTIVE,  ÎN NUMELE LEGII  HOTĂRĂŞTE

Respinge apelul  formulat de  apelanta V.C. senior, domiciliată în Sovata, str. M.Eminescu, nr.D1, ap.9, jud.Mureş, împotriva sentinţei civile nr. 502 din data de 07 aprilie 2009, pronunţată de Judecătoria Sighişoara în dosarul nr. 436/308/2008.

Obligă apelanta la plata către intimata Tinca Gabriella a sumei de 1500 lei cheltuieli de judecată.

Cu drept de recurs în 15 zile de la comunicare.

Pronunţată în şedinţa publică azi 23 Decembrie 2009. 

Domenii speta

Spete similare