Negravarea situatiei in propria cale de atac. Principiul „non reformatio in pejus” se aplică inclusiv în etapa rejudecării ca urmare a admiterii căii de atac.

Decizie 793/R din 13.10.2009


Din coroborarea dispoz. art. 315 alin. ultim cu cele ale art. 296 C.pr.civ. rezulta ca recurentului nu i se poate crea în propria cale de atac o situatie mai grea decât aceea din hotarârea atacata. Partea care ataca o hotarâre trebuie sa beneficieze de garantia ca demersul sau nu va avea ca rezultat înrautatirea propriei situatii nu doar în cadrul judecarii respectivei cai de atac, ci si în etapele procesuale subsecvente admiterii caii de atac, care nu sunt altceva decât efectul initiativei pe care a avut-o partea prin exercitarea caii de atac.

Decizia civila nr.793 /R din 13.10.2009.

Prin sentinta civila nr. 1429/10 iunie 2009 a Judecatoriei Viseu de Sus s-a respins plângerea formulata de I. G., în contradictoriu cu intimatele Comisia locala Borsa, Comisia Judeteana Maramures pentru stabilirea dreptului de proprietate privata asupra terenurilor si Orasul Borsa, prin Primar.

În considerentele sentintei s-a retinut ca prin cererea adresata Comisiei Locale Borsa, înregistrata sub nr. 127/08.09.2005, petentul a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate asupra suprafetei de 15 ha teren agricol si 10 ha teren cu vegetatie forestiera, situat în locul denumit *Dealul Bradului* si *Cornedei*, dupa autoarea K.N., casatorita I.

Comisia Locala a formulat o propunere de invalidare, retinându-se ca petentul nu a dovedit rudenia dupa autoarea invocata, iar prin Hotarârea nr.1915/C/2007 Comisia Judeteana  a respins contestatia depusa de petent, cu motivarea ca nu s-a facut dovada dreptului de proprietate privind terenul solicitat peste suprafata de 1,01 ha.

Pentru dovedirea dreptului de proprietate al autoarei deposedate , petentul a depus extrasul c.f. 3760, nr. top. 7328, (f. 60 din dosarul initial) conform caruia autoarei îi revine cota de 4/2016 parte din muntele *Dealul Bradu*. Petentul a depus o expertiza extrajudiciara (f. 8) conform careia suprafata de teren cu vegetatie forestiera cu vârsta aproximativa de 120 de ani, corespunzatoare c.f. 3760 , nr. top. 7328 este de 620,9 ha. Aceluiasi c.f. îi corespunde si suprafata de 87, 63 ha pasune alpina.

Calculând cota de 4/2016, autoarei deposedate îi revine suprafata de 0.08 ha padure si 0,17 ha teren de natura pasune alpina. Asa cum s-a retinut, Comisia judeteana a validat cererea petentului pentru suprafata de 1,01 ha.

De fapt hotarârea atacata de catre petent priveste doar teren cu vegetatie forestiera astfel ca acesta se va putea îndrepta eventual cu plângere la instanta doar dupa darea unei solutii de catre Comisia judeteana.

În consecinta petentul nu face dovada dreptului de proprietate peste suprafata validata.

Fata de aceasta situatie nu este întemeiat nici petitul privind anularea , în parte, Titlului de proprietate eliberat în favoarea Orasului Borsa. Oricum prin HCL 7/2009 terenul reconstituit orasului a fost cuprins în domeniul public al acestuia, astfel ca pâna nu se anuleaza hotarârea consiliului si respectiv hotarârea guvernului referitoare la acest teren, titlul de proprietate nu poate fi anulat. În conformitate cu art. 11 al.1 si 2 din L.213/1998, bunurile din domeniul public sunt inalienabile, insesizabile si imprescriptibile.

Prin actele de stare civila depuse la dosarul cauzei petentul a dovedit descendenta dupa autorul indicat.

Împotriva acestei hotarâri a declarat recurs petentul solicitând casarea sentintei si trimiterea cauzei spre rejudecare primei instante.

În motivarea cererii de recurs s-a aratat ca instanta nu s-a pronuntat asupra petitului de anulare a titlului de proprietate atacat prin precizarea de actiune depusa la dosarul cauzei. Pe de alta parte, cauza fiind în rejudecare în urma admiterii recursului petentului, prima instanta nu putea sa-i agraveze acestuia situatia prin respingerea plângerii, fiind tinuta sa dea o hotarâre de admitere cel putin în parte a plângerii.

În drept s-au invocat prev. art. 304 pct. 7,8,9 C.pr.civ.

Prin întâmpinarea depusa la dosarul cauzei (f. 11) intimata Comisia locala de fond funciar Borsa s-a opus admiterii recursului, aratând ca solutia primei instante este temeinica si legala.

Intimata Comisia judeteana de fond funciar Maramures, desi legal citata, nu si-a exprimat pozitia procesuala cu privire la recursul declarat în cauza.

Recursul este fondat.

Sentinta atacata a fost pronuntata în urma unei trimiteri spre rejudecare a cauzei ca efect al admiterii recursului declarat de catre petent împotriva solutiei anterior pronuntata de Judecatoria Viseu de Sus în cauza.

Din coroborarea dispoz. art. 315 alin. ultim cu cele ale art. 296 C.pr.civ. rezulta ca recurentului nu i se poate crea în propria cale de atac o situatie mai grea decât aceea din hotarârea atacata. Principiul „non reformatio in pejus” se aplica inclusiv în etapa rejudecarii ca urmare a admiterii caii de atac. Partea care ataca o hotarâre trebuie sa beneficieze de garantia ca demersul sau nu va avea ca rezultat înrautatirea propriei situatii nu doar în cadrul judecarii respectivei cai de atac, ci si în etapele procesuale subsecvente admiterii caii de atac, care nu sunt altceva decât efectul initiativei pe care a avut-o partea prin exercitarea caii de atac.

În speta se constata ca, initial, prin sentinta civila nr. 1648/12.06.2008 a Judecatoriei Viseu de Sus, plângerea petentului a fost admisa în parte, recunoscându-i-se acestuia îndreptatirea la reconstituire pentru suprafata de 10 ha teren cu vegetatie forestiera.

Aceasta sentinta a fost casata prin decizia civila nr. 1394/R/10.12.2008 a Tribunalului Maramures si cauza trimisa spre rejudecare primei instante, urmare a recursului declarat de însusi petentul. (Hotarârea nu a fost atacata si de comisii).

Conform principiului „non reformatio in pejus” prima instanta era obligata sa recunoasca pretentiile petentului cel putin în limita a 10 ha teren cu vegetatie forestiera, atât cât a obtinut acesta prin sentinta casata.

Dincolo de aceasta suprafata petentul nu-si justifica admiterea în totalitate a plângerii, în primul rând pentru ca nu dovedeste o suprafata mai mare si nu a solicitat prin cererea de reconstituire adresata comisiei decât 10 ha teren cu vegetatie forestiera (restul suprafetei de 15 ha fiind solicitat ca teren agricol). Cu privire la terenul agricol s-a pronuntat sau urmeaza a se pronunta o hotarâre de catre Comisia judeteana de fond funciar. Hotarârea nr. 1915/C/17.12.2007 a Comisiei judetene de fond funciar Maramures, atacata de catre petent prin plângerea ce face obiectul cauzei de fata, vizeaza doar terenul cu vegetatie forestiera si doar sub aspectul acestei categorii de terenuri are instanta  caderea a se pronunta.

Solicitarea recurentului de casare si trimitere a cauzei spre rejudecare este neîntemeiata, întrucât în cauza nu se regaseste nici unul dintre cazurile de casare cu trimitere.

Contrar celor sustinute de recurent, prima instanta aratând în dispozitiv ca respinge plângerea a înteles sa se pronunte asupra actiunii petentului cu toate petitele ei. Aceste aspect rezulta inclusiv din faptul expunerii de catre prima instanta a considerentelor de fapt si de drept ce au fundamentat respingerea petitului de anulare a titlului de proprietate.

Având în vedere ca plângerea petentului se admite doar pentru terenul de la locul numit „Dealul Bradului” si nu pentru cel cuprins în titlul de proprietate emis în favoarea Orasului Borsa, demersul petentului de atacare a titlului unitatii administrativ teritoriale este lipsit de interes.