Plângere împotriva rezoluţiei de neîncepere a urmăririi penale dată de procuror. Modificarea temeiului de drept a soluţiei de scoatere de sub urmărire penală a învinuitului.

În conditiile în care se constata lipsa unuia dintre elementele constitutive ale infractiunii, temeiul de drept în baza caruia se dispune scoaterea de sub urmarire penala a învinuitului este cel prevazut de art. 10 lit. d din Codul de procedura penala, si nu acela prevazut de art. 10 lit. b1 din Codul de procedura penala.

Prin sentinta penala nr. 1989/04.11.2009 a Judecatoriei Baia Mare a fost respinsa ca nefondata plângerea formulata de petentul D.T., împotriva ordonantei nr. 3259/P/2007 din data de 22.09.2008 a Parchetului de pe lânga Judecatoria Baia Mare.

Instanta  a constatat ca prin ordonanta atacata s-a dispus scoaterea de sub urmarire penala a petentului D.T., sub aspectul savârsirii infractiunilor prevazute de art. 217 alin. 1 Cod penal si art. 320 Cod penal, fiindu-i aplicata sanctiunea amenzii cu caracter administrativ în cuantum de 600 RON,  în sarcina acestuia retinându-se în esenta, ca în cursul anului 2007 s-a racordat la o conducta de apa în mod abuziv, ceea ce a dus la diminuarea debitului de apa la locuinta partii vatamate.

În raport de aceste aspecte, instanta  a apreciat ca în mod întemeiat s-a constatat prin ordonanta nr. 3259/P/2007 din data de 22.09.2008 a Parchetului de pe lânga Judecatoria Baia Mare ca nu sunt întrunite elementele constitutive ale infractiunii de distrugere, prevazuta de art. 217 Cod penal iar fapta de tulburare a folosirii locuintei, prevazuta de art. 320 Cod penal nu prezinta gradul de pericol social al unei infractiuni, fiind incidente dispozitiile art. 181 Cod penal.

Prin decizia penala nr. 15/R din 21 ianuarie 2010, Tribunalul Maramures a admis recursul declarat de învinuitul D.T., a casat în întregime sentinta instantei de fond si rejudecând cauza, a admis în temeiul art. 2781 alin.8 lit. b din Codul de procedura penala plângerea formulata de învinuit împotriva ordonantei nr. 3529/P/2007 data de Parchetul de pe lânga Judecatoria Baia Mare la data de 22.09.2008, a desfiintat în parte aceasta ordonanta dispunând schimbarea temeiului de drept al solutiei de scoatere de sub urmarire penala a învinuitului pentru savârsirea infractiunilor prev. de art. 217 alin. 1 Cod penal si art. 320 din Codul penal, în cel prevazut de art. 11 pct. 2 lit. b raportat la art. 10 lit. d Cod procedura penala. S-au înlaturat dispozitiile de aplicare a amenzii cu caracter administrativ si de obligare a învinuitului la plata cheltuielilor judiciare.

În considerentele deciziei de casare, tribunalul a retinut ca probele administrate au confirmat împrejurarea ca partea vatamata C.I. si învinuitul D.T. sunt vecini, imobilul primului fiind situat în comuna Bicaz, sat Corni, nr. 97, mai sus (în amonte) fata de imobilul celui de-al doilea, în aceeasi localitate la nr. 95 între parti a existat o situatie tensionata cauzata de neîntelegeri legate de modul de folosire a surselor de apa din zona.

În concret, în anul 1974, partea vatamata C.I. a construit o conducta de alimentare cu apa a locuintei sale, iar în cursul anului 2007, învinuitul D.T. a efectuat lucrari de racordare la aceasta. Din declaratia învinuitului si a martorului L.D.A. a rezultat ca sapaturile si racordarea efectiva au fost efectuate de martor si de numitul O.M., în perioada în care imobilul era în folosinta si locuit de învinuit.

Potrivit procesului-verbal din data de 12.11.2007, agentul de politie care s-a deplasat la locuinta partii vatamate în urma plângerii formulate de aceasta, a constatat ca instalatiile sanitare nu functionau din cauza presiunii scazute a apei, determinata de racordarea învinuitului la conducta de apa (f. 12 dosar urmarire penala).

În raport de aceasta situatie de fapt, solutia de scoatere de sub urmarire penala a învinuitului D.T., dispusa prin ordonanta nr. 3259/P/2007 din data de 22.09.2008 a Parchetului de pe lânga Judecatoria Baia Mare, desi corecta, nu a fost dispusa în considerarea temeiului legal corespunzator.

Astfel, prin ordonanta atacata, desi s-a retinut în mod corect ca prin fapta învinuitului nu s-a produs distrugerea, degradarea sau aducerea în stare de neîntrebuintare a conductei, lipsind latura obiectiva a infractiunii de distrugere, prevazuta de art. 217 Cod penal, scoaterea de sub urmarire penala s-a dispus în temeiul art. 10 lit. b Cod procedura penala, apreciindu-se ca fapta este de natura civila.

Or, în mod evident, în urma constatarii neîndeplinirii elementelor constitutive ale infractiunii de distrugere, prevazuta de art. 217 Cod penal, solutia de scoatere de sub urmarirea penala trebuie dispusa în baza art. 10 lit. d Cod procedura penala, acest temei nefiind de natura sa excluda posibilitatea partii vatamate de a-si valorifica eventualele pretentii pe cale civila.

În ceea ce priveste infractiunea de tulburare a folosirii locuintei, prevazuta de art. 320 Cod penal, prin ordonanta atacata s-a apreciat ca sunt întrunite elementele constitutive ale acesteia, însa având în vedere modul si împrejurarile comiterii, persoana si conduita învinuitului, s-a constatat ca s-a adus o atingere minima valorilor sociale ocrotite de legea penala, faptei lipsindu-i gradul de pericol social al unei infractiuni. Pe cale de consecinta, în considerarea dispozitiilor art. 10 lit. b1 Cod procedura penala s-a dispus scoaterea de sub urmarirea penala a învinuitului, acestuia fiindu-i aplicata sanctiunea amenzii cu caracter administrativ în cuantum de 600 RON.

Or, potrivit art. 320 Cod penal, cerinta esentiala pentru întrunirea elementelor constitutive ale acestei infractiuni sub aspectul elementului material este ca tulburarea folosintei locuintei sa se produca în mod repetat.

În cauza de fata, singura proba administrata în sensul constatari existentei unei tulburari a folosintei locuintei de catre partea vatamata a constat în procesul-verbal din data de 12.11.2007, prin care s-a constatat, într-o singura împrejurare, ca instalatiile sanitare din locuinta acesteia nu functionau corespunzator din cauza presiunii scazut a apei, fara a se determina existenta unei legaturi de cauzalitate în raport de faptele savârsite de învinuit.

În aceste conditii, tribunalul retine ca temeiul de drept în baza caruia trebuie dispusa scoaterea de sub urmarirea penala a învinuitului era cel prevazut de art. 10 lit. d Cod procedura penala, privind lipsa unuia din elementele constitutive ale infractiunii, iar nu cel prevazut de art. 10 lit. b1 Cod procedura penala raportat la art. 181  Cod penal.

În consecinta, având în vedere cele expuse mai sus dar retinând si faptul ca o solutie vizând completarea probatiunii ar încalca principiul "non reformatio inpejus" si în considerarea deciziei nr. 44/2008 a Înaltei Curti de Casatie si Justitie, tribunalul a admis recursul declarat de învinuit, a casat în întregime sentinta instantei de fond si, dupa admiterea plângerii, în conditiile art. 2781 alin. 8 lit. b din Codul de procedura penala  a defiintat în parte rezolutia si a dispus schimbarea temeiului de drept al solutiei de scotere de sub urmarire penala a învinuitului pentru cele doua infractiuni, în acela prev. de art. 11 pct. 1 lit. b Cod procedura penala raportat la art. 10 lit. d Cod procedura penala.

Domenii speta

Spete similare