Acţiune în anulare a hotărârii aga

Nr. Operator: 2443

ROMÂNIA

TRIBUNALUL GORJ

SECŢIA COMERCIALĂ

Completul compus din:

PREŞEDINTE Mădălina Lungănoiu

Grefier Constanţa Ghiţu

Pe rol fiind pronunţarea asupra dezbaterilor care au avut loc în şedinţa publică din 25.11.2009, în cauza privind pe reclamanţii C O, V M,  M G, A E, G L,  C N, L L,şi pârâta SC L SA TG JIU,prin reprezentant legal O B, intervenienţii C A, M V, intervenient în nume propriu B C, având ca obiect acţiune în anulare a hotărârii AGA.

La apelul nominal făcut în şedinţa publică au lipsit părţile.

Procedura completă din ziua dezbaterilor.

Deliberând, instanţa pronunţă următoarea sentinţă.

TRIBUNALUL

Asupra cauzei de faţă ;

Prin acţiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Gorj sub nr…, C O, V M,  M G, A E, G L,  C N, L L şi C N au chemat în judecată pârâta SC L SA TG.JIU, solicitând instanţei ca prin sentinţa ce sa va pronunţa să se constate nulitatea absolută a hotărârii AGA din 07.08.2008 a SC LSA.

În motivarea cererii s-a arătat că în data de 07.08.2008, la convocarea făcută de un grup de acţionari a avut loc AGA ordinară, având propusă ca ordine de zi discutarea administrării societăţii,revocarea membrilor consiliului de administraţie, a directorului general şi a cenzorilor, promovarea unei acţiuni în răspunderea administratorilor şi a directorului general,anularea contractelor de închiriere a spaţiilor comerciale deţinute de familiile magistraţilor şi poliţiştilor şi a celor deţinute de CA şi directorul general, aceasta fiind un atribut al AGA şi închirierea să se facă prin licitaţie la valoarea de piaţă, acţionarii având prioritate.

S-a arătat că au fost prezenţi acţionari reprezentând 78,63% din totalul capitalului social iar după efectuarea prezenţei s-a trecut la aprobarea ordinei de zi. În urma supunerii la vot, ordinea de zi  nu a fost aprobată de un procent de 69,34% din prezenţă.

Nefiind aprobată ordinea de zi propusă, lucrările şedinţei s-au încheiat fără a se lua vreo hotărâre, încheindu-se doar un proces verbal.

La data de 21.08.2008, când personalul societăţii şi conducerea s-au prezentat la serviciu au constatat că accesul la birouri era blocat de peroane care susţineau  că sunt membri CA ce au fost numiţi prin hotărâre AGA .

La registrul comerţului se depusese o  hotărâre ce fusese întocmită şi semnată  de 8 acţionari prin care se stabilea: revocarea membrilor consiliului de administraţie, a directorului general şi a cenzorilor, promovarea unei acţiuni în răspunderea administratorilor şi a directorului general,anularea contractelor de închiriere a spaţiilor comerciale deţinute de familiile magistraţilor şi poliţiştilor şi a celor deţinute de CA şi directorul general, aceasta fiind un atribut al AGA şi închirierea să se facă prin licitaţie la valoarea de piaţă, acţionarii având prioritate.

Prin încheierea nr. 4275/20.08.2008 semnată de judecătorul delegat prin care e dispune înscrierea în Registrul Comerţului a menţiunii privind modificarea actului constitutiv conform acestei hotărâri.

În şedinţa publică din 14.10.2008, reclamantul C O a completat cererea de chemare în judecată, în sensul că au fost esplicate în detaliu motivele de nulitate ale hotărârii, care, în esenţă coincid cu motivele invocate de intervenienta M V.

În dovedirea cererii au fost depuse la dosar copia încheierii de la registrul comerţului prin care hotărârea AGA din 07.08.2008 a fost înregistrată, procesul verbal al şedinţei AGA.

La data de 14.10.2008, a fost formulată o cerere de intervenţie în interesul reclamantului C O de către intervenienta M V, prin care a solicitat admiterea în principiu, iar pe fondul cauzei, să se constate nulitatea absolută a hotărârii AGA SC L SA din 07.08.2008.

În motivarea cererii de intervenţie, s-a arătat că în fapt, la cererea unui grup de acţionari, Consiliul de Administraţie a convocat Adunarea Generală Ordinară a Acţionarilor de la S.C. L S.A. în data de 07.08.2008 la sediul societăţii. Pe ordinea de zi a Adunării Generale a Acţionarilor Ordinară, se regăseau următoarele:

1.Discutarea administrării societăţii,

2.Revocarea membrilor CA, a directorului general şi a cenzorilor, împotriva

cărora a început urmărirea penală pentru săvârşirea unor infracţiuni prevăzute

de Codul Penal cât şi de legea 31/1990 R;

3.Promovarea unei acţiuni în răspundere contra administratorilor şi directorului

general pentru prejudicii aduse societăţii.

Pe lângă aceste puncte aflate pe ordinea de zi, un grup de 8 acţionari au propus ulterior introducerea pe ordinea de zi şi a următoarelor probleme:

-anularea contractelor de închiriere a spaţiilor comerciale deţinute de familiile

magistraţiilor şi poliţiştilor şi a celor deţinute de membrii CA. şi directorul

general;

-închirierea acestora să se facă prin licitaţie la valoarea de piaţă, acţionarii având

proprietate;

În cadrul adunării generale, ca urmare a supunerii la vot, ordinea de zi cuprinzând toate aceste propuneri a fost respinsă cu un procent de 69,34% din capitalul social. În aceste condiţii, şedinţa adunării generale a acţionarilor nu a continuat, încheindu-se un proces verbal prin care se constată toate aceste aspecte privind modul real de desfăşurare a acestei adunări.

După consemnarea acestor împrejurări de fapt, un grup de 8 acţionari au ţinut o altă adunare generală a acţionarilor, în urma căreia, cu încălcarea dispoziţiilor legale şi statutare, privind cvorumul şi majoritatea necesare pentru adoptarea unei hotărâri, au adoptat o aşa-zisă hotărâre, ce a avut următoarele puncte:

1.revocarea membrilor Consiliului de Administraţie şi a directorului general,

2.promovarea unor acţiuni în răspundere contra administratorilor şi a directorului

general pentru prejudicii aduse societăţii,

3.anularea contractelor de închiriere a spaţiilor comerciale deţinute de familiile

magistraţilor şi a poliţiştilor,

4.anularea contractelor de închiriere a spaţiilor comerciale deţinute de membrii

Consiliului de Administraţie şi rudele acestora până la gradul IV,

5.interzicerea închirierii spaţiilor comerciale de către Consiliul de Administraţie

şi directorul general, acesta fiind un atribut al Adunării Generale a Acţionarilor,închirierea să se facă prin licitaţie, acţionarii având prioritate,

6.alegerea  noului Consiliul de  Administraţie în  următoarea  componenţă:

P I, B C, G G;

7.numirea membrilor Consiliului de Administraţie să reprezinte S.C. L S.A. în instanţă,

9.  suspendarea dreptului de vot al acţionarului majoritar C O în Adunarea generală a Acţionarilor şi Adunarea Generală Extraordinară a Acţionarilor, până la rămânerea definitivă şi irevocabilă a hotărârii cu privire la dobândirea pachetului său de acţiuni.

Prin încheierea nr. 4275/20.08.2008 pronunţată în dosarul 37427/18.08.2008, Oficiul Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul Gorj a admis cererea formulată şi a dispus înscrierea în registrul comerţului a menţiunii privind modificarea actului constitutiv conform aşa-zisei hotărâri a adunării generale ordinare a acţionarilor din data de 07.08.2008.

S-a arătat faptul că această hotărâre a adunării generale este semnată în numele intervenientei M V de C A, deşi procura acordată acesteia este lovită de nulitate absolută. De asemenea, hotărârea este adoptată cu încălcarea dispoziţiilor legale şi statutare privind cvorumul şi majoritatea necesare pentru validitatea unei hotărâri a adunării generale.

Or, intervenienta deţine 50.122 acţiuni, reprezentând peste 18% din capitalul social, fiind deci acţionar semnificativ.

S-a arătat că interesul intervenientei este acelaşi cu interesul reclamantului C O, întrucât şi aceasta, în calitate de acţionar semnificativ al S.C. L S.A., doreşte ca orice hotărâre a adunării generale ale societăţii să fie adoptată cu respectarea prevederilor Statutului societăţii şi Legii societăţilor comerciale.

Cu privire la temeinicia cererii de intervenţie, s-a arătat că hotărârea Adunării Generale a Acţionarilor din data de 07.08.2008, care formează obiectul prezentei cauze, este nelegală, iar motivele de nelegalitate sunt apreciate ca fiind următoarele.

Dezbaterea revocării membrilor Consiliului de Administraţie şi a directorului general a avut loc împreună, deşi trebuia să aibă loc separat. Acest lucru rezultă din faptul că s-a adoptat o singură rezoluţie privind atât revocarea administratorilor, cât şi revocarea directorului general.

Cei 8 (opt) acţionari minoritari au refuzat dreptul directorului general, O C, de a vota asupra acestor două puncte aflate pe ordinea de zi, în baza art. 126 alin. (1) din legea 31/1990, care prevede următoarele: "Acţionarii care au calitatea de membrii ai consiliului de administraţie, directoratului sau consiliului de supraveghere nu pot vota, în baza acţiunilor pe care le posedă, nici personal, nici prin mandatar, descărcarea gestiunii lor sau o problemă în care persoană sau administraţia lor ar fi în discuţie".

Directorul general, C O, fiind acţionar majoritar, avea dreptul să contribuie la formarea voinţei sociale a societăţii cu privire la problema revocării administratorilor, deoarece acesta nu deţinea calitatea de administrator, pentru a fi aplicabilă interdicţia prevăzută de art. 126 din Legea nr. 31/1990.

Revocarea administratorilor este o decizie de competenţa adunării generale ordinare a acţionarilor şi nu reprezintă o problemă in care persoana directorului general este în discuţie. Nicio prevedere legală sau statutară nu interzicea directorului general C O să participe la votarea problemei revocării membrilor Consiliului de Administraţie.

Interpretând prevederile articolului mai sus menţionat, acesta trebuia numai să se abţină la votul în ceea ce priveşte revocarea sa din funcţia de director general, aceasta fiind singura problemă în care  persoana sa era în discuţie. Reclamantul C O nu a votat pentru niciunul dintre aceste două puncte aflate pe ordinea de zi, totuşi în cadrul hotărârii atacate rezultă faptul că la această adunare ar fi participat acţionari reprezentând 78,63% - procent care nu putea fi atins decât prin participarea acţionarului majoritar C O.

Prin urmare, dacă se susţine că acesta ar fi participat la adunarea generală, atunci este evident nelegală înlăturarea sa de la votul privind revocarea administratorilor, ceea ce conduce la concluzia nulităţii acestei hotărâri, nefiind îndeplinită majoritatea necesară pentru validitatea hotărârii respective.

De asemenea, în convocarea publicată în ziarul Gorjeanul, se regăseşte pe ordinea de zi punctul care face referire la revocarea membrilor CA, a directorului general şi a cenzorilor, împotriva cărora a început urmărirea penală pentru săvârşirea unor infracţiuni prevăzute de Codul Penal cât şi de legea 31/1990 Republicată.

Această expresie demonstrează din nou nelegalitatea hotărârii adoptate, cei 8 acţionari având o falsă reprezentare asupra realităţii.

S-a arătat că nu este începută nicio urmărire penală faţă de niciun membru al consiliului de administraţie sau faţă de cenzori. Prin urmare, adunarea generală nu putea vota revocarea acestora neexistând în realitate motivul (arătat expres în convocator) privind începerea urmăririi penale împotriva administratorilor şi cenzorilor.

Chiar dacă ar fi fost începută urmărirea penală faţă de vreun administrator sau faţă de vreun cenzor ori faţă de directorul general, toţi aceştia se bucură de prezumţia de nevinovăţie, neputând fi sancţionaţi pentru fapte pentru care nu există o hotărâre penală definitivă de condamnare, singura în măsură să stabilească vinovăţia acestora.

Faţă de aceste motive, hotărârea asupra punctelor 1 şi 2 din hotărârea adunării generale a acţionarilor din data de 07.08.2008 este nelegală.

Referitor la punctele 3-6 din ordinea de zi, respectiv:

3.Anularea contractelor de închiriere a spaţiilor comerciale deţinute de familiile

magistraţilor şi a poliţiştilor,

4.Anularea contractelor de închiriere a spaţiilor comerciale deţinute de membrii

Consiliului de Administraţie şi rudele acestora până la gradul IV,

 5.Interzicerea închirierii spaţiilor comerciale de către Consiliul de Administraţie şi

directorul general, acesta fiind un atribut al Adunării Generale a Acţionarilor,

6.Închirierea să se facă prin licitaţie, acţionarii având prioritate.

Toate aceste puncte asupra cărora au fost adoptate rezoluţii prin hotărârea  adunării generale atacate, nu se regăsesc şi  pe ordinea de zi existentă în convocatorul publicat.

Oricum, este evident nelegal să se dispună anularea unor contracte printr-o hotărâre a adunării generale.

Un contract de închiriere este un contract prin care o persoană, numită locator, se obligă să asigure celeilalte părţi, numită locatar, folosinţa temporară, totală sau parţială, a unui bun neconsumptibil, individual determinat, în schimbul unei sume de bani sau al altei prestaţii, numită chirie.

Fiind un contract sinalagmatic, acesta îndeplineşte o funcţie utilă atât pentru proprietar, cât şi pentru neproprietar: îi acordă neproprietarului dreptul de a se folosi de bunul altuia şi îi permite proprietarului să obţină un folos material de pe urma propriilor bunuri, prin perceperea chiriei. Un astfel de tip de contract sinalagmatic nu poate fi anulat decât prin hotărâre judecătoreasca, şi nicidecum printr-o hotărâre a adunării generale a unei societăţi.

Hotărârea prin care s-a decis anularea contractelor respective are astfel semnificaţia unei denunţări unilaterale din partea S.C. L SA, ceea ce evident încalcă dispoziţiile art. 969 Cod civil, privind imposibilitatea denunţării unilaterale a contractelor sinalagmatice.

Mai mult decât atât, toate cele 4 puncte asupra cărora s-au adoptat rezoluţii (respectiv: anularea contractelor de închiriere a spaţiilor comerciale deţinute de familiile magistraţilor şi a poliţiştilor, anularea contractelor de închiriere a spaţiilor comerciale deţinute de membrii Consiliului de Administraţie şi rudele acestora pană la gradul IV, interzicerea închirierii spaţiilor comerciale de către Consiliul de Administraţie şi directorul general, acesta fiind un atribut al Adunării Generale a Acţionarilor şi închirierea să se facă prin licitaţie, acţionarii având prioritate) sunt probleme cu privire la care acţionarul majoritar avea evident dreptul de vot, deoarece nu priveau direct persoana sa, ci numai activitatea societăţii.

Deşi C O nu a votat pentru niciunul dintre aceste patru puncte aflate pe ordinea de zi, totuşi în cadrul hotărârii atacate rezultă faptul că la această adunare ar fi participat acţionari reprezentând 78,63% - procent care nu putea fi atins decât prin participarea acţionarului majoritar C O.

Prin urmare, dacă se susţine că acesta ar fi participat la adunarea generală, atunci este evident nelegală înlăturarea sa de la votul privind problema închirierii spaţiilor, ceea ce conduce la concluzia nulităţii acestei hotărâri, nefiind îndeplinită majoritatea necesară pentru validitatea hotărârii respective.

Referitor la punctele 7 şi 8 de pe ordinea de zi, respectiv:

7.Alegerea Consiliului de Administraţie în următoarea componenţă: P I,

B C, G G

8.Numirea membrilor Consiliului de Administraţie să reprezinte S.C. L SLA.

în instanţă, s-a arătat că acestea sunt nelegale, deoarece potrivit art. 117 alin (3) din Legea 31/1990 privind societăţile comerciale "Convocarea se publică în Monitorul Oficial al României, Partea a TV-a, şi în unul dintre ziarele de largă răspândire din localitatea în care se află sediul societăţii sau din cea mai apropiată localitate",

Art. 101 alin. 3 din Legea nr. 31/1990 stabileşte o regulă de maximă importanţă pentru funcţionarea mecanismelor de luare a hotărârilor în adunările generale ale acţionarilor: doar acţiunile plătite dau dreptul la vot acţionarilor care le deţin în proprietate. Pentru perioada în care acţionarii nu au efectuat plăţile pe care le datorau faţă de societatea emitentă a acţiunilor, deşi scadenţele vărsămintelor la care s-au angajat au fost depăşite, dreptul de vot aferent acţiunilor plătite este suspendat.

Din interpretarea acestui text legal, rezultă expres că singurul caz în care legea permite suspendarea dreptului de vot al unui acţionar este acela în care acţionarul nu este la curent cu vărsămintele datorate.

Aşadar, atâta vreme cât acţionarul a achitat integral acţiunile deţinute în cadrul unei societăţi, o eventuală suspendare a dreptului de vot al acestuia, aduce atingere în mod flagrant dreptului de proprietate privată garantat de Constituţie.

În aceste condiţii, punctul 9 din Hotărârea Adunării Generale a Asociaţilor atacată, prin care s-a suspendat dreptul de vot al acţionarului majoritar C O, deşi acesta nu se afla expres în situaţia prevăzută de lege pentru a opera sancţiunea suspendării din dreptul de a vota în cadrul adunării generale, este nelegal.

Referitor la procura acordată de intervenientă acţionarului minoritar C A, s-au arătat  următoarele.

Prin procura autentificată sub nr. 4715/31.07.2008 de către BNP Târgu Jiu -notar public M A, a fost împuternicită C A să o reprezinte pe intervenientă la adunarea generală a acţionarilor din data de 07.08.2008, dându-i dreptul de a o reprezenta cu puteri depline, de a vota în numele său cum va crede de cuviinţă, de a perfecta orice formalitate, de a semna în numele său şi pentru aceasta oriunde va fi necesar, semnătura sa fiindu-i opozabilă.

Potrivit art. 128 alin. 1 din Legea 31/1990 "Dreptul de vot nu poate fi cedat".

Dreptul de vot fiind necesarmente un accesoriu al dreptului de proprietate asupra acţiunilor, datorită legăturii sale cu acţiunile deţinute de acţionarul respectiv, nu poate fi înstrăinat decât odată cu dreptul de proprietate sau de uzufruct, după caz, asupra acestor valori mobiliare.

Procura în discuţie este lovită de nulitate, întrucât intervenienta nu a mandatat-o pe numita C Asă voteze într-un anumit fel, ci a mandatat-o să voteze astfel cum consideră ea de cuviinţă.

Procedând astfel, fără să realizeze acest lucru, intervenienta apreciază că şi-a cedat dreptul de vot, deoarece mandatara C A a putut să voteze cum a dorit având la dispoziţie, pe lângă dreptul propriu de vot şi dreptul de vot al intervenientei, aferent celor 50.122 acţiuni deţinute.

Prin urmare, prin procura respectivă s-a realizat în realitate o cedare a dreptului

de vot, lucru interzis expres şi sancţionat cu nulitatea absolută expresă.

Chiar dacă intervenienta ar fi mandatat pe C A să voteze în locul său conform dispoziţiilor legale, la momentul întocmirii procurii, nu putea să se refere decât la punctele stabilite pe ordinea de zi a adunării generale şi publicate în ziarul G ,în niciun caz nu putea să împuternicească pe mandatară să voteze pentru toate punctele care s-au regăsit ulterior în cadrul hotărârii atacate, de vreme ce multe dintre acestea nu fuseseră publicate în convocatorul adunării generale.

Pe lângă aceste aspecte, s-a mai arătat şi faptul că hotărârea adunării generale a asociaţilor din data de 07.08.2008 este nulă cu privire la punctele de 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9 de pe ordinea de zi a acesteia, întrucât acestea nu se regăsesc şi printre punctele de pe ordinea de zi din convocatorul publicat în Monitorul Oficial şi în ziarul Gorjeanu,

De asemenea, potrivit art. 15 alin. 1 din Statutul S.C. L S.A., « Pentru validitatea deliberărilor adunării generale ordinare este necesară prezenţa acţionarilor care să deţină cel puţin 51% din capitalul social. Hotărârile adunării generale ordinare se iau de acţionarii ce deţin majoritatea adică 50% + 1 (una) acţiune din capitalul social (134.755 acţiuni) » .

La adunarea generală a acţionarilor din data de 07.08.2008, au participat acţionari reprezentând 78.63% din totalul capitalului social, printre care şi acţionarul majoritar C O.

Întrucât ordinea de zi în forma extinsă a fost respinsă cu un procent de 69,34% din prezenţă, şedinţa adunării generale s-a încheiat. Ulterior întocmirii procesului-verbal în acest sens, acest grup de 8 acţionari minoritari a rămas în continuare în sediul societăţii, unde au desfăşurat o altă adunare generală ordinară în cadrul căreia au votat atât asupra problemelor existente pe ordinea de zi şi cuprinse în convocator, cât şi asupra altor probleme, nepublicate cu respectarea dispoziţiilor art. 117 din Legea nr. 31/1990, deşi toate aceste probleme au fost respinse, în urma supunerii la vot.

Acţionarii rămaşi în sediul societăţii au adoptat hotărâri, însă la stabilirea cvorumului acestei adunări aceştia au păstrat listele de prezenţă efectuate anterior retragerii acţionarului majoritar C O, în care se stabilise existenţa unui cvorum de 78,63% din totalul capitalului social, deşi acesta nu mai eram prezent, fiind de altfel şi înlăturat de la vot.

Aceştia au adoptat hotărâri cu majoritatea celor prezenţi fără însă a lua în calcul votul acţionarului majoritar C O, care reprezenta 45,46% din totalul capitalului social.

În dovedirea cererii de intervenţie, s-a solicitat administrarea ca probe: înscrisuri, interogatoriu şi orice alte probe utile cauzei.

Intervenienta B C a formulat de asemenea o cerere de  intervenţie în nume propriu, completată ulterior, prin care a solicitat  respingerea cererii de chemare în judecată,să se constate ca fiind valabilă Hotărârea Adunării Generale Ordinare a Acţionarilor SC LSA din data de 07.08.2008 prin care a fost revocat consiliul de administraţie al SC L SA şi numit un nou consiliu de administraţie; să se constate calitatea sa de administrator al SC L SA; e) să fie obligaţi reclamanţii la plata cheltuielilor de judecată.

În motivarea propriei cereri de intervenţie, s-a arătat că la data de 07.08.2008, a avut loc Adunarea Generală Ordinară a Acţionarilor SC L SA, în cadrul căreia s-au hotărât, în mod legal, problemele menţionate anterior, care au fost înscrise pe ordinea de zi , în număr de 9.

Cu privirea la legalitatea convocării Adunării Generale Ordinare a Acţionarilor SC L SA a precizat că au fost întocmite toate formalităţile necesare cu privire la aceasta, în sensul că s-a făcut convocarea acţionarilor conform prevederilor art. 117 alin. 3 din Legea nr. 31/1990 şi ale Actului constitutiv al SC L SA, adică prin publicarea acesteia în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, şi într-unul dintre ziarele de largă răspândire din localitatea în care se află sediul societăţii sau din cea mai apropiată localitate. De asemenea convocarea Adunării Generale Ordinare a Acţionarilor s-a făcut cu îndeplinirea prevederilor art. 119 alin. 1 din Legea nr. 31/1990, potrivit cărora „Administratorii sunt obligaţi să convoace de îndată adunarea generală, la cererea acţionarilor reprezentând a zecea parte din capitalul social sau o cotă mai mică, dacă în actul constitutiv se prevede astfel şi dacă cererea cuprinde dispoziţii ce intră în atribuţiile adunării". Totodată, a menţionat că ordinea de zi a Adunării Generale a fost stabilită conform prevederilor legale să statutare, în sensul că aceasta a fost stabilită iniţial prin convocator, iar ulterior a fost completată, în temeiul art. 117 alin. 9 din Legea nr. 31/1990 şi publicată în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, şi într-unul dintre ziarele de largă răspândire din localitatea în care se află sediul societăţii sau din cea mai apropiată localitate.

La Adunarea Generală a Acţionarilor au participat acţionari deţinând un nr. de 211.926 de acţiuni din totalul de 269.508 acţiuni ale SC L SA reprezentând o cotă procentuala de 78,63% din capitalul social. În acest sens, a apreciat că au fost întrunite prevederile art. 112 alin. 1 din Legea nr. 31/1990, deoarece pentru validitatea deliberărilor adunării ordinare este necesară prezenţa acţionarilor care să reprezinte cel puţin jumătate din capitalul social, iar hotărârile să fie luate de acţionarii ce deţin majoritatea absolută din capitalul social reprezentat în adunare, dacă în actul constitutiv sau în lege nu se prevede o majoritate mai mare.

A apreciat că hotărârea Adunării Generale Ordinare a Acţionarilor SC L SA din 07.08.2008 este temeinică şi legală pentru următoarele:

1) Reclamanţii, în mod eronat şi abuziv se prevalează în susţinerile lor că Hotărârea Adunării Generale Ordinare a Acţionarilor SC L SA din data de 07.08.2009 este netemeinică şi nelegală .În acest sens, a precizat că Legea nr. 31/1990 nu prevede instituţia aprobării ordinii de zi a unei şedinţe a Adunării Generale Ordinare a Acţionarilor. De altfel, chiar şi dacă s-ar admite că ordinea de zi, înainte de a fi dezbătută, trebuie aprobată de acţionarii prezenţi la Adunare, a considerat că acţionarii care au dreptul de a vota ordinea de zi sunt acţionarii care au dreptul de a vota cu privire la problemele aflate pe ordinea de zi, ori în prezenta speţă problemele de pe ordinea de zi care urmau a fi dezbătute priveau chiar persoanele acţionario-administratori, făcându-se în acest sens aplicabile dispoziţiile art. 126 şi 127 din Legea nr. 31/1990 care interzic în mod expres acestor acţionari să voteze în problemele cu privire la persoanele lor sau la interesele pe care le au contrare societăţii. S-a considerat că exprimarea discreţionară şi concertată a dreptului de vot al unui acţionar majoritar (C O), fără ale cărui acţiuni nu ar fi întrunit cvorumul pentru constituirea legală a Adunării Generale Ordinare reprezintă abuz de majoritate prin care se urmăreşte realizarea intereselor personale în dauna interesului social, cu scopul prejudicierii intereselor şi drepturilor acţionarilor .

2)Potrivit art. 126 alin. 1 din Legea nr. 31/1990 „administratorii nu pot vota în baza acţiunilor pe care le posedă, nici personal, nici prin mandatar, descărcarea gestiunii lor sau asupra problemei în care persoana sau administraţia lor ar fi în discuţie". Având în vedere aceste dispoziţii legale, a apreciat că administratorii unei societăţi, dacă au şi calitatea de acţionar la acea societate, nu pot vota problemele care privesc persoana acestora, în speţă domnulC O - director general şi doamna C N - administrator şi soţia directorului general. Ori, pe ordinea de zi exista la par. 1 revocarea membrilor Consiliului de Administraţie, a cenzorilor şi a directorului general. Dreptul de vot al acestor persoane nu se poate exercita nici chiar în situaţia în care nu se întruneşte majoritatea cerută de legepentru ca deliberarea adunării să întrunească cerinţele prevăzute de art. 112 alin. 1 din Legea nr. 31/1990. În consecinţă, s-a arătat că Hotărârea luată în cadrul adunării generale cu privire la revocarea membrilor Consiliului de Administraţie al SC L SA este valabilă dacă voturile exprimate pentru au fost mai multe decât cele exprimate împotrivă . Mai mult, administratorii pot fi revocaţi de Adunarea generală oricând acesta fiind un atribut exclusiv al organului deliberativ .

De asemenea, s-a considerat că acţionarii-administratori C O şi C N nu puteau să voteze nici cu privire la pct. 2 de pe ordinea de zi constând în promovarea unei acţiuni în răspundere contra administratorilor şi a directorului general pentru prejudicii aduse societăţii pentru motivele anterior arătate, sancţiunea pentru exercitarea dreptului de vot într-o asemenea situaţie fiind că orice acţionar minoritar care deţine cel puţin 5% din capitalul social poate intenta împotriva acestuia acţiune în răspundere, în temeiul ari. 155' din Legea nr. 31/1990 .

De altfel, singura situaţie în care este permisă exercitarea dreptului de vot al unui administrator-acţionar, este expres prevăzută de lege şi priveşte votul cu privire la aprobarea situaţiilor financiare anuale ale societăţii. Mai mult decât atât, revocarea membrilor consiliului de administraţie este atributul exclusiv şi discreţionar al adunării generale, neputând hotărî în acest sens nici măcar o instanţă de judecată .

3)Cu privire la pct. 3 şi 4 de pe ordinea de zi constând în anularea contractelor de închiriere a spaţiilor comerciale deţinute de familiile magistraţilor şi poliţiştilor şi

respectiv anularea contractelor de închiriere spaţiilor comerciale deţinute de membrii Consiliului de Administraţie şi rudele acestora până la gradul IV s-a apreciat că acestea au fost aprobate în mod valabil în Şedinţa Adunării Generale Ordinare a Acţionarilor, de vreme ce încheierea actelor juridice de administrare sau de dispoziţie cu privire la bunurile societăţii este atributul consiliului de administraţie care este numit de Adunarea Generală a Acţionarilor. Mai mult decât atât, noţiunea de anulare a contractelor respective, a considerat că nu trebuie interpretata stricto sensu, ci lato sensu, incluzând toate modalităţile de desfiinţare/încetare a unui contract (reziliere, rezoluţiune, denunţare unilaterală, etc). De asemenea, prin desfiinţarea acestor contracte printr-o Hotărâre a Adunării Generale Ordinare a Acţionarilor a operat o desfiinţare unilaterală a acestor contracte din partea locatorului, şi nu a locatarului, exprimând voinţa şi punctul de vedere al societăţii, iar prin această desfiinţare nu au fost prejudiciaţi acţionarii SC L SA.

În privinţa pct. 5 de pe ordinea de zi constând în retragerea dreptului de administrare a bunurilor imobile ale societăţii dintre atribuţiile Consiliului de Administraţie şi ale Directorului general , s-a apreciat că această hotărâre este valabilă, motivat de faptul că atribuţiile Consiliului de Administraţie si ale Directorului se stabilesc de către Adunarea Generală a Acţionarilor. Mai mult printr-o asemenea limitare s-a apreciat că sunt protejate drepturile acţionarilor, în sensul că administratorii nu îşi vor putea exercita dreptul de administrare în mod discreţionar şi concertat cu privire la bunurile societăţii.

Referitor la pct. 6 de pe ordinea de zi constând în faptul că spaţiile comerciale aflate în proprietatea SC L SA se vor închiria numai în baza unei licitaţii s-a apreciat că acesta a fost dezbătut şi aprobat în mod legal în Adunarea Generală deoarece, potrivit art. 112 şi 113 din Legea nr. 31/1990 adunarea generală are atribuţia de a dispune cu privire la bunurile societăţii.

Cu privire la pct. 7 şi 8 de pe ordinea de zi a Adunării Generale constând în alegerea unui nou Consiliu de Administraţie format din: P I, B C şi G G şi respectiv numirea membrilor Consiliului de Administraţie ca reprezentanţi ai SC L SA în instanţă, s-a apreciat că acestea au fost dezbătute şi aprobate în mod legal de către acţionarii prezenţi la Adunarea Generală Ordinară din data de 07.08.2008. În acest sens, a precizat că, în temeiul art. 126 şi 127 din Legea nr. 31/1990, acţionarii-administratori C O şi C N nu aveau drept de vot în această Adunare deoarece, pe de o parte aceste probleme priveau chiar persoanele lor, iar pe de altă parte, aceştia aveau interese contrare societăţii, motivat de faptul că li se ridica dreptul de administrare a societăţii cu consecinţă lipsei mandatului de a mai reprezenta societatea în relaţiile cu terţii, care în anumite contracte de închiriere a imobilelor societăţii erau chiar rude sau afini cu aceştia până la gradul IV. De asemenea, a menţionat că aprobarea acestor puncte de pe ordinea de zi reprezintă atribuţia exclusivă a Adunării Generale Ordinare a Acţionarilor (art. 111 alin. 2 lit. b din Legea nr. 31/1990). În cazul în care aceştia aveau dreptul de a vota aceste puncte de pe ordinea de zi, s-ar fi creat o situaţie de abuz de majoritate deoarece aceştia acţionând împreună sau concertat, ar ti votat împotrivă, fără a se putea întruni condiţiile ele cvorum privind deliberarea pentru hotărârile adunării generale ordinare prevăzute de art. 112 alin. 1 din Legea nr. 31/1990. Aprobarea pct. 8 de pe ordinea de zi, este numai o consecinţă a alegerii unui nou Consiliu de Administraţie deoarece, în temeiul art. 143- alin. 1 din Legea nr. 31/1990 acesta reprezintă societatea în relaţiile cu terţii.

7) Cu privire la pct. 9 de pe ordinea de zi, constând în suspendarea dreptului de vot al lui C O, ca acţionar majoritar, în Adunările Generale ale Acţionarilor Ordinare şi Extraordinare, până la data rămânerii definitive şi irevocabile a hotărârilor pronunţate în dosarele privind dobândirea pachetului său de acţiuni, a apreciat că acesta a fost dezbătut şi aprobat în mod legal. În acest sens, a precizat că suspendarea dreptului de vot al unui acţionar de către Adunarea Generală a Acţionarilor nu este prohibită de nicio prevedere legală şi nici de prevederile actului constitutiv al SC L SA. De altfel, suspendarea dreptului de vot al unui acţionar care a dobândit sau şi-a majorat participaţia la capitalul social în mod nelegal este prevăzută de art. 283 din Legea nr. 297/2004.

În drept, cererea a fost  întemeiată  pe prevederile 49 alin. 2 din Codul de procedură

civilă.

În dovedirea cererii s-a solicitat administrarea probei cu înscrisuri,proba cu

interogatoriul pârâţilor şi proba  cu martori.

În ceea ce priveşte proba cu martori,aceasta a fost respinsă de instanţă, aspect consemnat în încheierile şedinţelor respective, apreciindu-se faptul că aspectele care au fost arătate de intervenientă nu pot fi dovedite decât cu înscrisuri, care de altfel există la dosar.

La dosarul cauzei au mai fost depuse cerere de intervenţie în interes propriu de către numita C A, aceasta renunţând însă la soluţionarea acesteia, aspect de care s-a luat act în încheierea de şedinţă din 18.11.2009.

Totodată, reclamantele C N, A E, L L şi V M au renunţat la judecată, motiv pentru care, prin încheierile de şedinţă din 10.12.2008, respectiv18.11.2009, s-a luat act de acest aspect.

În şedinţa publică din 18.11.2009 au fost admise în principiu cererile de intervenţie în interesul reclamantului, respectiv în nume propriu, formulate de MV, respectiv B C ( filele 368-369 din dosar).

Tribunalul, analizând întregul material probator aflat la dosarul cauzei apreciază că acţiunea de faţă este întemeiată, urmând a fi admisă, astfel cum a fost completată ulterior, pentru următoarele considerente.

Privind în ansamblu modul cum s-a desfăşurat şedinţa adunării generale a acţionarilor, începând cu convocarea şi până la momentul final al desfăşurării acesteia, se constată că au fost încălcate mai multe dispoziţii legale, care vor fi analizate în continuare.

Pe de o parte, convocarea adunării de către acţionari în mod direct, nerespectându-se procedura prevăzută de art.119 este lovită de nulitate absolută.

Nu s-a arătat care a fost acel grup de acţionari, din cine anume a fost el alcătuit, pentru a se putea aprecia dacă acţiunile deţinute de aceştia reprezintă într-adevăr cel puţin 5% din capitalul social, pentru a putea cere Consiliului de administraţie, respectiv directoratului, convocarea adunării generale.

Acest aspect nu a putut fi verificat de către instanţă, însă, având în vedere faptul că niciuna din părţile interesate nu au invocat acest aspect, se apreciază că acest prag a fost întrunit, motiv pentru care se va trece în continuare la analiza celorlalte aspecte de legalitate a hotărârii.

În cazul societăţilor de capitaluri, revocarea administratorului se face de Adunarea Generală Ordinară a Acţionarilor (AGOA), în condiţii de cvorum şi majoritate prevăzute pentru luarea hotărârii de acest organ, indiferent dacă administratorii au fost desemnaţi prin actul constitutiv sau de adunarea generală a acţionarilor.

În toate cazurile, întrucât calitatea de administrator are caracter intuitu personae revocarea administratorului este o revocare discreţionară, adică poate interveni oricând şi independent de vreo culpă contractuală a administratorului.

Deci, administratorii pot fi revocaţi oricând de AGOA ( art. 137/1 alin 4 din Legea nr.31/1990) iar aceştia nu pot ataca hotărârea AGOA cu privire la revocarea lor din funcţie ( art.132 alin.4 din lege).

Deşi acţiunea introductivă prin care se solicita, printre altele şi aspectul menţionat a fost semnată şi de persoane care deţineau funcţia de administrator ( Caragea Niculina ), aceasta a renunţat la judecarea cauzei, pe parcursul desfăşurării procesului, astfel încât acest aspect nu se mai pune în discuţie.

S-a reţinut faptul că Adunarea Generală Ordinară a Acţionarilor a fost convocată pentru data de 07.08.2008 de un grup de acţionari, aspect care rezultă inclusiv din preambulul înscrisului care a constatat faptul că , nefiind votată ordinea de zi , nu s-a putut lua nicio hotărâre.

Prin urmare, se constată că deşi şedinţa iniţială a întrunit condiţiile de cvorum, nu s-a luat nicio hotărâre pentru că acţionarii care deţineau majoritatea acţiunilor nu au fost de acord cu ordinea de zi.

În ceea ce priveşte convocatorul iniţial ,Tribunalul apreciază ca fiind abuzivă măsura neaprobării ordinii de zi şi discreţionară, deoarece ordinea de zi adusă la cunoştinţa acţionarilor în condiţiile legii, prin publicarea în Monitorul Oficial şi într-un ziar de largă circulaţie, nu mai trebuie supusă la vot.

De altfel, legea nu face nicio referire la acest aspect, iar dacă legiuitorul ar fi dorit să reglementeze acest aspect, al respingerii ordinii de zi, ar fi făcut-o în mod expres.

Cum legea nu prevede această posibilitate,a supunerii la vot în vederea aprobării ordinii de zi, se apreciază că poate fi asimilat votul dat împotriva ordinii de zi cu un vot împotriva punctelor consemnate în ordinea de zi, ca şi când acestea ar fi fost supuse dezbaterii, acţionarii respectivi procedând  ca şi când au fost prezenţi, la şedinţă şi s-a întrunit cvorumul, dar ulterior s-au retras.

Astfel, ei aveau posibilitatea ca în urma dezbaterilor să fie de acord sau nu cu problemele, nu să excludă din start discutarea acestora.

Ori, în măsura în care unii acţionari se retrag de la şedinţă, cvorumul rămâne cel de la deschiderea şedinţei.

Art.118 alin.2 prevede că a doua adunare generală nu se poate întruni în chiar ziua fixată pentru prima adunare. 

Aşadar, în ce priveşte majoritatea cerută de lege pentru prezenţa la dezbateri, la calculul acesteia se au în vedere doar drepturile de vot exercitate în mod valabil în adunare, nefiind incluse acţiunile pentru care exerciţiul dreptului de vot este suspendat, conform art. 101 alin.3. Nu vor fi incluse nici voturile celor care s-au abţinut.

Se reţine din procesul verbal al şedinţei că la această adunare generală a acţionarilor au participat acţionari deţinând un număr de 211.926 acţiuni din totalul de 269.508 acţiuni ale SC L SA, reprezentând o cotă procentuală de 78,63 % din capitalul social.

Dacă după verificarea cvorumului, unii acţionari părăsesc adunarea, valabilitatea hotărârilor ce se vor lua nu este influenţată, cu condiţia obţinerii majorităţii legale prevăzută pentru respectiva adunare,iar dacă problemele sunt votate fără atingerea majorităţii, hotărârea este lovită de nulitate.

Atunci când un acţionar trebuie să se abţină de la deliberări dacă are un interes contrar societăţii, dreptul de vot al acestuia se ia în calcul doar la stabilirea cvorumului, nu şi a majorităţii.

Acesta trebuie să se abţină de la deliberări privind acea operaţiune care îl priveşte, astfel că acesta participă la adunare şi poate vota alte puncte de pe ordinea de zi, motivaţia articolului 127 fiind aceea de a înlătura  orice influenţă pe care o persoană interesată ar putea să o exercite asupra votului, astfel încât, pentru identitate de raţiune, voturile acestuia nu trebuie luate în calcul.

Referitor la acest aspect, se constată că în mod greşit au fost trecute la aceleaşi puncte pe ordinea de zi revocarea membrilor consiliului de administraţie şi a directorului general, respectiv antrenarea răspunderii aceloraşi categorii de persoane, pentru că în felul acesta s-a încercat blocarea dreptului de vot al persoanelor în cauză pentru fiecare punct în parte.

Astfel, directorul general, nefiind membru al consiliului de administraţie , avea dreptul să voteze  în problema revocării membrilor consiliului de administraţie şi a antrenării răspunderii acestora.

Cu toate acestea, s-a apreciat că trebuie să se abţină de la vot.

Cum el a votat împotriva ordinii de zi şi tribunalul a apreciat că votul împotriva ordinii de zi echivalează cu un vot împotriva problemelor cuprinse în convocator, ca şi când ar fi fost supuse dezbaterii, acest punct ar fi trebuit respins, ca neîntrunind majoritatea ( abţinerea celor în cauză şi numărul total al acţiunilor deţinute de reclamant ar fi condus oricum la respingerea acestui punct).

Aceeaşi este şi situaţia în cazul problemei răspunderii, unde de asemenea s-a urmărit blocarea dreptului de vot prin reunirea la acelaşi punct a două categorii de persoane cu drept de vot, când votul împotrivă dat iniţial de reclamant poate fi considerat ca un vot împotriva antrenării răspunderii membrilor consiliului de administraţie.

Pe de altă parte,cu privire la revocarea membrilor  consiliului de administraţie şi antrenarea răspunderii acestora,votul trebuie să fie secret, administratorii ar fi trebuit să se abţină de la vot şi nu pot critica hotărârea în ce priveşte aceste aspecte.

Cum legea prevede obligatoriu votul secret,fără a prevedea însă o sancţiune expresă, se apreciază că încălcarea  acestor dispoziţii atrag nulitatea relativă a hotărârii , care, în măsura în care nu a fost invocată,se consideră că nu a lezat  pe administratori, astfel încât se poate trece peste acest aspect.

Administratorii nu pot critica acest punct, chiar dacă s-a stabilit anterior că ei au votat nu împotriva ordinii de zi, ci chiar împotriva fondului problemelor supuse dezbaterii, la aceste două subiecte-revocarea şi antrenarea răspunderii - trebuiau să se abţină deoarece constituie o problemă în care administraţia sau persoana lor este în discuţie.

În ceea ce priveşte pe  directorului general, Consiliul de Administraţie poate delega conducerea societăţii unuia sau mai multor directori , numind pe unul din ei director general ( art.143 din lege).

Prin urmare, revocarea din funcţia de director general poate fi făcută numai de consiliul de administraţie care l-a numit, nu de AGA.

De altfel, legea nu prevede printre atribuţiile AGA decât revocarea membrilor consiliului de administraţie, a cenzorilor, nu şi a directorilor generali.

Pe de altă parte, în ceea ce priveşte revocarea cenzorilor, conform art.166 alin.2 din lege, se prevede că se va putea face numai de adunarea generală, cu votul  cerut la adunările extraordinare, legiuitorul având în vedere în această situaţie sporirea siguranţei acestora în exercitarea mandatului.

Obligaţia principală a cenzorilor este de a supraveghea gestiunea societăţii , de a verifica dacă situaţiile financiare sunt legal întocmite şi în concordanţă cu registrele, dacă acestea din urmă sunt ţinute regulat şi dacă evaluarea elementelor patrimoniale s-a făcut conform normelor stabilite pentru întocmirea şi prezentarea situaţiilor financiare.

Ori, din lecturarea procesului verbal al şedinţei adunării rezultă că acest subiect a fost supus aceloraşi condiţii de vot ca şi pentru revocarea membrilor consiliului de administraţie, fiind trecute la acelaşi punct pe ordinea de zi.

În aceeaşi măsură, nu a fost luat în calcul votul directorului general şi nici voturile membrilor consiliului de administraţie, deşi aceştia aveau posibilitatea să-şi exercite dreptul de vot în ceea ce priveşte revocarea cenzorilor şi promovarea unei acţiuni în răspundere a acestora.

Prin urmare, în ceea ce priveşte punctele 1 şi 2 ale ordinii de zi, modul în care s-a procedat pentru votare şi includerea aspectelor care ţin strict de atribuţiile consiliului de administraţie conduc la concluzia că adoptarea acestora a fost nelegală.

În ceea ce priveşte susţinerea din cererea introductivă, în sensul că votul exprimat de acţionarul M Va prin mandatara C A nu este valabil exprimat întrucât conţine instrucţiuni cu privire la cum să voteze în Adunarea Generală, tribunalul reţine că acest aspect este nefondat,pentru următoarele considerente.

Potrivit art.128 alin.1, dreptul de vot nu poate fi cedat, iar conform art.128 alin.2, orice convenţie prin care acţionarul se obligă  a exercita dreptul de vot în conformitate cu instrucţiunile date sau cu propunerile formulate de societate sau de persoanele cu atribuţii de reprezentare, este nulă.

Dreptul de vot nu poate fi transmis decât odată cu acţiunea, el nefiind decât un accesoriu al dreptului de proprietate asupra acţiunilor. În unele situaţii, pentru evitarea acestei interdicţii acţionarii încheie diverse convenţii prin care ascund operaţiunea reală avută în vedere, cum ar fi de exemplu încheierea unui mandat de reprezentare în adunarea generală, cum a fost cazul de faţă, când prin procura autentificată sub nr. 4715/31.07.2008 la BNP M intervenienta M V în calitate de acţionar semnificativ al SC L SA a împuternicit-o pe intervenienta C A să o reprezinte în cadrul Adunării generale ordinare a acţionarilor  din 07.08.2008.

Prin această procură, C A este împuternicită să voteze în numele intervenientei M Vcum va crede de cuviinţă, să perfecteze orice formalitate, să semneze în numele acesteia oriunde va fi necesar.

Din modul de redactare a textului de lege rezultă că o astfel de convenţie asupra votului este nulă numai când se dau anumite instrucţiuni sau se fac anumite propuneri de către societate sau de către persoanele cu atribuţii de reprezentare, ori în cazul de faţă se apreciază că nu se pune o astfel de problemă.

Orice convenţie prin care acţionarul se obligă a exercita dreptul de vot în conformitate cu instrucţiunile date sau propunerile formulate de societate sau de persoanele cu atribuţii de reprezentare este nulă.

Practic, prin modul de redactare a procurii, nu rezultă  faptul  că au fost date instrucţiuni de vot de către societate sau de către persoanele cu atribuţii de reprezentare, dreptul de manifestare a poziţiei fiind lăsat la libera apreciere a  intervenientei C A.

Mai mult decât atât, această procură de reprezentare a fost dată numai pentru problemele existente pe ordinea de zi cuprinsă în convocator, însă, aşa cum s-a constatat, problema tratată la punctul 9 al ordinii de zi nu a fost publicată nici în Monitorul Oficial, nici într-un ziar de largă circulaţie, astfel cum s-a procedat cu convocatorul iniţial, dar şi cu completările aduse acestuia.

Prin urmare se apreciază că modul în care s-a transmis dreptul de reprezentare  şi s-a votat efectiv a fost legal.

Strâns legat de punctele 1 şi 2 ale hotărârii AGOA din 07.08.2008 este şi discutarea punctelor 7 şi 8 din ordinea de zi, respectiv alegerea  noului Consiliul de  Administraţie în  următoarea  componenţă: PI B C, G G şi numirea membrilor Consiliului de Administraţie să reprezinte S.C. L S.A. în instanţă, tribunalul constată următoarele aspecte.

Potrivit art. 137/1 alin. (1) administratorii sunt desemnaţi de către adunarea generală ordinară a acţionarilor, cu excepţia primilor administratori, care sunt numiţi prin actul constitutiv, iar potrivit alin.  (2) candidaţii pentru posturile de administrator sunt nominalizaţi de către membrii actuali ai consiliului de administraţie sau de către acţionari.

Pe de altă parte, conform art. art. 130  (1) hotărârile adunărilor generale se iau prin vot deschis, iar conform alin.2 votul secret este obligatoriu pentru numirea sau revocarea membrilor consiliului de administraţie, respectiv a membrilor consiliului de supraveghere, pentru numirea, revocarea ori demiterea cenzorilor sau auditorilor financiari şi pentru luarea hotărârilor referitoare la răspunderea membrilor organelor de administrare, de conducere şi de control ale societăţii.

Având în vedere aceste aspecte, se concluzionează faptul că acest punct de pe ordinea de zi a fost în mod nelegal aprobat,datorită faptului că procedura de vot nu a fost secretă, aşa cum de altfel s-a procedat şi la aprobarea  punctelor 1 şi 2 de pe ordinea de zi, unde de asemenea, votul nu a fost secret.

În orice caz, apreciindu-se ca nelegală adoptarea primelor puncte de pe ordinea de zi, se constată că alegerea unui nou consiliu de administraţie , legată indisolubil de pronunţarea asupra revocării consiliului de administraţie anterior, este fără efect, în sensul că nu există practic motiv să se aleagă un alt consiliu de administraţie sau să coexiste două asemenea organe.

Prin urmare, constatându-se că primul consiliu a rămas în funcţie, ca urmare a nelegalităţii hotărârii de revocare a acestuia, nu ar mai avea sens alegerea altui organ de acelaşi fel.

În ceea ce priveşte punctele 3 şi 4 din hotărârea AGOA din 07.08.2008, privind anularea unor contracte de închiriere a spaţiilor comerciale, se apreciază că această hotărâre a fost luată cu încălcarea dispoziţiilor art. 969 din C. Civil, conform căruia, contractul este legea părţilor.

Potrivit dispoziţiilor generale în materie contractuală, în cazul contractelor sinalagmatice, unde obligaţiile şi drepturile părţilor sunt reciproce, încheierea acestora, ca şi desfiinţarea lor se face prin acordul de voinţă al părţilor contractante sau în cazurile expres prevăzute de lege , pentru expirarea termenului stipulat, denunţarea unilaterală de către chiriaş, rezilierea contractului în cazul neexecutării obligaţiilor sau săvârşirii de către chiriaş a unor fapte culpabile, părăsirea spaţiului de către chiriaş.

Constatarea nulităţii absolute sau anularea unui contract sinalagmatic se poate cere numai în instanţă, şi nu se poate hotărî unilateral de către una din părţi, cu atât mai puţin de către locator, legea prevăzând această posibilitate numai pentru locatar.

Pentru punctele 5 şi 6 de pe ordinea de zi, strict legate de punctele 3 şi 4 , se apreciază de asemenea că cvorumul întrunit, astfel cum a fost analizat în considerentele anterioare nu este suficient pentru adoptarea acestora. Este adevărat că prin limitarea dreptului de administrare a bunurilor imobile al Consiliului de administraţie şi al directorului general sunt protejate drepturile acţionarilor, însă o asemenea hotărâre trebuie să fie luată în condiţiile de cvorum prevăzute de lege, ceea ce nu s-a întâmplat.

Se reţine că au fost întrunite condiţiile legale de publicitate a ordinii de zi a convocatorului, cu excepţia punctului 9, care viza suspendarea dreptului de vot al reclamantului CO, acest punct nefiind publicat, motiv pentru care hotărârea luată în adunarea generală privind  aspectul supus dezbaterii este lovit de nulitate absolută.

Chiar în condiţiile în care ar fi fost inclus pe ordinea de zi a şedinţei şi ar fi fost publicat în conformitate cu dispoziţiile legale în Monitorul Oficial şi într-un ziar de largă circulaţie, acest subiect nu poate fi considerat ca legal aprobat de AGA, deoarece legea prevede în mod expres cazurile în care poate fi suspendat dreptul de vot: când nu au fost efectuate vărsămintele( art.101 alin.3), pentru acţiunile proprii dobândite de societate ( art.105), precum şi atunci când o societate subscrie, dobândeşte sau deţine acţiuni ale acţionarului său majoritar (art.107).

Ori, situaţia avută în vedere în convocator( până la lămurirea situaţiei pachetului de acţiuni), nu se referă la aceste cazuri strict şi limitativ prevăzute de lege.

Avându-se în vedere aceste aspecte analizate anterior, se apreciază ca fiind neîntemeiată cererea de intervenţie în interes propriu formulată de intervenienta Bărăgan Cornelia , prin care a solicitat să se constate valabilitatea hotărârii AGOA din 07.08.2008 şi calitatea sa de administrator al SC LSA, urmând a fi admisă acţiunea principală, cu completarea ulterioară, precum şi cererea de intervenţie în interesul reclamantului C O, formulată de intervenienta M V.

În ceea ce priveşte cheltuielile de judecată efectuate în cauză, în temeiul dispoziţiilor art.274 din C.Pr.Civilă, acestea urmează a fi suportate în solidar de către părţile care au căzut în pretenţii, în speţă de către pârâta SC L SA şi de intervenienta B C, faţă de reclamantul C O, în sumă de 11.900 lei, respectiv faţă de intervenienta în interesul reclamantului MV, în cuantum de 3570 lei.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE

Admite acţiunea, cu completarea ulterioară , formulată de reclamanţii C O,; M G,;G,  împotriva pârâtei SC L SA TG JIU,prin reprezentant legal O B.

Constată că prin încheierea din 18.11.2009 s-a luat act de renunţarea la judecată a reclamantei C N şi a intervenientei C A, iar prin încheierea din 10.12.2008 s-a luat act de renunţarea la judecată a reclamantelor A E, L L şi V M.

Constată nulitatea absolută a hotărârii AGA din 7 aug.2008 a SC L SA, Admite cererea de intervenţie in interesul reclamantului formulată de M V

Respinge cererea de intervenţie în interes propriu formulată de B C

Obligă pârâta SC L SA  Tg.Jiu în solidar cu intervenienta B C la plata sumei de 11.900 lei  cu titlu de cheltuieli de judecată către reclamantul C O şi a sumei de 3570 lei - cheltuieli de judecată către intervenienta MV.

Cu apel.

M.L./CG 09 Ianuarie 2010,ex.9

Domenii speta

Spete similare